4,439 matches
-
se caracterizează prin localizarea în sud-vestul Câmpiei Moldovei de Nord în apropiere relativă de Marea Neagră și de Munții Carpați, care influențează semnificativ natură teritoriului. Munții Carpați modifică într-o anumită măsură deplasarea și caracterul maselor de aer dinspre vest și nord-vest și determină creșterea cantității de precipitații atmosferice. Deschiderea Câmpiei Europei de Est determina pătrunderea liberă a maselor de aer cald dinspre sud iar dinspre nord a aerului arctic rece. Îndepărtarea de oceanul Atlantic la aproximativ 2.000-2.800 km determina
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
se caracterizează prin predominarea vînturilor nord-vestice și vestice. O frecvență mai mică au vînturile din celelante direcții. Pe teritoriul satului pătrund 5 tipuri de mase de aer, iar circulația acestora are un caracter sezonier. În perioada caldă a anului, dinspre nord-vestul oceanului Atlantic se deplasează spre est mase de aer temperat-maritim. Vară aceste mase determina o vreme mai răcoroasă și precipitații, deseori sub formă de averse. Aerul tropical-maritim venit dinspre Oceanul Atlantic și Marea Mediterana aduce vreme caldă și umedă. Din direcția estică
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Rusești. Numele adevărat al acestui preot este necunoscut. Până în prezent s-au păstrat unele nume de familie menționate în recensământ ca: "Ghimp, Stăvilă, Meșină sau Cucu", numite ca cele mai vechi nume de familii din sat. Așezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-o lăsătură, prezintă un
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
Cucu", numite ca cele mai vechi nume de familii din sat. Așezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-o lăsătură, prezintă un peisaj pitoresc destul de frumos. Deci teritoriul satului reprezintă o regiune deluroasă. Este cunoscută toponimica dealurilor: Chicla, Cuftea, Holm, Purcariu și Dealul lui Matei. Denumirea lor
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
situat la aproximativ 25 km sud-vest de Chișinău, 9.5 km nord-est de Hîncești, 8.8 km la nord de Buțeni și 9.7 km sud-vest de Bardar. Logănești este cea mai apropiată localitate de Fundul Galbanei, dincolo de pădure la nord-vest, dar accesul către această de la Fundul Galbanei, rutier, se poate face printr-un ocol semnificativ de circa 18 km distanță, pe drumul E584 și apoi drumul R44 care duce către nord din Hîncești. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
urme de case arse, grămezi de lut ars, vase de argilă de culoare roșie din eneoletic (mileniile IV-III î.e.n.). Un din vetre se află la 3,2 km sud-est de la extremitatea de sud a satului Corlăteni, la 0,4 km nord-vest de locul de scurgere a râulețului Copăceanca în Răut, pe un promontoriu format de confluența acestor două râuri, la sud-est de stația de energie electrică. Materialele arheologice descoperite datează din perioada culturii Cucuteni-Tripolie. La sfârșitul mileniului II î.e.n. pe terenul
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
Tătărăuca Veche este reședința și totodată cel mai mare sat al comunei Tătărăuca Veche, situat în raionul Soroca, Republica Moldova. Tătărăuca Veche se află în partea de nord-vest a raionului Soroca la 2 kilometri de la râul Nistru. Satul este împărțit în două de un defileu, la fundul căruia curge un pârâu numit Ciorcan. Pârâul, lung de 5,5 km se varsă în râul Nistru. Teritoriul întregii comune se
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
Bahu este un sat din cadrul comunei Săseni din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea e situată în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la 42 km nord-vest de județul Orhei, 40 km nord-est de Călărași și 69 km nord-vest de Chișinău. Se învecinează cu comunele și satele: Bogzești, Văsieni, Ghermănești, Ghetlova, Noroceni, Săseni și Bravicea. E așezată într-o regiune de coline și văi, cele mai mari
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
Bahu este un sat din cadrul comunei Săseni din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea e situată în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la 42 km nord-vest de județul Orhei, 40 km nord-est de Călărași și 69 km nord-vest de Chișinău. Se învecinează cu comunele și satele: Bogzești, Văsieni, Ghermănești, Ghetlova, Noroceni, Săseni și Bravicea. E așezată într-o regiune de coline și văi, cele mai mari înălțimi avînd altitudini de 190m, 240m și 250m deasupra nivelului mării. Documentele
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Hunedoarei" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1920. Capitala comitatului a fost orașul Deva. se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin ("Krassó-Szörény"), la nord-vest cu Comitatul Arad ("Arad"), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș ("Torda-Aranyos"), la est cu comitatele Alba de Jos ("Alsó-Fehér") și Sibiu ("Szeben"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
Teritoriul Insulei Crăciunului () sau este un mic teritoriu, fără guvernare proprie, aparținând de Australia, aflat în Oceanul Indian, la 2.360 km Nord-Vest de Perth în Australia de Vest și 500 km la Sud de Jakarta, Indonezia. Are o topografie naturală unică ce a stârnit interesul oamenilor de știință și naturaliștilor datorită numărului de specii de floră și faună endemică care a evoluat
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
timp de iarnă și veri mai răcoroase decât în restul județului. Satele care compun comuna sunt: Fizeș, Mal, Sâg, Sârbi și Tusa. După cum se poate observa pe harta cu așezarea satelor în comună, satul Sâg este așezat în partea de nord-vest a comunei, pe drumul care care intră dinspre Valcăul de Jos, în centrul satului, urmând să se intersecteze cu drumul ce vine de la Zalău. Populația satului Sâg număra la recensământul din anul 2002, 758 locuitori, populația majoritară este de naționalitate
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
