3,464 matches
-
istorice Conform modelului lui Fontaine și Ylieff, terapeutul o invită pe Marie să discute despre antecedentele istorice care au putut să determine, sau să precipite, manifestarea tendinței sale de a se îngrijora și a dispoziției sale de a considera situațiile nesigure ca fiind negative și periculoase. Marie menționează că a fost întotdeauna mai neliniștită decât ceilalți. - Ea spune că mama sa era anxioasă și că aceasta a suferit de o depresie severă atunci când avea aproape cincizeci de ani. Convinsă că a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
facă mai multe griji și să dezvolte alte simptome ale tulburării de anxietate generalizată (probleme de somn); - decesul recent al prietenei sale, schimbările de la serviciu și transformarea copiilor săi în tineri adulți au putut precipita neliniștile sale (situații noi și nesigure) și au diminuat sursele sale de susținere. Comportamentele de evitare Comportamentele de evitare comportamentale (evitare situațională, control, prevenție a riscurilor...) și cognitive (se liniștește, încearcă să se gândească la altceva...) contribuie la menținerea neliniștilor sale. Acestea o împiedică să se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxietățile; - să-și diminueze tendința de a se neliniști, în special înainte de culcare; - să-și diminueze comportamentele de evitare și de căutare a suportului moral, care îi crează probleme și îi deranjează pe ceilalți; - să-i amplifice toleranța față de situațiile nesigure. Descrierea terapiei Terapia este prezentată ca fiind ocazia de a învăța lucruri noi: obiectivul nu este acela de a rezolva toate problemele dificile și nici de a-i elemina neliniștile și anxietatea, ci de a iniția un proces de schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cadru de pornire și verificarea motivației pacientei de a lucra asupra trăirilor sale. In continuare, terapeutul îi dă Mariei câteva informații în legătură cu comportamentul vizat de terapie. El o invită să creeze un model care să reprezinte răspunsurile sale în situații nesigure (cogniții/neliniști, emoții și comportamente), folosindu-se de experiențele sale din săptămâna trecută. In plus, favorizarea înțelegerii comportamentelor implicate permite definirea neliniștii și diferențierea acesteia de anxietate și abordarea rolului comportamentelor securizante și a tratamentului medicamentos ca fiind elemente de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întrebări în legătură cu teama de consecințele preocupărilor sale din timpul săptămânii, lucru care îi permite: - să vizeze automatismul gândurilor și strategiilor de evitare cognitivă, - să identifice temerile și credințele care vor trebui abordate în etapele ulterioare ale tratamentului, - să identifice elementele nesigure intolerabile pentru pacient. Terapeutul face diferențierea dintre neliniștile care decurg dintr-o problemă actuală (tip 1) și neliniștile care nu decurg dintr-o problemă actuală (tip 2). Dialogul se desfășoară pe baza tehnicii „săgeții care coboară” utilizată de mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a elementelor ce caracterizează neliniștile sale și a reacțiilor sale), terapeutul îi propune două exerciții. Marie trebuie să pună în practică elementele discutate cu ajutorul unei grile de auto-observații. Marie își notează în fiecare zi neliniștile precizând tipul de neliniște, consecințele nesigure neplăcute, intensitatea emoțiilor resimțite cât și comportamentele asociate. Terapeutul îi sugerează să înceapă observarea conținutului neliniștilor sale utilizându-și emoțiile ca pe un indiciu care ilustrează caracterul îndreptățit de a acorda atenție gândurilor sale cu ajutorul grilei. Tinând cont de sfaturile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
teme privind sevrajul și să se expună imaginilor urmând regulile învățate. Sedințele 6, 7 și 8: intoleranța la incertitudine Marie se recunoaște în itemii care evaluează intoleranța la incertitudine și dorește să înțeleagă motivele pentru care se teme de situațiile nesigure și să găsească o soluție. Precizarea surselor de intoleranță Travaliul terapeutic începe prin observarea răspunsurilor lui Marie la Inventarul de intoleranță și prin câteva elemente informative în legătură cu definiția constructului, cu impactul său asupra neliniștii și a rolului său asupra comportamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și prin câteva elemente informative în legătură cu definiția constructului, cu impactul său asupra neliniștii și a rolului său asupra comportamentelor. Terapeutul împreună cu Marie încearcă să identifice elementele pe care aceasta le consideră dificil de tolerat atunci când este confruntată cu o situație nesigură. El îi sugerează să vizualizeze diferite situații nesigure care au deranjat-o în ultimele săptămâni. Iată unele elemente pe care Marie consideră că este greu să le accepte: - să nu știe din timp ceea ce vor face persoanele apropiate ei; - să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu impactul său asupra neliniștii și a rolului său asupra comportamentelor. Terapeutul împreună cu Marie încearcă să identifice elementele pe care aceasta le consideră dificil de tolerat atunci când este confruntată cu o situație nesigură. El îi sugerează să vizualizeze diferite situații nesigure care au deranjat-o în ultimele săptămâni. Iată unele elemente pe care Marie consideră că este greu să le accepte: - să nu știe din timp ceea ce vor face persoanele apropiate ei; - să aștepte, mai ales atunci când are impresia că se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exemplu, să cineze în oraș, week-end-uri). Precizarea comportamentelor care mențin intoleranța Terapeutul și Marie stabilesc împreună, în continuare, o listă de comportamente pe care aceasta le manifestă astfel încât să anihileze aceste elemente, adică acțiunile care îi neutralizează anxietatea în situații nesigure: - să-l sune frecvent pe soțul său încă de la începutul programului de lucru; - să-i întrebe mereu pe copii unde merg atunci când pleacă de acasă; - să-i ceară fiicei sale să o sune de pe telefonul mobil pe care i l-
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exemplare din același lucru atunci când iese în oraș (haine, etc.); - să păstreze în poșetă seringile cu medicament împotriva alergiilor în cazul în care copiii săi ar suferi un șoc anafilactic. Expuneri in vivo Terapeutul propune expuneri in vivo la situațiile nesigure. Marie începe cu situațiile mai puțin stresante și ea trebuie să-și limiteze, fără a le elimina neapărat, comportamentele obișnuite care vizează prevenirea, evitarea sau calmarea în prezența incertitudinilor. Marie identifică și ierarhizează unele situații nesigure, care prezintă cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
in vivo la situațiile nesigure. Marie începe cu situațiile mai puțin stresante și ea trebuie să-și limiteze, fără a le elimina neapărat, comportamentele obișnuite care vizează prevenirea, evitarea sau calmarea în prezența incertitudinilor. Marie identifică și ierarhizează unele situații nesigure, care prezintă cel puțin un element deranjant identificat: - să propună soțului său să iasă în oraș la un nou restaurant; - să aleagă primul fel de mâncare care o tentează cu riscul de a se păcăli; - să meargă la cinematograf fără
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
efort de restructurare a gândurilor eronate prin teste de predicție: Marie notează ceea ce crede că s-ar putea întâmpla înainte de a face un exercițiu de expunere, apoi ceea ce petrece în realitate. Ea constată, astfel, că neliniștea sa în legătură cu o situație nesigură nu depinde de probabilitatea ocurenței consecinței luate în considerație. Marie notează, de asemenea, dovezile sau elementele care ar putea contribui la concretizarea temerilor sale și dovezile, acumulate în timpul exercițiilor, că acestea nu au apărut. Terapeutul îi sugerează să-și înlocuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nici o ambiguitate: o rană pe un câmp de bătălie, un accident de mașină, violențe observate sau prezentate de către poliție, un abuz sexual urmat de acuzații și de dezorientarea celui care a comis abuzul cu ajutorul dovezilor obiective. Dar există o zonă nesigură care corespunde distorsiunilor memoriei. După o perioadă în care au fost negate traumatismele psihice, societatea noastră se găsește într-o epocă în care false amintiri, amintiri implantate prin intermediul sugestiei și interogatoriilor încrucișate au provocat catastrofe, în special în acțiunea juridică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și de agravare Soțul lui Martine este apropiat de aceasta, o susține, uneori prea mult. El își asumă în mod regulat sarcinile gospodărești, situație care îi amplifică acesteia sentimentul inutilității și mediocrității. Datorită situației sale profesionale incerte, prezența sa este nesigură: Martine nu știe niciodată dacă poate sau nu să conteze pe susținerea sa. Respingerea parentală este un alt factor de agravare: necunoscând patologia de care suferă fiica lor, părinții nu ezită să o califice drept „leneșă”, „o persoană care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lor. Aceste reacții față de insatisfacția corporală amplifică riscurile dezvoltării unor comportamente bulimice. Pentru Bardone-Cone, bulimia este rezultatul interacțiunii dintre trei factori: - perfecționism, - lipsă de încredere în propria persoană, - insatisfacție corporală. Femeile care se consideră prea grase, care sunt perfecționiste și nesigure pe ele însele ar prezenta mai multe riscuri de a dezvolta crize de bulimie. Menținerea bulimiei Incepând cu anii 1980, Fairburn propune un model de menținere a bulimiei. Persoana bulimică are o stimă de sine scăzută. Se autodevalorizează. Trăiește sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unor metode de gestiune a stresului... Medicul său i-a propus să diminueze doza cu 25% în următoarele trei săptămâni. Ladouceur și colaboratorii săi (2000) sugerează că un obiectiv