3,706 matches
-
Niemcewicz, se spune că, „atunci când trece pe lângă o biserică și aude cântece bisericești sau dangăt de clopote, copilul [evreu] trebuie să-și astupe urechile, altfel aceste sunete Îi poluează sufletul” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Acest tip de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen Fiziologul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ș astupă auzul urechilor sale, ci cuvântul lu Dumnezeu cu Înțeles să-l auzim” <endnote id="(176, p. 1873)"/>. Aspida apare cu aceeași simbolistică Într-un psalm În care Dumnezeu este invocat pentru a-i judeca și pedepsi pe cei păcătoși și nelegiuiți : „Cei fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Maicii Domnului, care a avut o mare răspândire În Țările Române, Începând din secolul al XVII-lea, prin copierea și traducerea unor manuscrise „din limba slovenească” (tipul Galeatovski) și „de pre limba elinească pre limba românească” (tipul Amartolon Sotiria = „Mântuirea păcătoșilor”). Legenda a pătruns În iconografia creștină românească <endnote id="(145)"/>, dar și În spațiul culturii folclorice, inclusiv prin intermediul Mineelor, căci pe 15 august, ziua când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului” (sau ziua de „Sfânta Maria Mare”), la biserică, după liturghie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu secolul al XVII-lea care au același subiect <endnote id=" (96, p. 486)"/> sunt cu happy-end : „jidovii cei orbiți” se convertesc la creștinism și Își recapătă vederea. La fel se Întâmplă În numeroasele legende manuscrise care vorbesc despre „mântuirea păcătoșilor” și despre „cele preste fire minuni ale Preasfintei Stăpânii Născătoarei de Dumnezeu [...], tălmăcite de Agapie, spre folosul cel de obște al neamului creștinesc”. În toate legendele manuscrise, scenariul amintit apare În „prima minune”, ca - de exemplu - În manuscrisul BAR nr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întunericului și să ne Îmbrăcăm În armura luminii” (Romani 13, 12). La jumătatea secolului al XVII-lea - În capitolul „Pentru faptele cele bune, carile să chiamă lumină și pentru faptele cele rele ce să chiamă Întunerec” -, Varlaam Îi sfătuiește pe păcătoși și pe păgâni să aleagă Între cele două Împărății : „Fugiți de scăpați și ieșiți din Împărăția Întunerecului și alergați la lumina Împărăției lui Hristos” <endnote id="(96, p. 189)"/>. De asemenea, Într-o arhaică formulă de „afurisenie” a „celor fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin excelență, fiind prototipul „străinului”, al „celuilalt”, era cumva firesc ca el să fi fost desemnat clientul predilect al Iadului. „L’enfer c’est les autres”, nu-i așa ? Pentru a ajunge În Iad, el nu mai trebuia să fie păcătos ; era suficient faptul că este evreu. „Evreii n-au un Cristos - se spune Într-un cântecel malițios din folclorul maghiar -,/ Ei au fost alungați din Rai,/ Încălțați cu papucii lor verzi,/ Ei se duc Învârtindu-se În Iad” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca etnie sau confesiune - printre păcătoșii care sunt „munciți” În flăcările Iadului <endnote id="(9, pp. 256-258)"/>. Înduioșată și Îngrozită de chinurile la care sunt supuse sufletele În Iad, Sfânta Maria Îl roagă pe Isus să-i ierte pe „creștinii păcătoși”. Ea face astfel o discriminare Între, pe de o parte, creștinii care au păcătuit, dar „legea ta au păzit-o” fiindcă „s-au botezat În numele tău”, și, pe de altă parte, „necredincioșii de jidovi”, chiar dacă aceștia n-au păcate lumești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
necredincioșii de jidovi”, chiar dacă aceștia n-au păcate lumești : „Nu mă rog dereptu [= pentru] necredincioșii jidovi” <endnote id="(9, pp. 262 ș.u.)"/>. Transpare de aici o mentalitate religioasă care poate fi exprimată printr-un dicton de tipul „Un creștin păcătos este mai bun decât un evreu nepăcătos”. Este o ecuație mentală care, cu termenii răsturnați, nu era străină nici unor evrei, cu toate că Moses Schwarzfeld susținea existența următorului proverb evreiesc : „Decât un evreu rău, mai bine un neevreu bun” <endnote id="(110
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
existența următorului proverb evreiesc : „Decât un evreu rău, mai bine un neevreu bun” <endnote id="(110)"/>. Revenind la Călătoria Maicii Domnului la Iad, la sfârșitul textului apocrif Isus cedează rugăminților Sfintei Maria și admite ca - la a doua sa venire - păcătoșii creștini să se mute În Rai, dar numai „de la Învierea mea din ziua de Paști până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară să mergă În muncă [= În Iad]” <endnote id="(9, p. 268)"/>. Față de acest text