ca una populată de români, mărturie sunt bisericele vechi ortodoxe încă existente și dovezile rămase în urma celor care din diferite cauze s-au distrus de-a lungul timpului. Zona era una tipic așezărilor ardelenești și a făcut parte din partea de nord-vest a Ardealului perioadei Austro-Ungare. După unirea Ardealului cu România în 1918 făcea parte din județul Sălaj, plasa Crasna și era un singur boier maghiar(Șandor) care ocupa terenuri în sat. În timpul celui de-al doilea război mondial a intrat sub
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
aparțin bazinelor Bârzavei, Carașului și Nerei. Bârzava izvorăște din Munții Semenic și curge spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Gerlachovský prezintă o urcare dificilă, cu pericol de avalanșă. O potecă nemarcată pornește din poteca marcată cu verde care duce pe Valea Velická în preajma capătului sudic al primului platou (Kvetnica) deasupra Sliezsky Dom. Traseul nemarcat spre Gerlach se desprinde la nord-vest spre pantele estice ale muntelui la altitudinea de circa , dar la un moment dat pe el apar movile de marcaj. Cea mai rapidă și mai ușoară coborâre este cea pe "Batizovská próba." Ghizii montani urmează întotdeauna poteca pe direcția est-vest
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea Bârsei Fierului, se găsește un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
18 noiembrie 1897.. A mai îndeplinit această funcție între 24 martie 1901 și 26 februarie 1902. Vila lui Eugen Stătescu din orașul Câmpulung este primul imobil cunoscut a fi fost proiectat de arhitectul Cristofi Cerchez. Imobilul, situat în partea de nord-vest a orașului, pe strada Lascăr Catargiu nr. 38/43, a fost construit în perioada 1898-1900, suferind ulterior o serie de modificări și reparații. Casa a rămas în posesia urmașilor lui Eugeniu Stătescu până în anul 1918 când a fost donată Cecilia
Eugeniu Stătescu () [Corola-website/Science/306198_a_307527]
-
orașului, localitatea suferind din pricina migrației permanente a locuitoruilor. Mai jos sunt prezentate comunele vecine începând din vest în direcția acelor de ceasornic: Cetatea Gießen este întemeiată de Wilhelm von Gleiberg în anul 1152 mutându-se din cetatea Gleiberg aici, la nord-vest la distanța de 5 km de localitate o parte din cetatea veche există și azi. In secolul VIII - X este sub stăpânirea francilor de est (Konradinilor), după care urmează domnia Casei de Luxemburg (secolul XI - XIII) prin moștenire va fi
Gießen () [Corola-website/Science/306249_a_307578]
-
gărzile personale ale sultanului, ienicerii și comandamentul. Ienicerii și anatolienii erau trupe de infanterie grea. Corpul Anatolian avea majoritatea celor 300 de tunuri, iar flota otomană de aproximativ 200 de vase fluviale avea restul. Flota era postată în principal la nord-vestul cetății, pentru a supraveghea terenul și a împiedica aprovizionarea apărătorilor. Râul Sava, aflat la sud-vest de zona centrală a atacului, era supravegheat pentru a împiedica un eventual atac al armatei lui Huniade asupra infanteriei otomane. La est, Dunărea era păzită
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
este Capri, orășel situat în partea sa estică. Portul pitoresc Marina Grande se află pe coasta de nord, iar la vest se ridică Anacapri. Turistul poate ajunge de la Capri la Anacapri după ce străbate 784 de trepte săpate în stâncă. La nord-vest de Anacapri se află cele mai mari atracții turistice ale insulei: vestita Grotă Albastră (în italiană "Grota Azzurra"). Insula este presărată cu monumente datând din antichitate, printre care se numără și vilele împăratului Tiberius. Capri a fost încă de pe vremea
Insula Capri () [Corola-website/Science/304755_a_306084]
-
zăpada in câmiile din est și sud-est. Vânturile de vest- aduc zăpadă și ger cu preponderență în partea vestică și centrală a țării. Austrul- aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zăpezile. Vara:- aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încărcați cu ploi bogate. -aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, crează călduri toride și secete prelungite. Influențe climatice în România: -influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate; -influențe submediteraneene: în
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
are aproximativ 1 km lărgime. Pantele vulcanului sunt în mare parte acoperite de gheață, cu mai mulți ghețari mari, inclusiv cinci care ajung la mare. Cel mai lung ghețar este ghețarul Weyprecht, care curge de la vârful vulcanului prin partea de nord-vest de la buza craterului, și se extinde aproximativ 6 km până la mare. este compus în principal din lavă bazaltică cu mici cantități de tefra. Numeroase conuri de zgură s-au format de-a lungul fisurilor. Erupțiile sale cele mai recente au
Beerenberg () [Corola-website/Science/304867_a_306196]
-
a lungul frontierelor, fiind lipsită de linii multiple de apărare și de poziții favorabile din punct de vedere natural. În plus, liniile de aporovizionare erau prost apărate. Aproape o treime din efectivele polonezilor erau concentrate în apropierea Coridorului polonez, în nord-vest, unde erau foarte expuse mișcărilor de învăluire pe ambele flancuri dinspre Prusia Orientală și dinspre vest, fiind în pericol de a fi izolate într-o pungă fără ieșire. În sud, trebuind să facă față atacului principal german, forțele poloneze erau
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
întregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de români, care se găsesc astăzi înglobate în monarhia austro‑ungară"”. Planul prevede desfășurarea de către Armata Românei de operații militare pe două fronturi astfel: o ofensivă strategică în Transilvania, pe frontul de nord și nord-vest și defensiva strategică pe frontul de sud. Premisele fundamentale pe care s-a întemeiat această decizie au fost că: printr-o ofensivă viguroasă armata română va respinge forțele austro-ungare din Transilvania, înainte ca Puterile Centrale să poată aduce pe acest
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]