18,249 matches
-
Sunt mulți care, deși se împărtășesc o dată pe an se predau păcatului, și alții care se împărtășesc mai des, se feresc de multe ori de la multe rele, temându-se de osânda împărtășirii. Deci dacă greșim cu unele lucruri mici și omenești și ușor de iertat, furați de limbă, de auz, de ochi, de slava deșartă, atunci făcându-ne reproșuri noua înșine și mărturisindu-ne lui Dumnezeu, să ne împărtășim așa cu Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
căci milostenia este o jertfă curățitoare de păcate; căci zice prorocul David: "Jertfa lui Dumnezeu: duh zdrobit, inima umilită și smerită Dumnezeu nu o va urgisi"(Psalm. 50,18). Dacă-I aducem lui Dumnezeu aceste jertfe, chiar dacă avem unele scăderi omenești, putem să ne apropiem de Sfintele Taine cu frică și cu cutremur, cu străpungere și mărturisire, ca femeia care avea scurgere de sânge care s-a apropiat de Iisus Hristos plângând și tremurând (cf. Mat. 9,20); căci este păcat
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Hristos cel Înviat și intrarea Bisericii în Împărăția lui Dumnezeu. Cuvântul și Taina (lucrarea sacramentală a Bisericii) sunt inseparabile, formând împreună un mediu unic și unitar de comuniune între Dumnezeu și om, o părtășie reciprocă între viața dumnezeiască și viața omenească 4. Prin cuvânt Dumnezeu vorbește omului, îl învață tainele mântuirii și îl cheamă la credință: „credința este din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos” (Romani 10, 17). Însuși Dumnezeu Cuvântul S-a întrupat pentru a dărui oamenilor cuvintele vieții
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
să fie trăită intens taina comuniunii ecleziale și, prin aceasta, cea a Împărăției lui Dumnezeu pe care o anunță și o anticipează. Analiza Liturghiei ne descoperă cum aceasta „cu o artă desăvârșită inițiază treptat, trezește atenția, stimulează toate capacitățile minții omenești si o face să se cutremure în fața Tainelor“23. Dar Sfânta Liturghie, ca de altfel întreg cultul ortodox nu se adresează numai minții. Toate simțurile trupești sunt antrenate: văzului i se adresează icoanele și gesturile liturgice, auzului cântarea, rugăciunile și
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
înțeles azi, s-au unit în fața năpastei războiului până dincolo de prețul suprem: viața ori continuarea ei in stare de invaliditate, așa cum i-am cunoscut pe unii veterani longevivi atunci când am devenit medic. Toate eforturile, toată dăruirea tot tributul în vieți omenești ar fi rămas însă fară o finalitate atât de glorioasă cum a fost cea obținută după Pacea de la Versailles din 1919 ca rezultat al negocierilor care au durat timp de 6 luni de la încheierea oficială a războiului la 11 noiembrie
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
lumânarea, clopotul, praporul, mucenicii, anafura și vinul sfințit, altarul cu catapeteasma, cioclii de la înmormântări și priveghiuri, sfinții, coliva și celelalte accesorii vestimentare sau de cult, de rit sau ritual sunt întrebuințate, la peiorativ, în te miri ce sferă a preocupărilor omenești, personale sau obștești. Dacă instanța morală din fiecare și chiar justiția umană nu vor reuși - prima, prin autoevaluare și repoziționare, a doua prin (chiar) măsuri punitive să cumpenească haosul din noi, să-l limpezească, să-l destructureze reîntregindu-l în drepturile
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
morga, casa guarzilor și sala de protocol, oficiul de primire a străinilor, de prim ajutor, biroul de schimb și bursă, depozit și antrepozit, grădina de cultivat zarzavat, legume și flori, alte utilități care să acopere o gamă oricum restrânsă actiivităților omenești. Sus pe frontispiciu, „Indians Welcome” scris cu vopsea neagă și mare, care pune în plan secundar firma principală „United States Penitentiary” și-n continuare cu litere mai mici, tot șablon, câteva date privind suprafața insulei -12 acri de pământ, de
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
românesc de supraviețuire națională l-au făcut pe binecunoscutul matematician să aprecieze formal calitatea și noutatea științifică a abordării și implicit originalitatea autorului dizertației. Fără însă a superviza! O îndârjire căreia abia mai târziu aveam să-i relevăm profundele (și omeneștile) motivații. Profesorul Urmuz, consecvent cu linia catedrei de „istoria modernă a României”, mai conservator în concepțiile sale i-a acordat nota 4 iar candidatul la obținerea licenței n-a mai apucat să participe să aleagă la repartiția guvernamentală vreun post
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
de vreme?”, cu atât mai mult cu cât idealurile „în adâncurile firii... sunt urzite,/ Parcă-s rădăcini de pom, prin pământuri răzvrătite.” („Dilemă”) „Suflete înrobite” În „Suflete înrobite”, Ilie Marinescu transpune în versuri idei iluministe privind concepția sa despre condiția omenească și despre sensul devenirii istorice. Într-o notă ușor agresivă, poemul prezintă o meditație filosofică asupra adevărului că avem „puterea și dreptul de-a decide/ Asupra vieții” noastre. Același poem se detașează prin atitudinea de dezamăgire pesimistă - prin excelență romantică
