3,581 matches
-
la rândul său discuții despre tranziția de la un optimism global (generat de căderea comunismului) la un pesimism ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un pesimism ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate definindu-le ca pe o "extensie a stării de satisfacție actuale către viitor". Taylor (1999) distinge între optimism / pesimism situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate definindu-le ca pe o "extensie a stării de satisfacție actuale către viitor". Taylor (1999) distinge între optimism / pesimism situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate definindu-le ca pe o "extensie a stării de satisfacție actuale către viitor". Taylor (1999) distinge între optimism / pesimism situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimism situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale sunt definite ca "așteptări pozitive respectiv negative pe care le are un individ despre propriul său viitor sau despre viitorul comunității de care aparține familie, regiune sau stat". Uslaner (1998:446) consideră că optimismul și pesimismul reflectă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale sunt definite ca "așteptări pozitive respectiv negative pe care le are un individ despre propriul său viitor sau despre viitorul comunității de care aparține familie, regiune sau stat". Uslaner (1998:446) consideră că optimismul și pesimismul reflectă așteptările pe care le are oricine pe termen lung. În mod similar, Scheier și Carver (1985; 1992) consideră că optimismul și pesimismul reprezintă așteptări generalizate vizavi de posibilii importanți ai viitorului. Pentru cei doi, oamenii care cred
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
viitor sau despre viitorul comunității de care aparține familie, regiune sau stat". Uslaner (1998:446) consideră că optimismul și pesimismul reflectă așteptările pe care le are oricine pe termen lung. În mod similar, Scheier și Carver (1985; 1992) consideră că optimismul și pesimismul reprezintă așteptări generalizate vizavi de posibilii importanți ai viitorului. Pentru cei doi, oamenii care cred că lucrurile vor evolua așa cum își doresc ei și consideră că vor avea mai degrabă de câștigat decât de pierdut sunt optimiști; din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt optimiști; din contră, cei care consideră că vor avea mai degrabă de pierdut decât de câștigat și că lucrurile nu vor evolua așa cum își doresc ei sunt pesimiști. Deseori este invocată o relație între pesimism și neîncredere și între optimism și încredere (Uslaner, 2002; Wuthnow, 1998). Psihologii sociali sugerează că optimismul și încrederea sunt, în raport cu lumea, parte a aceleiași dispoziții psihologice generale vezi Erikson (1950); Allport (1961); Cattell (1965). Nu doar psihologii sociali invocă această relație ci și sociologii sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
degrabă de pierdut decât de câștigat și că lucrurile nu vor evolua așa cum își doresc ei sunt pesimiști. Deseori este invocată o relație între pesimism și neîncredere și între optimism și încredere (Uslaner, 2002; Wuthnow, 1998). Psihologii sociali sugerează că optimismul și încrederea sunt, în raport cu lumea, parte a aceleiași dispoziții psihologice generale vezi Erikson (1950); Allport (1961); Cattell (1965). Nu doar psihologii sociali invocă această relație ci și sociologii sau politologii. Wuthnow (1998) consideră că încrederea înțeleasă în termeni de "încredere
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Allport (1961); Cattell (1965). Nu doar psihologii sociali invocă această relație ci și sociologii sau politologii. Wuthnow (1998) consideră că încrederea înțeleasă în termeni de "încredere din interior"43 e o chestiune de natură psihologică, o chestiune de autoîncredere și optimism. Și pentru Uslaner (1998:442) optimismul văzut drept "credința că lumea de mâine va fi mai bună decât cea de astăzi" este unul din pilonii pe care e construită încrederea. Încrederea "morală" e o valoare care se bazează pe o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
psihologii sociali invocă această relație ci și sociologii sau politologii. Wuthnow (1998) consideră că încrederea înțeleasă în termeni de "încredere din interior"43 e o chestiune de natură psihologică, o chestiune de autoîncredere și optimism. Și pentru Uslaner (1998:442) optimismul văzut drept "credința că lumea de mâine va fi mai bună decât cea de astăzi" este unul din pilonii pe care e construită încrederea. Încrederea "morală" e o valoare care se bazează pe o viziune optimistă asupra lumii; una din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
va fi mai bună decât cea de astăzi" este unul din pilonii pe care e construită încrederea. Încrederea "morală" e o valoare care se bazează pe o viziune optimistă asupra lumii; una din cauzele declinului în încredere este declinul în optimism (Uslaner, 2002; 2003; 2004). Cu toate că, așa cum am arătat, sensurile optimismului / pesimismului sunt foarte complexe, două mari corpuri de teorii pot fi identificate: teorii care mai degrabă psihologizează sau individualizează problema și teorii care o mută la nivel societal. Primul set
