6,770 matches
-
terminate și predate beneficiarului cu procese verbale de recepție În timp ce alte construcții-reparații la rețeaua imobiliară a orașului plus acele barăci metalice recent contratate, le transferă bunului său prieten Nando, cu toate avantajele materiale la terminarea definitivă a lor. Se simțea obosit. Extrem de obosit...! De multă vreme plănuise un bine meritat concediu de odihnă, iar acum timpul sosise. Convocă Într’o adunare generală toți șefii de echipă, le mulțumi pentru felul cum au muncit, Îl recomandă pe Nando spunându-le să-l
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
predate beneficiarului cu procese verbale de recepție În timp ce alte construcții-reparații la rețeaua imobiliară a orașului plus acele barăci metalice recent contratate, le transferă bunului său prieten Nando, cu toate avantajele materiale la terminarea definitivă a lor. Se simțea obosit. Extrem de obosit...! De multă vreme plănuise un bine meritat concediu de odihnă, iar acum timpul sosise. Convocă Într’o adunare generală toți șefii de echipă, le mulțumi pentru felul cum au muncit, Îl recomandă pe Nando spunându-le să-l asculte și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
producției, În plus, mai beneficiase de relațiile lui pentru achiziționarea unor materiale dispărute din comerțul comunist - este adevărat contra unei sume de bani - dar, În timp și fără dureri de cap. Replică complice. „Domnule Gică Popescu,astăzi mă simpt oarecum obosit...Spun sincer: nu am nici chef de lucru...! Dacă nu ai nimic Împotrivă, haide să destupăm sticla aceea de șampanie mult promisă...!!” „Bine zici prietene, Întradevăr, ți-a ieșit un porumbel din gură...” - mărturisi Gică Popescu, pregătindu-se se plecare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Era destul de tânără și cred eu În jurul a patruzeci de ani. Mai avea timp să aducă pe lume Încă trei - patru locuitori ai acestei supra populate planete. Am Îndrăznit totuși s-o Întreb: nu vă este greu doamnă, nu sunteți obosită...?” „Drept să vă spun domnule inginer, foarte greu...! Dar dacă așa a poruncit Dumnezeu...!” „Va mai trece multă vreme până ce unii oameni vor Înțelege realitatea existenței noastre planetare!” - aprecie Șeful Șantierului. „Totuși, unii oameni aduc pe lume prea mulți copii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
superiorul lui de la biroul de asigurări. La 96th Street urcară Împreună În plină vâltoare a Broadway-ului. Feffer Îl Însoți pe Sammler la ușă. — Dacă ai nevoie de ajutor, domnule Sammler... — N-o să te invit sus, Lionel. De fapt mă simt obosit. — E primăvară. Vreau să spun că e din cauza schimbării de temperatură, zise Feffer. Chiar și tineretul e sensibil la asta. Domnul Sammler În lift, extrăgând cheia de yală din portofelul de mărunțiș. Intră În grabă În hol. În onoarea primăverii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îmbăie picioarele și nu le șterse foarte bine, căci seara era caldă. Evaporarea alina usturimea. Din perspectiva timpului evolutiv nu eram bipezi de mult, iar carnea picioarelor suferea din cauza asta, mai ales primăvara, când organismele treceau printr-o expansiune aparte. Obosit și răsuflând În liniște, Sammler se Întinse. Își lăsă picioarele neacoperite. Aduse răcoarea cearceafului peste pieptul plat, zvelt. Întoarse lampa să luminze pe perdelele trase. Luxul nonintimidării de către soarta necruțătoare - așa putea să i se descrie starea. Din moment ce pământul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
frumusețe, o femeie tânără și sănătoasă. Femeile tinere și sănătoase Își au nevoile lor. Picioarele ei - coapsele aproape dezvelite de fâșia verde de fustă, ea, erau superbe. Horricker avea să sufere, știind că a pierdut-o. Sammler Încă mai cugeta. Obosit, amețit, deznădăjduit, Încă se mai gândea. Tot conectat. La realitate, adică. — Wharton nu e un copil. Știa În ce se bagă, acolo În Mexic, spuse Angela. — A, nu pricep nimic din toate astea. Presupun că a citit din cărțile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
înăuntru. Câteodată, când stau noaptea întinsă în pat, îmi pierd simțul corpului, al vârstei. Pe întuneric, pot să am și douăzeci de ani. Sau zece. E o senzație așa plăcută să scapi pentru o clipă sau două de carcasa asta obosită. Dar cum e oare, mă întreb atunci, să ai un corp frumos? Un corp de care să nu vrei să scapi? Cu câțiva ani în urmă, când am fost cu Jennifer la Paris într-un weekend, am văzut o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
