4,211 matches
-
deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
convocarea se făcea din vecin în vecin (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Hotărârile obștii sătești erau puse în aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către stat, funcționarii sătești devin funcționari de stat. Calitatea de funcționar de stat presupune
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aplicare de funcționarii sătești, vechili aflați sub controlul obștii . Vechilii aveau mandate de scurtă durată care puteau fi oricând revocate de obște. Aceasta exercita controlul asupra modului în care vechilul se achita de sarcinile ce-i erau trasate. Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către stat, funcționarii sătești devin funcționari de stat. Calitatea de funcționar de stat presupune permanentizarea mandatelor și recunoașterea oficială a funcțiilor. Recunoașterea oficială a reprezentanților sătești a fost făcută prin Regulamentele Organice (Stahl
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl, 1998, vol. II, p. 43). În ceea ce privește activitățile de monitorizare și impunere a respectării regulilor, putem observa o diferențiere a acestora în funcție de tipul de reguli asupra cărora se aplică. Spre deosebire de regulile de la nivelul operațional, care sunt monitorizate și impuse de obște, în cazul celor venite de la nivelul constituțional există un agent de impunere special desemnat în acest sens. Regulile de poziție în cadrul comunității pot fi identificate în momentul în care de la nivelul constituțional se impune obligația existenței unor astfel de poziții
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acest sens. Regulile de poziție în cadrul comunității pot fi identificate în momentul în care de la nivelul constituțional se impune obligația existenței unor astfel de poziții. Obligația de plată era monitorizată prin intermediul vornicului. Vornicul era un agent de monitorizare desemnat de obște pentru a se asigura că țăranii respectă regulile și contribuie cu sumele necesare la cheltuielile comune. Mijlocul prin care se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui țăran plătitor câte o bucată pe post de chitanță
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
țăranii respectă regulile și contribuie cu sumele necesare la cheltuielile comune. Mijlocul prin care se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui țăran plătitor câte o bucată pe post de chitanță. În cazul datoriei bănești față de obște, observăm că la nivelul alegerii colective apar reguli de poziție și reguli de recompensare și pedepsire. Regula de poziție este cea care consfințește activitatea și modul de desemnare a vornicului, iar regulile de pedepsire prevăd posibilitatea ca cel care nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
conflictelor și de reglare a disfuncționalităților apărute la nivelul operațional. Puterea de control pe care putea să o exercite adunarea obștească asupra indivizilor din comunitate era extrem de mare. Astfel, adunarea autoriza sau desființa stăpânirile locurești atunci când ele afectau drepturile celorlalți; obștea împroprietărea sau dădea în folosință terenuri și acorda dreptul de acces la bunurile comune. Tot adunarea obștească avea dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un drept de protimisis („preempțiune”) la vânzarea și arendarea terenurilor. Aceste mecanisme dezvoltate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un drept de protimisis („preempțiune”) la vânzarea și arendarea terenurilor. Aceste mecanisme dezvoltate la nivelul alegerii colective demonstrează capacitatea de adaptare a regulilor de la nivelul alegerii colective la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la nivelul alegerii colective proprietatea era considerată a fi comună și folosită în devălmășie absolută, la nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
proprietatea era considerată a fi comună și folosită în devălmășie absolută, la nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi comună și folosită în devălmășie absolută, la nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la nivelul alegerii colective obștea trece la recalcularea obligațiilor de plată în funcție de criteriile proprii. Regulamentele Organice recunosc dreptul obștii de a judeca pricini mărunte ivite la nivelul satului. Acest drept se exercită prin intermediul unui „giudeț sătesc” alcătuit din trei membri exponenți ai tuturor categoriilor de obșteni din sat. În faza inițială de dezvoltare, statul se afla în incapacitatea de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
drept natural al tatălui devine subiectul unei norme juridice. Conflictul dintre cele două tipuri de norme poate conduce la conflicte juridice referitoare la distribuția proprietății după decesul proprietarului de drept. Prin operațiuni economice de vânzare cumpărare apare posibilitatea pătrunderii în obște a nebăștinașilor și scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
unei norme juridice. Conflictul dintre cele două tipuri de norme poate conduce la conflicte juridice referitoare la distribuția proprietății după decesul proprietarului de drept. Prin operațiuni economice de vânzare cumpărare apare posibilitatea pătrunderii în obște a nebăștinașilor și scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de nevoile comerciale ale pieței. Folosirea bunurilor comune ca surse de venit duce la supraexploatarea acestora. Exploatatorii bunurilor comune apelează atât la regulile de la nivel constituțional, cât și la cele de la nivelul operațional. Prevederile Codului civil sunt folosite pentru
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bunurilor comune ca surse de venit duce la supraexploatarea acestora. Exploatatorii bunurilor comune apelează atât la regulile de la nivel constituțional, cât și la cele de la nivelul operațional. Prevederile Codului civil sunt folosite pentru a cumpăra drepturi de exploatare, iar regulile obștii sunt utilizate pentru operațiunile de exploatare. După ce achiziționează drepturi de exploatare, utilizatorii apelează la sistemul devălmaș după putere și nevoi. După cum am văzut, în această fază de dezvoltare, exploatarea după putere și nevoi dă naștere unor inegalități economice majore. 3
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl identifică două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a doua cale de desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
forestiere cumpără drepturile de folosință de la acaparatorii locali și trec la exploatarea indus trială a pădurii. Schimbările apărute în legătură cu exploatarea bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
constă în limitarea numărului de vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998, vol. II, pp. 188-189). În ceea ce privește exploatarea pădurilor, s-
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]