8,628 matches
-
au dus ei, care au fost bucuriile lor, dar frământările lor? Ce aspirații aveau? Ce ai vrea să știi despre ei? Ce i-ai întreba?...” Am luat pe rând fiecare autor și am găsit astfel prima ușă pe care am pășit împreună cu adolescentul meu în lumea literaturii române. Mi-am dat seama că el avea nevoie de o conectare cu autorii români, că era nevoie să fie stimulat să gândească, să își imagineze o conexiune cu un om și să se
Cum am „antrenat” un adolescent care ura „să tocească” la română pentru bac () [Corola-blog/BlogPost/338353_a_339682]
-
Stubblefield, bateristul funk: „Tot ce știu este 1-2-3-4 și asta a venit de la sine” Când temperatura din biserică se ridică la punctul la care pastorul strigă, acoperind corul: ...„ne aude Dumnezeu”, spectatorii se ridică în picioare, aplaudă, cântă cu corul, pășesc în spațiul dintre scaune, aruncă strigăte de aprobare și entuziasm către muzicieni (shouts)... Deși realizată într-o manieră comică, dar cu multă afecțiune, momentul Can you see the Light? din filmul The Blues Brothers (1980, regizor John Landis) redă un
Gospelul negru () [Corola-blog/BlogPost/338843_a_340172]
-
pribegie, în sărăcie, în necunoscut. Dar Regina și-a crescut cele cinci fete în modestie și cu gândul că trebuie să ducă o viață de familie normală. „Important este să protestezi!” Cinci decenii a așteptat Ana, alături de Rege, ca să poată păși în România. Dacă ar avea 30 de ani astăzi, cu siguranță că Regina Ana ar purta blugi și ar merge la manifestațiile pentru cauze ecologiste sau pentru drepturile persoanelor defavorizate. Câți știu oare că în 1996, pe când Regina avea 73
A plecat o regină fericită: „Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele! Lumea aceasta nu îmi e datoare cu nimic!” () [Corola-blog/BlogPost/338462_a_339791]
-
găsit? Empatie. Omul nu a ezitat niciun moment să mă servească. A evaluat ce vreau, și-a făcut în minte socotelile lui de meseriaș, a validat cu mine nevoia - „ca pentru tocăniță” - și a revalidat la final - dimensiunea cubulețelor. A pășit cu mine, a intrat în papucii mei, sau pentru cei mai elaborați, mi-a „mapat” călătoria (customer journey). Nu și-a pus niciun moment problema că ar fi dificil pentru el sau neconvenabil pentru băcănia lui. A gândit cu și
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan () [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]
-
Lilo își țuguie buzele și plescăie fericit când o vede pe mamă privindu-l. Se alintă și o strigă „A-da”, felul lui special de a-i spune Mihaelei „mama”. Acum o lună, pentru prima dată în viața lui, a pășit cu premergătorul pe holul Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți. A părăsit mica boxă în care stă de un an și șapte luni. Iar la "plimbare" a mers fără un firicel de plastic care îl leagă de o mașinărie care îl
Paștele Mamelor () [Corola-blog/BlogPost/338471_a_339800]
-
dă o istorie clinică mult mai bună și poate fi examinat mai ușor. În ziua de azi un diagnostic clinic se pune nu numai pe tabloul clinic, ci se coroborează cu investigații, în concluzie analgezia ar trebui acordată imediat ce pacientul pășește pe ușile serviciului de urgente. Pe de altă parte, pacientul va avea o experiență pozitivă, va simți că a fost tratat cu respect, cu interes, iar suferința a început să îi fie redusă imediat, nu a trebuit să aștepte. Examinarea
Am plecat în Anglia ca medic și m-am întors în România ca pacient. „Spitalul românesc? O tragicomedie...” () [Corola-blog/BlogPost/338491_a_339820]
-
hunilor, pentru a împiedica astfel mișcarea trupelor romane între cele două cetăți în vederea susținerii efortului militar comun. Astăzi nu departe de castru, mai există doar ”picior” al podului ce unea odată cele două maluri ale Dunării. Începem vizitarea castrului roman pășind de-alungul zidurilor de piatră cu grosimi ce ajung la 2 m, având din loc în loc, turnuri de apărare cu secțiune în arc de cerc dar și cu secțiune pătrată și urmând traseul amenajat și pătrundem în cetate prin poarta de
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce le unea și urni căruța, îndreptând-o sub aripile agudului ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul poposi cuminte, la umbră, într-un colț de arie
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