acolo? Aș fi pariat pe tot ce aveam că Sheba îi era credincioasă lui Richard. Mariajul nu era unul perfect în toate cele. Richard o privea pe Sheba de sus, așa cum privea totul de sus. Și ori de câte ori era un pic obosit sau avea impresia că nu i se acordă întreaga atenție sau era contrazis prea puternic în vreo convingere de-a lui, avea tendința să alunece într-un infantilism arțăgos. (Era ca regele din poezia lui A. A. Milne: Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
o duritate pe care apoi a regretat-o imediat. Nu vreau să întârzii cu Ben. Polly s-a încruntat și a început să umble de ici-colo prin cameră, adunându-și lucrurile fără nici o noimă. Sheba s-a gândit că părea obosită, slabă și foarte frumoasă. Picioarele parcă îi crescuseră cu câțiva centimerii de când le văzuse Sheba ultima oară. Cred că era greu pentru Sheba, îmi imaginez, s-o vadă pe Polly înflorind. Felul în care se uită câteodată la fiica ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
era cu mintea limpede. Avea o aventură sexuală cu un elev, pentru Dumnezeu. Evident, trecea printr-un soi de depresie. Era 2 noaptea când m-am ridicat să mă pregătesc de culcare. În oglina din baie mi-am văzut fața obosită, verde. Sheba e prietena mea, i-am spun reflexiei. Acum are nevoie de mine. Portia stătea pe o margine a căzii și se uita cum mă spăl pe dinți cu obișnuita ei superioritate. Am scuipat și m-am clătit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
loc unui alt miros, la fel de puternic, de corp - o umezeală hormonală, împuțită. Când îl vizitam pe tata după ce mama murise, rufele lui nespălate miroseau la fel. Bangs nu avea un pat adevărat, doar o saltea pe jos și o pilotă obosită îmbrăcată într-o husă de o urâțenie sinistră: octogoane albastre și melci muștar. Am avut o scurtă viziune cu Bangs cumpărând-o - stând fără nici o idee în departamentul de lenjerie al magazinului John Lewis în timp ce o vânzătoare ca un dragon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
acest rol - recunoscătoare pentru fiorul de importanță pe care ți-l dă privilegiul de a deține informații interesante. În ultimii ani am observat însă că satisfacția mi s-a diluat și că a fost înlocuită de un fel de indignare obosită. De ce, mă trezesc întrebându-mi confidenții, îmi spui mie? Sigur, știu de ce. Îmi spun pentru că mă consideră sigură. Sheba, Bangs, toți, se dezvăluie în fața mea cum ar face-o în fața unui castrat sau a unui preot - cu sentimentul că eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
-ți spun ceva, Sheba... Nu puteam. — Ce ai la barbă? m-a întrebat Sheba, în timp ce conduceam prin vestul Londrei. S-a aplecat să-mi examineze roșeața. E o reacție alergică la ceva? — Nu, nu, am murmurat, îndepărtând-o. Sunt doar obosită, asta e tot. — Doamne, știu cum e. Eu sunt epuizată. Am dat din cap cu înțelegere. Probabil că ai fost îngrijorată de moarte... — Da, am fost, e adevărat. A făcut o pauză. — Și am stat și până foarte târziu aseară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
decât să înrăutățească situația. Mirosul lui de bebeluș ajungea în toate colțurile casei. Îngrijirea lui, zi și noapte, i-a oferit lui Alice cea mai mare bucurie, dar și sentimentul că se scufundă. Luni de zile, Alice a fost prea obosită ca să mai scrie; toate poveștile ei părea umede, preverbale și incerte. Doctorii i-au spus că suferă de depresie postpartum. Alice a mers la un psihiatru care, în mod ironic, i-a prescris același antidepresiv pe care îl lua și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
centrul de recreere creștin nu-și avea rostul. Râurile te învățau ele cum să te rogi. Jina s-a întors la gabară și s-a așezat cu spatele către soțul ei. Zach și-a trecut degetele prin păr. Se simțea obosit și terminat, ca și când s-ar fi luptat deja cu Salmon Falls. S-a reîntors de-a lungul cărării de bolovani și-a luat o coardă, după care a început să facă noduri și bucle de susținere, orice i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