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
de miliarde!... Nu știm dacă la egalitate și nu credem că în concurență cu Moartea, Dumnezeu (chiar dacă nu totdeauna e numit în mod expres) este omniprezent în poemele lui Teofil Răchițeanu - Și din slava lui înaltă / Dumnezeu binecuvîntă... -, dar interogațiile omenești rămân fără răspuns concret pentru că limbajul dumnezeiesc este intraductibil în limbajul lumii imanente stăpânite de Rîul-Timp. Singura certitudine este: Pururea nedezlegată / Taină ești fără hotare!... Sunt condiții diferite, peste care („deocamdată”) nu se poate trece. De aceea De ce viața? De ce
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
pentru că limbajul dumnezeiesc este intraductibil în limbajul lumii imanente stăpânite de Rîul-Timp. Singura certitudine este: Pururea nedezlegată / Taină ești fără hotare!... Sunt condiții diferite, peste care („deocamdată”) nu se poate trece. De aceea De ce viața? De ce moartea? rămân înafara înțelegerii omenești, dar, deși pare că poetul afirmă neputința lui Dumnezeu în a elucida problema, premisa este cât se poate de falsă. În fața imposibilelor întrebări care așteaptă, despre și din transcendent, răspunsuri concrete, Dumnezeu își menține etanșeizat misterul, ceea ce Teofil Răchițeanu spune
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
-Deși, în aparență, sunt două lucruri diferite, a fi patron de ziar și a conduce secția culturală, aici, sunt preocupări complementare. Nu fac numai cultură, scriu și editoriale, cărți, fac tehnoredactare, îngrijesc ediții ale altor scriitori..., „nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e străin” - cum ar spune filosoful. Mi-am propus să dovedesc forța creatoare a românilor de aici, și i-am căutat pe cei de valoare, i-am mediatizat. Când spun români, mă refer la cetățeni români, nu la
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
lungi și argintii rupte din soare, băiatul mamii! „Din care soare mamă, că cel de deasupra noastră e întreg-întreg ... „Din soarele cuibușit în inima Domnului, care trimite mănunchi de raze ca niște coloane de lumină pentru susținerea și înălțarea sufletului omenesc. Icoană a chipului și puterii Atoate-Făcătorului care lucrează în noi, mai strălucitoare decât toți sorii din toate văzduhurile și care grijește cald și ocrotitor viețile noastre. Ne îndeamnă la belșug în fapte, curăție în inimi și în suflete, limpezime în
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
noi, în România, am ajuns la momentul adevărului. Acum știm ce ființe devenim fără Dumnezeu și știm ce societate producem fără El.” Caracterul - chipul lui Hristos în noi În concluzie, caracterul nu este rodul întâmplării și nici consecința vreunei filosofii omenești. Chiar comportamentul creștin autentic reprezintă standardul cel mai înalt la care poate ajunge ființa umană, însă numai în relație cu Dumnezeu. Parcurgând diferite fragmente din cuprinsul Bibliei, autorul ne arată mai departe, modul în care Cuvântul lui Dumnezeu ne oferă
O CARTE APEL PESTE TIMP de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367212_a_368541]
-
să pornească/ Și ura-n ea pe veci să o cuprindă.” (Cuprinde-mă) În lumina acestor stihuri, poeta adaugă: „Eu nu îmi pot imagina existența fără dragoste, însă atunci când iubești, se întâmplă, uneori, să suferi. Dar nu despre această dragoste omenească am scris, ci despre cea divină; o iubire jertfitoare care n-a ținut cont de Sine, dăruindu-Se fără regrete pentru salvarea lumii înstrăinată de Creatorul ei. Iubirea e înlăcrimată, deoarece lacrimile sunt rodul suferinței, iar omul care întâlnește Iubirea
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
spre Adevăr. E seara în care se dă și se primește. Iisus a venit pe pământ cu darul Mântuirii și a primit, la rândul Lui, închinarea magilor - călători nu întâmplător conduși de stea (iar darurile lor exprimă trei mari gusturi omenești). „Suntem creați să iubim, să dăm ce avem mai bun în noi, dar și să primim de la cei din jur” - scrie Ligia Seman, în ... Citește mai mult „Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor” - și, după
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
spre Adevăr. E seara în care se dă și se primește. Iisus a venit pe pământ cu darul Mântuirii și a primit, la rândul Lui, închinarea magilor - călători nu întâmplător conduși de stea (iar darurile lor exprimă trei mari gusturi omenești). „Suntem creați să iubim, să dăm ce avem mai bun în noi, dar și să primim de la cei din jur” - scrie Ligia Seman, în ... XVIII. "RUGINA LINISTII" LA MESTERUL CUVINTELOR - SIMION SUSTIC, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr.