în anul 1939, în 500 de exemplare. Toate poartă-n ele amprenta dragostei de locurile natale și de oamenii lor, constituind parcă un preambul al cărții exilului de mai târziu. Însuși titlul îmi inspiră acest lucru: „Genuni”! - odată ce-ai pășit pe drumul exilului, nu poți să știi niciodată spre ce prăpăstii te îndrepți sau pe ce culmi te poți înălța. Dacă în Canada cunoscutul avocat a atins înălțimile în carieră, prăpastia din suflet rămânea aceeași - depărtarea de locurile și oamenii
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
tradiționale de funcționare a armatei române creștine. În loc de concluzie redăm Telegrama comandantului Diviziei a 2-a de voluntari români „Horia, Cloșca și Crișan” adresată regelui Mihai I și guvernului român la revenirea în țară și răspunsurile acestora în iulie 1945. ...Pășind pe drumul marilor realizări, Divizia se adresează M.S. Regelui, guvernului dr. Petru Groza și domnului ministru de Război, la care se primesc următoarele răspunsuri: Telegrama răspuns a mareșalului Curții Regale Domniei sale, Domnului general de corp de armată Mihail Lascăr, comandantul
Temniţa comunistă – ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-al doilea război mondial (I) () [Corola-blog/BlogPost/339961_a_341290]
-
la selsoviet. Pe mama n-a prins-o, așa că m-au dus singur în Siberia. Ne-au dus la gară la Bălți. Am simțit din mașină o bufnitură. O lipiseră de ușa vagonului. Și de acolo, din mașină, trebuie să pășesc în vagon. Da’ io nu vedeam. Iar soldatul mi-a zis o înjurătură ca să merg mai repede. Da’ io unde să merg dacă nu vedeam? Și-atunci m-o luat de cap și m-o azvîrlit în vagon. Vagon de
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
câmpul timpului cu traiul omului ce trecea peste hopurile unde se-ntreceau puterile virtuților tinereții care dau sens vieții. Bietul salariu tot venea și omul tot îl gonea din mâinile muncite pe cele trebuincioase vieții până când banii și munca au pășit pe plusul anilor ce cântă în surdină chemarea pensiei că omul nu mai poate. Acum o așteaptă la răscruce de timp să dea mâna cu ea și să încheie contractul cu alt salariat care va putea să-l mânuiască la
SALARIUL ŞI PENSIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340065_a_341394]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CONTUR Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Te întrebi poate, de caut drumul spre tine? Dimpotrivă! El vine și se așează în fața mea și-mi spune: ,,Pășește! El te așteaptă! Are nevoie de tine ca de culoare!” Cu sfială, atunci, mă aplec și picur un strop din bucuria mea de viață și încep să crească iarba și albul. Apoi, inima ta, pune și ea o picatură de
CONTUR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340143_a_341472]
-
strop din bucuria mea de viață și încep să crească iarba și albul. Apoi, inima ta, pune și ea o picatură de roșu și dansul vegetal se înlănțuie, se înalță. Mă învălui în gândul tău cu trena-mi-visare, invizibilă celorlalți, și pășesc printre oameni în desfășurarea zilelor, răsf ă țat ă mereu, mereu, de grădina sufletului tău! Fiindcă, dragul meu, mă cunoști și m-ai recunoaște dacă s-ar stinge toate luminile pamântului! Referință Bibliografică: Contur / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CONTUR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340143_a_341472]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CAPRA RÂIOASĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1701 din 28 august 2015 Toate Articolele Autorului CAPRA RÂIOASĂ Se plimba, ca o cucoană, Pășind țanțoș, fără trac, Mândră ca o campioană. Deși slabă, jigărită, Se fâțâia sclifosită, Cu alura ei de drac. Se știa ea cum arată: Ochii mari, goi, bulbucați, De credeai că-i spânzurată, Buze și urechi blegite, Barba, blana năclăite... Mai
CAPRA RÂIOASĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340134_a_341463]
-
fâțâia sclifosită, Cu alura ei de drac. Se știa ea cum arată: Ochii mari, goi, bulbucați, De credeai că-i spânzurată, Buze și urechi blegite, Barba, blana năclăite... Mai bine să n-o visați! „Frumusețea mea-i perfectă,” Își zicea pășind agale, „De-asta cu toți mă respectă; Când mă văd ieșind pe stradă, Se retrag cu toți, grămadă, N-au tupeu, să-mi iasă-n cale. Toți sunt, cred, geloși pe mine, Că sunt frumoasă ‒ nespus, Mai dihai decât oricine
CAPRA RÂIOASĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340134_a_341463]
-