doar plin de cruzime, ci și obtuz. Oamenii niciodată nu știu când o să aibă nevoie să creadă în ceva. E mai bine să nu disprețuiești un lucru de care, într-o zi, s-ar putea s-ajungi să depinzi. Sunt obosită, a spus ea. Elanul a pufnit pe nas. Respirația animalului se transforma în aburi deasupra capului Jinei. Femeia era în agonie din cauza durerii, dar, până la urmă, epuizarea a doborât-o. Mult mai târziu, când s-a trezit, elanul era tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
un loc gol. Tot restul vieții trăiești cu o scurgere. Dac-aș putea să mă întorc în timp și să schimb lucrurile, aș face-o, l-a asigurat Irene. Singurul care i-a răspuns a fost Ahmad, iar vocea lui obosită a surprins-o pe Irene. Era ca și cum bărbatul ar fi rostit și el cândva exact aceleași vorbe. Nu poți să te întorci. L-ați văzut pe Danny ? a strigat Jina de peste pajiște. Am crezut că e cu tine, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
părăsească. În loc de asta, Helena i-a păstrat mâna cu fermitate între palmele ei. Să nu-ți fie frică, i-a zis ea. Văd două fețe pe tine. Cineva între noi. Te urmărește. E ca tine, numai că mai bătrână, mai obosită. Alice nu-și dădea seama dacă tremura din cauza prostiilor debitate de Helena sau din cauză că John nu venise după ea. Bărbatul rămăsese cu cățelul ăla caraghios în loc s-o urmeze ca s-o consoleze și, în clipa aia, scriitoarea a înregistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
bunica să nu mă îndrăgostesc de soldați pentru că pleacă toamna dis de dimineață și cine va șterge atâtea frunze căzute subit de parcă cerul s-a răzvrătit și ne-a luat până și ultima stea îți construiesc avioane, din trupul meu obosit să-mi aduci luna într-o ceașcă de cafea până îmi voi aminti cum să iubesc această cromatică exactă a uniformelor îmbrăcate invers ca într-un univers straniu unde moartea e mai blândă decât o furtună pe Marte. poemul care
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
și inima copilului era atât de veștedă și de uscată că așa o frică de moarte îl cuprinse încât își duse mâna dreaptă la piept și o smulse și o ascunse rușinat la spate. și ochii copilului erau încercănați și obosiți, parcă văzuse atât de multe încât acum nu mai putea să privească nimic și așa tare se necăji copilul că-și duse ambele mâini la ochi și îi scoase din orbite ascuzându-i și mai rușinat la spate. și era atât
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
prezent despletind amintiri rătăcește prin dansul limbilor ce-mi pictează tavanul pe fond negru adorm și trag cortina peste încă o zi din vremea care curge, și sapă... Cutie de suflet... pe degetul muntelui pereche mi-am încolăcit aura sufletului obosit și stingher peste care am simțit zăvorul inimii tras cutie de suflet în adâncul peretelui ce tresaltă în înlănțuirea tangentă a piepturilor aprinse de scâncetul dorului scăpătat din lanțurile ancorei m-am cuibărit în răsuflarea-i dulce de briză din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
câte un an al prezentului se întoarce spre Geneză, altul, mai grăbit, definește viitorul, într-un singur sens, încărcându-l cu artificii, în seara de Crăciun, oamenii răi definesc istoria ca pe o explozie a artificiilor ce înroșește zăpada prezentului, obosită, fac confuzie între ani, între războaie, între domnitori, nu mai înțeleg de ce pacea a devenit repede un groaznic măcel în timp ce copii își strigă părinții, alergând desculț pe zăpada pufoasă. Zăpada speranței Fulgul mi-a bătut în geamul înghețat, eu adormisem
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
trezești în zori. Ai scuturat suflare în florile de gheață, ai respirat cu trupul un minut, ai presărat apoi un strop de viață și ai rămas cu trupu-n trup s-asculți al lui tumult. O clipă-ai poposit în palma obosită, trupul te-a strâns în pumni și te -a ținut aproape, în brațe soarta te-a luat , să te păzească de viața care-ar vrea să te îngroape. Penița înmuiată în sânge și pelin a scris cu litere de focuri
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
poezie, rugăciunea mea Și risipit, mă dau uitării spre a mă ninge cu versuri de iubire... Mă aseamăn unui condor ajuns orb, ce nu mai poate îndura să nu vadă în zbor, răsăritul soarelui înaintea tuturor -celor fără aripi; Pană obosită de scris, de zbor și de dor... Anotimp alb Șuierat de vânt, Despletit de ploaie, Rob pentru cuvânt Ard în dor, văpaie. Urlă-n mine timpul Să-l slobod să plece, Alb mi-e anotimpul, Cine m-o petrece? Vulturii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]