4,111 matches
-
e bine să sărute un brotac, că-i trece. - Femeia însărcinată poate naște un copil cu buzele diforme, tăiate în două, dacă taie ceva duminica sau lemne în prag. - Cine vrea să nu-i crape cumva buzele, trebuie să pupe oala cu unt, luni dimineață, în săptămâna mare. Obrajii. Rotunzi - ins molatic, inocent, care trece greu la fapte concrete; Cărnoși - sensibilitate și rafinament artistic; Rumeni - aplecat spre plăcerile lumești; Înguști și slabi - ins cu preocupări oculte, învăluite în mister; Uscați, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. De o parte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. De o parte și de alta a coșciugului, se face câte o mică fereastră, ca să aibă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se varsă, e semn bun. Când îl mănâncă pe cineva palma dreaptă, să știe că el va da bani altcuiva; iar când îl mănâncă palma stângâ, să se bucure că va lua bani. Fetelor cele mari care mănâncă direct din oală, le va ploua la nuntă. Când o mămăligă se toarnă de la foc și se crapă pe la mijloc, este semn că cel ce-a făcut-o va face o călătorie. Să nu poarte cineva cămașa pe dos, căci i se întoarce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care Lakoff și Kövecses i-o atribuie "englezei americane" (FURIA ESTE UN FLUID ÎNCĂLZIT ÎNTR-UN CONTAINER) se întâlnește destul de rar în textemele diasketice aparținând limbii române (doar în expresii precum a fierbe în suc propriu sau a-i da oala în foc). Deși, după cum vom arăta, schema imaginativă a CONTAINERULUI apare adesea în expresiile idiomatice românești, indicațiile termice (ÎNCĂLZIT) sunt relativ rare în limba noastră. Mai mult, respectiva metaforă conceptuală ignoră anumite detalii ale configurării câmpului idiomatic al FURIEI, cum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care presupune o revărsare violentă a materiei aferente în exterior, în timp ce SUPĂRAREA/ CIUDA implică, dimpotrivă, refularea acesteia, act care poate avea efecte nocive asupra organismului. "Materializarea" furiei se observă inclusiv în expresiile generice care denotă exteriorizarea ei (a-i da oala în foc, a se umple paharul), fapt care se petrece uneori concomitent cu sublinierea caracterului nociv al substanței respective (a-și vărsa veninul, a-și vărsa năduful). În acest stadiu al emoției, apare o nouă metaforă conceptuală (FURIA ESTE O
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Exista credința că astfel furnicile nu mai intrau în casă pe timpul verii. Un alt obicei de primăvară era „strigatul fetelor”. În noaptea când se lăsa sec de postul Paștelui se formau grupuri de câte doi flăcăi. Fiecare avea câte o oală de pământ cu gaură în fund, o adevărată porta - voce populară. Când se înnopta de-a binelea, fiecare flăcău se suia pe câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
doi flăcăi. Fiecare avea câte o oală de pământ cu gaură în fund, o adevărată porta - voce populară. Când se înnopta de-a binelea, fiecare flăcău se suia pe câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de cele mai multe ori criticate. În acea noapte fetele stăteau în cameră pe întuneric, cu fereastra deschisă și ascultau dacă sunt și cum sunt strigate. Uneori „strigatul fetelor” avea urmări neplăcute. Tatăl sau frații fetei criticate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
alt descântec, se căuta prevenirea unor pagube la păsări: „cernerea puilor”, înainte de a fi dați în curte, cu cloșca. După ce puii erau scoși din ou se puneau într-o sită. Aici erau puse un număr egal de surcele. Deasupra unei oale așezate pe plită, puii erau cernuți astfel: în timp ce cu un cuțit se făcea o cruce peste capul acestora, se pronunțau de trei ori cuvintele: „de cuțit, de oală, și de foc să aveți noroc!”. În pragul ușii se lua din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
