3,729 matches
-
prezentat Parlamentului, Guvernului, Președinției o lege care a facilitat niște drepturi pentru veteranii de război și a participat la diferite activități ale asociațiilor județene de veterani de război. El și-a stabilit ca misiune "aceea de a face ca toți ostașii, de la soldat la general, care au luptat în primul și al doilea război mondial să fie respectați, apreciați și, în final, să li se acorde niște facilități la bătrânețe, așa cum a poruncit acum 105 ani Carol I când s-a
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
Teodorescu, ordonă trupelor încetarea luptei. Pierderile românești s-au cifrat la aproximativ 34.000 de oameni (morți, răniți și dispăruți), alți 3.500 de oameni reușind să iasă spre Silistra din încercuirea realizată de trupele bulgaro-germane, în timp ce aproximativ două mii de ostași au scăpat trecând Dunărea spre Oltenița, înot sau cu ajutorul marinei fluviale române. Pierderile sângeroase ale românilor (morți și răniți) au totalizat 160 de ofițeri și 6.000 de soldați, în vreme ce 480 de ofițeri și 28.000 de soldați au ajuns
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
încălcat propriile făgăduieli de a-i ajuta pe români în lupta cu turcii. Căpitanul îl trimite pe Mohor să meargă în sate și să-i cheme pe săteni pentru a apăra cetatea și steagul lui Mihai Viteazul. În dimineața următoare, ostașii români conduși de Butnaru și turcii lui Iusuf Pașa iau cu asalt cetatea. Căpitanul Andrei le spune oștenilor că în ladă nu sunt decât bolovani și îi dezleagă de jurământ, dar aceștia sunt de acord să rămână și să lupte
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
atacat pe regizor în două ziare, acuzându-l că ar fi incapabil și nepriceput în coordonarea actorilor și propunând schimbarea acestuia. În ultimele 7 zile de filmare, în timp ce filma pe platoul de la Babele cu o echipă de 1.500 de ostași figuranți, actori și cascadori, Nicolaescu a fost chemat la minister de către Eugen Mandric, directorul Studioului Cinematografic București. A avut loc în acea seară o ședință la Casa Scânteii la care au mai participat Titus Popovici, Marin Stanciu (directorul Româniafilm), Ion
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
suferințe, se numesc popasuri, locuri de oprire sau stațiuni. Mântuitorul este osândit la moarte Mântuitorul își ridică pe umeri Crucea Sa Domnul Iisus cade sub povare Crucii Mântuitorul se întâlnește în drumul Crucii, cu Sfânta Sa Maică (Ioan 19.25-27) Ostașii silesc pe Simon Chirineanul a ajuta Mântuitorului pentru a-și duce Crucea (Matei 27.32, Marcu 15.21, Luca 23.26) Mântuitorul primește Marama Veronicăi Mâmtuitorul cade a doua oară sub povara Crucii Mântuitorul sfătuiește femeile care plângeau (Luca 23
Răstignirea lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/312328_a_313657]
-
Mâmtuitorul cade a doua oară sub povara Crucii Mântuitorul sfătuiește femeile care plângeau (Luca 23.27-31) Mântuitorul cade a treia oară sub povara Crucii Mântuitorul este bătut, dezbrăcat și adăpat cu oțet și fiere (Matei 27.34; Marcu 15.23) Ostașii pironesc Preasfântul Trup la lui Iisus pe Cruce (Matei 27.35; Marcu 15.25; Ioan 19.23; Luca 23.33) Mântuitorul suferă mult pe Cruce Coborârea de pe Cruce a trupului lui Iisus (Matei 27. 57-61; Marcu 15. 42-47; Luca 23
Răstignirea lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/312328_a_313657]
-
Obcinei Mestecăniș, la o altitudine de 1096 m. Pasul asigura legătură între Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung Moldovenesc. Aici, în inima Bucovinei, înconjurată de munți că o cetate se află Mănăstirea "Înălțarea Domnului", ridicată în cinstea fericiților intru adormire eroi, ostași și luptători români, din toate timpurile și locurile, căzuți pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori, pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului românesc, pentru libertatea și demnitatea noastră. Bucovina - nume de legendă și istorie românească
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
și scenele înfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare: femei cu părul în flăcări, oameni răniți și aprinși de vii ieșeau prin acoperișul sau spărturile magaziilor incendiate, căutând înnebuniți o scăpare. De jur împrejur însă îi țintea arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia sinistrului era așa de puternică încât tulburase adânc pe toți cei de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
22 661 unități. Exemple de valori sunt: colecția variată de arhilogie, numistică (dinarul roman cu chipul împăratului Marcus Aurelius, monedă bizantină), medalii și monede dedicate lui Mihai Eminescu); documente vechi (scrisori și circulare emise de Visarion Puiu), armament (spada unui ostaș din armata lui Ștefan cel Mare); etnografie (costume naționale) . Printre exponate se evidențiază o bisericuță, cu înălțime de circa un metru, confecționată integral din miez de pâine, păstrată anterior la Catedrala „Sfântul Nicolae” din Bălți . Muzeul de Istorie și Etnografie
Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți () [Corola-website/Science/312935_a_314264]
-
de secui condusă de cavalerul Tompa. Principele Transilvaniei invocă faptul că în acea perioadă se căsătorea la Alba Iulia cu arhiducesa Maria Cristina de Graz (Clara Sebők), nepoata împăratului Rudolf. Deși cu o oaste mică (de doar 14-16.000 de ostași), Mihai Viteazul beneficiază de avantajul terenului mlăștinos și reușește să învingă numeroasa oaste turcească condusă de Sinan Pașa. Lupta se încheie cu victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari de ambele părți. Sinan Pașa cade cu calul de pe pod
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
urmau să slujească împreună cu parohii locali, s-a preocupat de strângerea de fonduri pentru ajutorarea săracilor, a achitat din salariul său taxele unor elevi bursieri, a trimis preoți confesori pe front sau în spitalele de campanie pentru a ține predici ostașilor prin care să le ridice moralul etc. S-a stabilit la Mănăstirea Agapia, unde a trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1948, după inscripția de pe piatra sa de mormânt. Împrejurările retragerii sale din scaunul de mitropolit și apoi cele
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
avut o serie de personalități care s-au implicat în gestionarea fondului școlastic al fostului regiment orlățean, precum și membri activi ai Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Racovița s-a remarcat în Primul Război Mondial prin activitatea ostașilor trimiși pe frontul „Poloniei rusești”, ale Galiției, Albaniei, Italiei, Serbiei și chiar ale Franței. Din cauza puținelor descoperiri arheologice făcute în zona localității Racovița, cercetătorii au recurs la studierea toponimiei și folclorului local pentru a putea stabili vechimea așezării. Astfel, se
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
pașnică"”, foștii grăniceri să rămână alipiți tronului, să dea ascultare și să dovedească o credincioasă împlinire a datoriilor către noile dregătorii, să fie vrednici și în viitor de numele cel bun, câștigat pe dreptate, să fie ca și până atunci ostași și cetățeni bravi și loiali. Aproape imediat după trecerea în administrație civilă a Racoviței, racovicenii s-au trezit în fața unor autorități ostile lor, care nu au uitat atitudinea grănicerilor în anii revoluției din 1848. Astfel că prin dezmembrarea Scaunului filial
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
nou teatru de luptă, urmele acestuia putându-se vedea și astăzi sub forma tranșeelor care șerpuiesc pe la „Portișoară”, pe „Dealu Humelor”, precum și pe „Șanțu Săghișului”. Satul a fost evacuat de către trupele române după ce în noaptea de 15/16 septembrie 1916, ostașii Diviziei 13 infanterie au dus lupte grele pentru a acoperi retragerea Diviziei 23 infanterie prin defileul Turnu Roșu. Satul a rămas astfel sub ocupație, suportând ca represalii sechestrarea unor bunuri, obligarea locuitorilor la corvezi și încartiruiri. De tema represaliilor, juristul
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
obligate să cantoneze în afara satului pe „Părău Vâlcelelor”. Cu toate acestea, mulți racoviceni au avut de suferit în perioada 1916-1917 așa cum a fost Ana Ivan întemnițată la Cluj. În cursul primilor doi ani de război (1914-1916), peste 40.000 de ostași români, ardeleni, bănățeni și bucovineni care luptau pe frontul rusesc au căzut prizonieri sau au dezertat la inamic, ajungând astfel în diferite lagăre împrăștiate pe teritoriul Rusiei țariste, printre aceștia numărându-se numeroși racoviceni. Evenimentele petrecute în Rusia în primăvara
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
pe frontul italian pentru a lupta contra trupelor italiene și franceze. Din cauza intensei propagande de aruncare a armelor și a dezertării în liniile aliate, din rândurile racovicenilor au dezertat plutonierii: Ioan Doican, Nicolae Diac și Gheorghe Drăgoi (numit „majoru”), precum și ostașii: Ioan Comănean, Gheorghe Breteșan, Ioan Catană, Dionisie Crișan, Gheorghe Crișan, Toader Balea, Alexandru Dan, Ioan Fogoroș, David Fogoroș, Pamfir Haiduc, „străjameșterul” (sergent-major) Gheorghe Ivan, sergentul Vasile Ignat, Gheorghe Haica, Irimie Brudar, Gheorghe Murărescu, Gavrilă Măierean, Vasile Mereș, Gheorghe Olaru, David
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
slujba neamului românesc. În războiul ce a urmat și care s-a terminat cu succes în 1919 după campania din Ungaria, au luat parte numeroși racoviceni din care se remarcă ofițerii de rezervă Mihai Ogreanu, Gheorghe Bobanga, Ovidiu Florianu, precum și ostașii Irimie Balea, Mărtinean Limbășan și Ion Tărîță. În urma războiului rămas în memoria locului ca „"bătaia a mare"”, bilanțul este următorul: au fost mobilizați 333 de bărbați dintre care 330 de plugari, 45 dintre ei nemaiîntorcându-se acasă, rămânând în urma dispăruților