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din pilonii pe care e construită încrederea. Încrederea "morală" e o valoare care se bazează pe o viziune optimistă asupra lumii; una din cauzele declinului în încredere este declinul în optimism (Uslaner, 2002; 2003; 2004). Cu toate că, așa cum am arătat, sensurile optimismului / pesimismului sunt foarte complexe, două mari corpuri de teorii pot fi identificate: teorii care mai degrabă psihologizează sau individualizează problema și teorii care o mută la nivel societal. Primul set asumă de fapt că optimismul / pesimismul sunt parte a unei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cu toate că, așa cum am arătat, sensurile optimismului / pesimismului sunt foarte complexe, două mari corpuri de teorii pot fi identificate: teorii care mai degrabă psihologizează sau individualizează problema și teorii care o mută la nivel societal. Primul set asumă de fapt că optimismul / pesimismul sunt parte a unei dimensiuni mai largi a personalității (Erikson, 1950; Allport, 1961; Cattell, 1965). Cel de-al doilea consideră că este o caracteristică a societăților mai degrabă decât a indivizilor; că este produsul experienței și al contextelor "lichide
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
contextelor "lichide". Noi vom opta aici pentru înțelegerea conceptului în cadrul teoretic propus de Sztompka (1993) prin teoria devenirii sociale. Astfel, alegerea pe care o facem nu ne distanțează de teoriile pe care le utilizăm în lucrare în înțelegerea identității. Așadar optimismul / pesimismul (ca și încrederea sau spiritul antreprenorial) vor fi privite ca resurse intangibile de nivel atât agențial cât și structural, ce determină tăria potențialului de acțiune. Definiția de lucru va fi: optimismul / pesimismul este o atitudine bazată pe o evaluare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
le utilizăm în lucrare în înțelegerea identității. Așadar optimismul / pesimismul (ca și încrederea sau spiritul antreprenorial) vor fi privite ca resurse intangibile de nivel atât agențial cât și structural, ce determină tăria potențialului de acțiune. Definiția de lucru va fi: optimismul / pesimismul este o atitudine bazată pe o evaluare inerentă a trecutului și prezentului personal și social ce se manifestă în prospectarea viitorului. 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? Pentru a avea o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? Pentru a avea o imagine generală mai clară vizavi de percepția pe care românii o au asupra viitorului, am construit pe baza indicatorilor qA44 (ce măsoară optimismul / pesimismul social) și qB (ce măsoară optimismul / pesimismul individual 45) un indice nou. Acesta surprinde în noi categorii intensitățile diferite ale optimismului sau pesimismului, în concordanță cu definiția pe care am propus-o. Tipurile care rezultă în urma acestei combinări sunt
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe jumătate plin sau pe jumătate gol? Pentru a avea o imagine generală mai clară vizavi de percepția pe care românii o au asupra viitorului, am construit pe baza indicatorilor qA44 (ce măsoară optimismul / pesimismul social) și qB (ce măsoară optimismul / pesimismul individual 45) un indice nou. Acesta surprinde în noi categorii intensitățile diferite ale optimismului sau pesimismului, în concordanță cu definiția pe care am propus-o. Tipurile care rezultă în urma acestei combinări sunt ilustrate în Tabelul 6. Prima celulă, ce
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vizavi de percepția pe care românii o au asupra viitorului, am construit pe baza indicatorilor qA44 (ce măsoară optimismul / pesimismul social) și qB (ce măsoară optimismul / pesimismul individual 45) un indice nou. Acesta surprinde în noi categorii intensitățile diferite ale optimismului sau pesimismului, în concordanță cu definiția pe care am propus-o. Tipurile care rezultă în urma acestei combinări sunt ilustrate în Tabelul 6. Prima celulă, ce poartă numele "optimism deplin" (++), desemnează atitudinile oamenilor care consideră că atât propriul viitor, cât și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
45) un indice nou. Acesta surprinde în noi categorii intensitățile diferite ale optimismului sau pesimismului, în concordanță cu definiția pe care am propus-o. Tipurile care rezultă în urma acestei combinări sunt ilustrate în Tabelul 6. Prima celulă, ce poartă numele "optimism deplin" (++), desemnează atitudinile oamenilor care consideră că atât propriul viitor, cât și al țării va fi mai bun. Tabel 6. Tipuri de optimism și pesimism qA qB Direcția este bună NȘ Direcția este greșită Mai bine Optimism deplin (+, +) Optimism personal
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-o. Tipurile care rezultă în urma acestei combinări sunt ilustrate în Tabelul 6. Prima celulă, ce poartă numele "optimism deplin" (++), desemnează atitudinile oamenilor care consideră că atât propriul viitor, cât și al țării va fi mai bun. Tabel 6. Tipuri de optimism și pesimism qA qB Direcția este bună NȘ Direcția este greșită Mai bine Optimism deplin (+, +) Optimism personal (+, 0) Pesimism circumstanțial (+, -) La fel Optimism dispozițional (=, +) Stabil personal (=, 0) Pesimism difuz (=, -) Mai rău Optimism circumstanțial (-, +) Pesimism personal (-, 0) Pesimism deplin (-, -) NȘ Optimism
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ce poartă numele "optimism deplin" (++), desemnează atitudinile oamenilor care consideră că atât propriul viitor, cât și al țării va fi mai bun. Tabel 6. Tipuri de optimism și pesimism qA qB Direcția este bună NȘ Direcția este greșită Mai bine Optimism deplin (+, +) Optimism personal (+, 0) Pesimism circumstanțial (+, -) La fel Optimism dispozițional (=, +) Stabil personal (=, 0) Pesimism difuz (=, -) Mai rău Optimism circumstanțial (-, +) Pesimism personal (-, 0) Pesimism deplin (-, -) NȘ Optimism social (0, +) Indecis (0, 0) Pesimism social (0, -) Tabelul de mai jos (Tabel 7
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]