o sită. Aici erau puse un număr egal de surcele. Deasupra unei oale așezate pe plită, puii erau cernuți astfel: în timp ce cu un cuțit se făcea o cruce peste capul acestora, se pronunțau de trei ori cuvintele: „de cuțit, de oală, și de foc să aveți noroc!”. În pragul ușii se lua din sită câte un pui și punându-l jos spunea: „puiul în casă”, apoi se arunca câte o surcea în curte, continuând a spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Apoi, din an în an până la șapte ani. În cursul unui an sunt mai multe zile ale morților. Cea mai însemnată este cea a „moșilor de vară” care are loc la șapte săptămâni după Paște. Acum se dau de pomană oale de pământ în care se pune puțin vin, strachini de pământ pline cu orez sau păsat și linguri de lemn cu coada împodobită cu flori. III. 4.7 PORTUL NAȚIONAL ÎNAINTEA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Fetele purtau fotă și ie lucrate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu haita de proximitate, adică cu turnători- vecini care pe față rînjeau cu toată gura pentru a-mi cîștiga încrederea. în această situație, în mod logic, eu nu mai trebuia să exist și astăzi în 2013 trebuia să fiu demult ,,oale și ulcele” ! Așa trebuiau în mod logic să se întîmple lucrurile după legile lumești. Dar, se pare că legile lumești reprezintă una, iar realitatea concretă reprezintă Alta ! Golănimea securistă pe care se pare că o deranjam (și o deranjez în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
care se pare că o deranjam (și o deranjez în continuare) teribil, s-a dat peste cap (folosind resurse din cadrul IJP Iași - clădirea fostei Securități în care unii torționari n- au fost deranjați niciodată în ticăloșiile lor) să mă facă ,,oale și ulcele”, dar se pare că nu le-a ieșit ticăloșia ! - Nu le-a ieșit porcăria ! Se pare că Cineva , de dincolo de nori, a poruncit altfel ! Așa cum s- au desfășurat lucrurile după aceea, din derularea faptelor și fără să mi
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
problematizarea, observarea, aprecierea; Forme de organizare: - activitatea pe grupe;activitatea frontală; - activitatea individuală. Materialul didactic: - poezii, ghicitori, text - povestire despre toamnă; - planșa ce înfătișează anotimpul toamna; - costume - vrăbiuța, prorumbel, greieraș, vrăjitoare, toamna;casetofon, casetă; - legume, fructe, scăunel pescăresc, veioză, lemnișoare, oală cu boabe de porumb fierte în prealabil; - imagini cu fructe și legume, diverse materiale din natură; - fișe - rebus. Scurtă prezentare: Lecția se desfășoară pe durata unei ore de curs obișnuite. Băncile sunt grupate câte patru. La fiecare grup de mese
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
o tavă cu pâine și sare pentru primirea invitaților. Din decor face parte și un foc (închipuit) dintr-un scăunel pescăresc, sub care am așezat o veioză aprinsă, iar peste ea am aranjat câteva lemne. Pe “foc” este pusă o oală cu boabe de porumb din care vor servi elevii și invitații la sfârșitul orei. Masa este acoperită cu o față de masă artizanală iar pe masă există un coș cu fructe care se culeg toamna. Unii dintre elevi sunt îmbrăcați în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
că „națiunea română” are trei culori: roz-alb-gălbuie (moldovenii), brună palidă (muntenii) și portocalie-tutunie (ardelenii). Este un fapt pe care-l atestăm în realitate. Pentru că noțiunea NAȚIUNE subînțelege comunitatea unui tip de indivizi care au „fiert” la un loc, în aceeași „oală” etnoculturală, devenind până la urmă o masă omogenă, cu trăsături comune, cum ar fi, să zicem, culoarea pielii și aspectul fizionomic specific doar acestui tip. Cu alte cuvinte, termenul „român” nu deține o conotație pur etnică: el e doar un criteriu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
numai după fierbere sau prăjire suficientă sau se va congela timp de minim 24 de ore pentru distrugerea chiștilor. Se impun examene coprologice obligatorii și multă atenție la consumul cărnii. După primele simptome ale bolii, bolnavul se așează pe o oală În care sa pus apă fierbinte deoarece tenia se trage spre aburii calzi. Se va controla scaunul pentru a urmări existența capului parazitului și se Începe tratamentul la toți membrii familiei. Tratamentele alopate folosesc niclosamid și mepacrin, urmate de purgative
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de pe vremea lui Filimon au devenit astăzi ciocoi recenți. Și poate că mănâncă Kitty cat". Și alte exemple care ar merita studii aprofundate: "Spune-mi ce rasă ești, ca să-ți spun cine ești"; "Sometra, zână neagră cu coasa pe umăr"; "Oale și ulcele, cu suflete-n ele" (titlul unui articol al cărui subiect îl reprezintă riturile de trecere); "Sfânta Sfintelor"; "Summit-ul amânării la Paștele Cailor"; Așteptarea lui Mesia" (un articol despre Postul Crăciunului); "Uite-așa moare țăranul cu dreptatea-n