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
umbrelor, încărcătura metaforică, poetizarea unor imagini biblice, abordarea unor teme precum suferința, binele, răul, divinitatea aduc accente dramatice în „Spațiile” Victoriței Duțu. Spontaneitatea, firescul, inocența, sentimentul de înstrăinare, opțiunea între real și ideal vorbesc pe de o parte, despre neputința omenească de a-și depăși limitele în zborul spre înalt, iar pe de altă parte, despre libertatea lăuntrică. „E veșnică această/ Contradicție,/ Ce ne frământă/ Pașii și gândirea,/ Ne-apropie,/ Ne desparte/ Și iarași ne aruncă-n/ Orizonturi depărtate.” („Poarta ce
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Pascu, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia). În ziarul Românul , Anul VII, joi, 8/21 noiembrie 1918, Nr.11, pe prima pagină se publica Convocarea Marii Adunări Naționale de La Alba Iulia: Istoria ne cheamă la fapte. Mersul irezistibil al civilizațiunii omenești a scos și neamul nostru românesc din întunericul robiei la lumina cunoștinței de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte și vrem să trăim alături de celelalte națiuni ale lumei, liberi și independenți. În numele dreptății eterne și a principiului liberei
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
Semăn, “Tragedie și triumf”. Dacă în românele obișnuite scriitorul urmărește să proiecteze cât mai bine anumite aspecte din realitate - sentimente, frământări, experiențe, toate acestea văzute din perspectiva umană - românul creștin are menirea de a-i arată cititorului că dincolo de experiență omenească limitată, se află divinitatea. De altfel, românul creștin are o veche tradiție. Inspirată în general, dintr-o întâmplare adevărată, o astfel de creație își propune să aducă la lumină frământările și căutările noastre, în dorința de a-l descoperi pe
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
istoriei ca întreg pentru orice om în care comuniunea dintre ființele umane este profundă și colaborarea dintre ele necesară pentru a conduce la starea voită de Dumnezeu. De aceea explică Părintele Dumitru Stăniloae, sfinții români profund interesați de cursul vieții omenești de după ei și prin rugăciunile lor caută să înrâurească pe oameni în bine. Sfârșitul istoriei ca întreg va fi trăit ca o moarte, ca și sfârșitul omului, nu doar ca o trecere fără întrerupere a unei etape a vieții experiate
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
istoriei ca întreg pentru orice om în care comuniunea dintre ființele umane este profundă și colaborarea dintre ele necesară pentru a conduce la starea voită de Dumnezeu. De aceea explică Părintele Dumitru Stăniloae, sfinții români profund interesați de cursul vieții omenești de după ei și prin rugăciunile lor caută să înrâurească pe oameni în bine. Sfârșitul istoriei ca întreg va fi trăit ca o moarte, ca și sfârșitul omului, nu doar ca o trecere fără întrerupere a unei etape a vieții experiate
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
perspectivă istorică Ierusalimul trăiește un real paradox „este un pământ fără stăpân care adăpostește popoare fără țară”. [40] Foarte concentrat, aceasta este cauza permanentei confruntări dintre palestinieni și evrei. Văzut din acest unghi, independent de ceea ce noi numim în mod omenesc politică, Ierusalimul este gazda unei vădite pedagogii divine. Dumnezeu își face simțită prezența de stăpân unic deoarece Ierusalimul nu este pe măsura nici unui popor. De aceea, în fruntariile sale își dau întâlnire toate neamurile pământului, fiind până la a doua venire
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
sfințeniei. Relația timp - veșnicie este arătată, descoperită și revelată de Părintele Dumitru Stăniloae prin exemplul iubirii. Iubirea este un dat al divinității. Ea apare ca un dar la care iubirea umană este doar un răspuns. Așa cum iubirea dumnezeiască și cea omenească sunt legate într-o structură de adresare a divinității și de răspuns al umanității, tot în acest fel, eternitatea divină „ține legat de sine” timpul creaturii. [97] Iubirea negrăită a lui Dumnezeu pentru Cetatea Sa cea Sfântă trece cu destulă
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
omul religios simte nevoia de a se cufunda periodic. Poate fi vorba de Ierusalimul ceresc spre care fiecare om religios gândește să-l dobândească din perspectiva mântuirii. Astfel timpul sacru face posibil celălalt timp, timpul istoric, durata profană a existenței omenești. A se vedea Mircea Eliade, Sacrul..., p. 79 - 81. [105] Alexander Schmemann numește acest timp - timpul misiunii, a se vedea în acest sens: Pentru viața lumii. Sacramentele și Ortodoxia, traducere de Pr. Prof. Dr. Aurel Jivi, E.I.B.M.B.O.R., București
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]