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
sânge împotriva mai marilor țării, și ei se vor simți nedreptățiți, să poată face apel la Curtea noastră. Mai adăugăm că dacă ar veni vreo oaste asupra regatului nostru, de care lucru să ne ferească Dumnezeu, a cincea parte din ostașii țării amintite să fie datori a veni în oastea noastră și a porni la război pentru apărarea țării noastre. Dar dacă vom îndrepta oaste spre Bulgaria, Grecia, și Cumania va purcede a treia parte din cei în stare a merge
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
oaste spre Bulgaria, Grecia, și Cumania va purcede a treia parte din cei în stare a merge la război, și din prada de război, atât cea mișcătoare cât și cea nemișcătoare, numita casă își va primi partea sa după numărul ostașilor din Severin, precum și a armelor lor. Pe lângă aceasta am dăruit amintitului preceptor, și printr-însul casei Ospitalierilor, toată Cumania, de la râul Olt și munții Ultrasilvanei, sub aceleași îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la țara Severinului, în afară de țara lui Seneslau
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
tăia eventuala cale de retragere. După ce a trecut în revistă mișcarea măiestrită și spectaculoasă și întrecerea triremelor (erau peste 300, în afară de corăbiile rapide, de luntriile numite azi îndeobște galere și de vasele cu pânze), împăratul a împărțit bani vâslașilor și ostașilor și i-a trimis la Istru (Dunăre) ca să păzească trecerea peste acesta. Oastea de uscat, în fruntea căreia se afla însuși împăratul, a asediat mai întâi Arcadiopolis și, după ce Tzimiskes și-a consolidat puterea pe plan intern, trupele bizantine au
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
prin contribuția militarilor din Regimentul 2 Grăniceri a fost ridicată o cruce de piatră pe locul unde Constantin Mușat a căzut la datorie. Crucea a fost mutată în 1977 lângă Monumentul Eroilor de pe dealul Măgura, închinat celor 14.000 de ostași morți în timpul luptelor de la Oituz. Pe amplasamentul vechii cruci a fost ridicat ulterior - cu sprijinul locuitorilor din zonă - un alt monument. În 1919 sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad a realizat o statuetă intitulată "Ultima Grenadă", în care Constantin Mușat a fost reprezentat
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
militar. În această calitate, a participat la elaborarea actelor normative care au conturat statutul preotului militar. Printre realizările sale că episcop pot fi menționate următoarele : În perioada celui de-al doilea război mondial, s-a ocupat cu îndrumarea spirituală a ostașilor români care luptau pe frontul de est, celebrând slujbe religioase, susținând conferințe, îndrumându-i pe preoții militari și tipărind cărți de rugăciuni etc. A sustinut războiul pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. După eliberarea teritoriului Basarabiei de sub ocupația
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
trei picturi cu valoare de unicat; Minunea Sf. Atanasie de la Athos, Scara Virtuților a Sf. Ioan Sinaitul și Minunea Sf. Sava de la mănăstirea de lângă Ierusalim. În încăperea mormintelor sunt reprezentate în special scene de martiraje. Unele picturi au grafite datorate ostașilor din armata lui Ioan al III-lea Sobieski, care au trecut pe aici pe la anul 1686. Biserica a fost pictată inițial și pe exterior, din pictură nemaivăzându-se astăzi decât unele porțiuni reduse ca suprafață, restul fiind șterse de ploi
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil Ursu, și șeful secției de Istorie din cadrul instituției muzeale sucevene, prof. Dan Petrovici, precum și alte oficialități locale. Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară au fost doi învățători bucovineni înrolați ca ostași în armata austro-ungară și au fost aleși să facă parte din plutonul de execuție care urma să-i împuște pe țăranii români din localitatea Satulung (astăzi orașul Săcele din județul Brașov) în vara anului 1916. Pentru că au refuzat să execute
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
parte din plutonul de execuție care urma să-i împuște pe țăranii români din localitatea Satulung (astăzi orașul Săcele din județul Brașov) în vara anului 1916. Pentru că au refuzat să execute ordinul de a-i executa pe români, cei doi ostași au fost puși să-și sape singuri mormintele în pământul Ardealului, după care au fost executați. La data de 7 octombrie 1928, osemintele celor doi martiri au fost reînhumate, cu onoruri militare, sub troița din cimitirul Bisericii „Sfânta Adormire” din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]