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pleca la nenumăratele „acțiuni” la care erau chemați Învățătorii. Zăpada era Înaltă de doi metri, se circula printr-un fel de canal, eram izolați total, nu ne căuta nimeni, școala era Închisă. Pentru a ne ostoi foamea, mama fierbea o oală mare cu grăunțe de porumb, erau boabe naturale, bune la gust după ce se muiau, nu apăruseră Încă semințele sovietice productive. Ne umflau burta, ne săturau. Și deodată, prin viscol, apare În prag, transpirat și acoperit de promoroacă, directorul coordonator al
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
meu, țăran cuprins, cumpărase semănători performante, un aparat nemțesc complicat pentru vânturat grâul, treierători. Fotografiile din carte sunt din toate zonele, inclusiv din județele din toată Moldova de atunci. O fotografie din 1932 Înfățișează o femeie Încărcată cu desagi și oale, care duce mâncarea de prânz la câmp. Desculță. Am făcut și eu acest lucru, ceva mai târziu, duceam Împreună cu fratele meu coșul cu mâncare și oale celor care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea rândul. Un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Moldova de atunci. O fotografie din 1932 Înfățișează o femeie Încărcată cu desagi și oale, care duce mâncarea de prânz la câmp. Desculță. Am făcut și eu acest lucru, ceva mai târziu, duceam Împreună cu fratele meu coșul cu mâncare și oale celor care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea rândul. Un capitol al cărții este afectat credințelor și practicilor religioase agricole: la semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anticul obicei al Saturnaliilor, zile în care stăpânii spălau picioarele celor care-i serveau în tot restul anului, fusese una dintre cele mai înțelepte sărbători. Sociologia modernă ar putea considera Saturnaliile o supapă care eliberează cantitatea necesară de presiune pentru ca oala socială să nu plesnească. După ce în decembrie ’89 oala românească a plesnit, am lucrat vreme de șapte ani în România și Republica Moldova. M-am ocupat și de programe dedicate renașterii și consolidării societății civile. Destul de repede, am început să fiu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
picioarele celor care-i serveau în tot restul anului, fusese una dintre cele mai înțelepte sărbători. Sociologia modernă ar putea considera Saturnaliile o supapă care eliberează cantitatea necesară de presiune pentru ca oala socială să nu plesnească. După ce în decembrie ’89 oala românească a plesnit, am lucrat vreme de șapte ani în România și Republica Moldova. M-am ocupat și de programe dedicate renașterii și consolidării societății civile. Destul de repede, am început să fiu îngrijorat de prăpastia din ce în ce mai mare dintre autodeclarații mandarini ai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
garantate, care-și are sorgintea într-un orizont al afacerii comun cu ceilalți actori sociali, sustenabilitatea lumii. Capitolul 4 Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă 4.1. Dezvoltarea durabilă ca obiectiv politic internațional Dacă o broască sare într-o oală cu apă clocotită, sare afară deoarece simte pericolul. Dar aceeași broască, dacă sare într-o oală cu apă călduță care fierbe treptat, pur și simplu stă acolo fără să se miște 48. Teoria dezvoltării durabile este relativ nouă și încă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lumii. Capitolul 4 Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă 4.1. Dezvoltarea durabilă ca obiectiv politic internațional Dacă o broască sare într-o oală cu apă clocotită, sare afară deoarece simte pericolul. Dar aceeași broască, dacă sare într-o oală cu apă călduță care fierbe treptat, pur și simplu stă acolo fără să se miște 48. Teoria dezvoltării durabile este relativ nouă și încă în proces de formare și adecvare a conținutului și limitelor. Abordarea responsabilităților legate de impactul creșterii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]