al tratamentului este acela de a amplifica toleranța pacienților față de situațiile nesigure din viața lor. Marie poate să-și impună alte exerciții, astfel încât să modifice rapid percepția sa negativă a incertitudinilor și să dezvolte o atitudine competitivă, dar terapeutul veghează ca aceasta să-și amplifice șansele de succes, asistând-o în acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terminarea acesteia. Gould și al., 2004. De exemplu, expunerea cognitivă este mai eficientă pentru a reduce evitarea cognitivă atunci când este realizată cu ajutorul unei înregistrări sonore a scenariului, sau atunci când acesta este citit? Ce strategii (expunerea în imaginație la unele situații nesigure, expunerea in vivo însoțită de anticiparea răspunsului, restructurarea cognitivă...) permit cel mai bine să abordăm intoleranța la incertitudine? Vezi Tallis și Eysenck, 1994. Holaway, Heimberg și Coles, pe cale de apariție în Journal of Anxiety Disorders. Pacienții cu un diagnostic concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putem doar considera - având în vedere și paralelismele cu celelalte culturi semitice - că în sanctuarele regale, aproape în mod sigur, s-a desfășurat zilnic sacrificiul în onoarea lui Yhwh, Dumnezeul suprem, în timp ce existența cultului săptămânal din ziua de sâmbătă e nesigură întrucât sărbătoarea sâmbetei pare să fi dobândit o însemnătate mai mare doar în timpul exilului, această sărbătoare având o puternică relevanță în identificarea etnico-religioasă a poporului lui Yhwh (Ex 20,12). Ritmul săptămânal al sacrificiilor are legătură, foarte probabil, cu tradiția
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
era un moment al trecerii din lumea celor vii la cea de dincolo, locul în care defunctul se unea cu strămoșii familiei sale (Gen 25,8; 2Sam 7,12). Există multe expresii biblice care denumesc locuința morților: še’ôl, etimologie nesigură, tradus prin „lumea de dincolo”, ’ereș, „țară”, „pământ al întunericului”, „pământ al uitării”, „adâncul pământului”, ‘ôlăm, „veșnicie”, qeber, „mormânt, groapă”, bôr, „deschizătură, cavitate (ce duce către lumea de dincolo)” și altele. La fel ca în gândirea Orientului Apropiat antic, își
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
migranților întâlnesc un mediu social instabil și experiențe riscante. Dormind în părăseli și stând mult timp în medii speculative, întâlnind hoți, proxeneți sau bande organizate (formate nu numai din români), migranții trebuie să trăiască o perioadă într-un mediu relativ nesigur în care există pericole potențiale. Deși nu sunt puține cazurile în care migranții consideră că sunt în siguranță în părăseli, mare parte au trecut printr-o perioadă de adaptare la noua realitate. „Când am fost prima dată într-o părăseală
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un post pentru o perioadă lungă. După ce au găsit ceva constant, migranții pot să închirieze „un pat” într-un apartament închiriat pe numele unui migrant legal, și în care locuiesc de obicei mai multi migranți din România. În acest context nesigur, a avea deja contacte sociale și a-ți face „noi prieteni” este fundamental. Dacă „prietenii vechi” sunt deja relații sociale stabilite în România în condițiile de încredere din localitățile sau zonele de origine ale migranților, „noile prietenii” sunt adeseori stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să îi dai lui] atâta. Totdeauna [în Centrale] există cineva care vrea ori să te frigă ori să te ajute.” Centrale este și un loc al socialității, al construirii de noi prietenii sau al unor relații de dragoste. În mediul nesigur al migranților ilegali din Milano, poți întâlni persoane cu care să treci prin momente grele și se pot face prietenii pe viață. De asemenea, pentru mulți migranți români singuri, Centrale este unul dintre locurile unde pot să lege relații cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de informații despre alți borșeni aflați în Italia. Astfel, în condiții de risc, când oamenii pot rămâne în Italia fără muncă, reluarea unor relații cu borșenii sau menținerea relațiilor existente măresc șansele de a-și găsi de muncă în mediul nesigur din Milano. Practici transnaționale, sexualitate și căsătorie Un al doilea tip de practici transnaționale care sunt foarte intense în ultimii ani este legat de sexualitate. Astfel, datorită faptului că migrația de la Borșa implică foarte mulți tineri, o mare parte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o chirie lunară într-o garsonieră poate ajunge la 600 de euro, în timp ce la periferie aceasta poate fi de 400-500 de euro. Oricum, cu toate că o mare parte dintre migranți consideră că locuitul în părăseli și în corturi înseamnă o viață nesigură și că în părăseli trebuie să locuiască împreună cu migranți din Africa sau din estul Europei, situația ca atare este mai complexă. În linii mari, aceasta este valabil în mare parte dintre cazuri, dar sunt și români care au găsit și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]