privi iubirea în lirica europeană. “Chipul alesei lui este superlativizat prin comparația cu zeițele cele ascunse privirii umane și astfel Laura cea smerită, făptură unică între pământeni, întrece orice închipuire:“nu le-am văzut zeițele cum umblă/ dar ea, mergând, pășește doar pe lut./ Și totuși, jur pe cer, făptura-i rară/ cu nimeni și nimic nu se compară...”. Romanticul român, își găsește termenii comparației mai ales în peisajul naturii plaiului mioritic. În frumoasa elegie Atât de fragedă albul imaculat al
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
târziu că i le și pregătește, apoi că face și ordine și uite așa s-or fi îmbârligat lucrurile, a presupus Oprișan. * * Dintr-o parte a coridorului au apărut membrii beobeului dintre care nu lipsea Turcitu Avram, iar în spatele tuturor pășea sfioasă Ana Jilavu. Cei din fața ușii și-au stins în grabă țigările, au intrat în sala de ședințe și au ocupat locuri în bănci. După preparativele de început care au constat în alegerea prezidiului avându-l ca președinte pe primul
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? () [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
-Da! În același timp, regele a fost pe front, ajungând până în tranșeele liniei întâi, și-a adus aminte Mircea Nistorescu. -După operație am mai stat în spital peste o lună; nu puteam îndoi piciorul, cum nu pot nici astăzi. Când pășesc, eu sunt nevoit să fac mișcarea lateral cu stângul, în loc de a-l ridica. Pe 8 mai, când începea contraofensiva sovietică de la Harkov, care, pentru moment, a fost respinsă, eram trimis acasă ca invalid de război, cu capacitatea de muncă redusă
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
Pășiți în 2016 urmărind un maraton al filmelor de aventuri și al spectacolelor de toate genurile La TVR 2 întâmpinăm Anul Nou cu multă acțiune, urmărind un maraton al filmelor de aventuri, intrigă, suspans. Încheiem 2015 alături de frumoasa Michele Mercier în
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă () [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
toate genurile La TVR 2 întâmpinăm Anul Nou cu multă acțiune, urmărind un maraton al filmelor de aventuri, intrigă, suspans. Încheiem 2015 alături de frumoasa Michele Mercier în filmele Neîmblânzita Angelica (de la 20.10) și Angelica și Sultanul (21.40) și pășim în Noul An cu o porție triplă de adrenalină în vestul sălbatic, urmărind trei western-uri de referință: Moartea unui pistolar (23.20), Șapte drumuri de la apus (01.00) și Șeriful care nu purta armă (de la 2.30). Povestea de
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă () [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
pe mine, am dat prima teza la limba franceză și desigur am primt subiect deosebit de restul clasei, pentru nivel începător, conjugări ale verbelor être și avoir și o compunere pentru nivelul meu. Eram învingătoare! La orele de limbă engleză am pășit foarte sigură pe mine, eram după patru ani de studiu, într-o școală cu pretenții, așa că nu aveam de ce să-mi fac probleme că nu voi avea cele mai bune rezultate. În multe cazuri cel mai bine este să fii
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
să deschid ochii spre viața, orașul în care m-am îndrăgostit prima oară. Prin plecarea mea, sunt convinsă că am făcut alegerea cea mai bună pentru mine, pentru educația mea, pentru formarea mea și apoi această a fost karma. Am pășit în prima zi din clasa a X-a. Eram o elevă cu două codite împletite și legate cu fundițe, cu panglică albă evidență circular pe circumferință căpșorului meu, nepensată, cu ciorapi trei sferturi albi, cu un sarafan de uniformă până la
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
li-i de mindir de paie, și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - Într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig. - Iată pe mână cum codește-un negru purec; Să-mi moi degetul în gură - am să-l prind - ba las’, săracul
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
mai multe magazine, s-a dezvoltat comerțul cu cereale, mai ales în zona de câmpie și ca atare au apărut negustorii, formând o nouă clasă socială, burghezia. Din fiul de țăran cu câteva clase primare, intuind evoluția vremurilor, tata a pășit în această nouă clasă socială. O astfel de transformare, pe atunci avea pondere deosebită. Astăzi, din cauza schimbărilor care fac val-vârtej din viață noastră, intuim cu greu mișcările făcute în acea vreme. Nu școala a făcut alt om din tatăl meu
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) () [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]