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acolo li-i locul lor Pe vecia vecilor <endnote id="(2, p. 39)"/>. În spațiul românesc - mai ales la bisericile din Bucovina și Maramureș - este inedit faptul că, În reprezentările murale ale Judecății de apoi, evreii nu mai sunt singurii păcătoși, rămânând totuși cei mai păcătoși. Ei sunt mereu figurați primii În șirul de nații care se Îndreaptă spre Iad. Specialiștii au ajuns la concluzia 362 Imaginea evreului În cultura română că prezența altor grupuri etnice (sau confesionale), În afară de evrei, În cadrul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pe vecia vecilor <endnote id="(2, p. 39)"/>. În spațiul românesc - mai ales la bisericile din Bucovina și Maramureș - este inedit faptul că, În reprezentările murale ale Judecății de apoi, evreii nu mai sunt singurii păcătoși, rămânând totuși cei mai păcătoși. Ei sunt mereu figurați primii În șirul de nații care se Îndreaptă spre Iad. Specialiștii au ajuns la concluzia 362 Imaginea evreului În cultura română că prezența altor grupuri etnice (sau confesionale), În afară de evrei, În cadrul scenei „Judecata de apoi” este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
criterii etice („mincinosul”, „scumpul”, „crâșmarul”, „care nu face coconi”, „care omoară prunci”, „fermecătorul”, „care ia mana vacilor” etc.). Cei dintâi Însă sunt zugrăviți lângă „Râul de foc”, și nu chiar Înăuntrul lui, precum cei din urmă. În acest caz, creștinii păcătoși sunt considerați mai periculoși pentru stabilitatea morală și spirituală a comunității autohtone decât evreii și ceilalți necreștini. Maramureșul este o zonă În care o bună parte dintre locuitori sunt greco-catolici, care nu au o viziune bipartită asupra „lumii de dincolo
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Raiul, Iadul și Purgatoriul. Unii maramureșeni cred că, după moarte, evreii ar avea parte de Purgatoriu. Evreii sunt respectați aici și chiar admirați pentru fervoarea lor religioasă și, prin urmare, ei nu pot fi localizați post-mortem În flăcările Iadului - destinația păcătoșilor și a celor „fără de Dumnezeu”. Pe de altă parte, nefiind botezați, ei nu pot beneficia În existența lor postumă nici de deliciile „Grădinii Raiului”. Ca atare, pentru mentalitatea populară, Purgatoriul rămâne locul cel mai potrivit pentru ca evreii să-și trăiască
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au luat, Sfântul tău cap ți-au tăiat Și de trup te-au dezlegat Și-ai rămas părăsit De nimenea socotit <endnote id="(81)"/>. De data aceasta, știm exact când, unde și cine a „izvodit” aceste stihuri : „decât toți mai păcătosul” crâsnicul Picu Pătruț, din Săliștea Sibiului, la 1842. Simeon Florea Marian <endnote id="(141)"/> și, după el, Tudor Pamfile <endnote id="(112)"/> au refăcut istoria și legenda Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, numit „Sf. Ioan de vară” și serbat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Chițimia, Folclorul românesc În perspectivă comparată, Editura Minerva, București, 1971. 171. Vasile Bogrea, Pagini istorico-filologice, Editura Dacia, Cluj, 1971. 172. Wilhelm Schwarzfeld, „Acte de netoleranță”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889. 173. Vezi capitolul „Aspida - surzenia păcătosului”, la Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo. Zoosophia, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, pp. 158-163 (ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 173-179). 174. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, text stabilit de Florica Moisil și Dan Zamfirescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am făcut abia acum. Cu versurile scoase, cu celelalte înghesuite, sper să atingă dimensiunile reclamate de patul lui Procust al revistei. Dialectica poeziei bacoviene o s-o primiți pînă la sfîrșitul lunii. Voiam să fac oareșicari modificări în text, dar o păcătoasă de sinuzită ce mă supără de vreo două săptămîni m-a împiedicat. Nu cred însă că aveți chiar acum nevoie de acest text. În legătură cu alte materiale aștept rîndurile d voastră. Aș vrea să scriu ceva în legătură cu lirica lui Anghel Dumbrăveanu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
just lupta de clasă (subl.ns.), am Întocmit o statistică a populației pe linie de Comunitate. Astfel, până la 1 Septembrie 1949, avem plasați În câmpul muncii 238 evrei, din care plasați din Aprilie de CDE 111”. Apelându-se iarăși la păcătoasa „muncă de lămurire”, responsabilii se lăudaseră că reușiseră să Îndrume În munca productivă câțiva oameni: „10 evrei plasați la șantierul de construcții din localitate ca muncitori necalificați (subl.ns); 9 evrei plasați la Aprozar ca muncitori necalificați la conservarea legumelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atunci tovarășii „lozincari” Își vor fi rodat măiestria În focul „luptelor” electorale din 19 noiembrie 1946 și 28 martie 1948 când, potrivit documentelor arhivistice cercetate dar și pe baza mărturiilor unor trăitori ai evenimentelor, mai cu parul (pentru Îndreptarea oaselor păcătoșilor opozanți), mai cu varul (aplicat În mare cantitate pe afișele „dușmanilor de clasă”) au făcut carieră bună de mardeiași politici. Ei bine, de data asta, membrii celor două importante grupări afiliate CDEului din Huși, nu și-au mai bătut consângenii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de grad, deci și cei În termen. De ce le-o fi interzis partidul popularizarea numelor chiar și În cazul Întrecerilor sportive, rămâne un mare mister la fel ca multe altele pe care ni le-a lăsat pe cap spre descifrare păcătosul și secretomanul partid. „Împuternicitul” O. Mastora, eliminase din telejurnalul din data de 10 februarie 1974 un subiect care „...informa despre concursul militar de schi al vînătorilor de munte organizat În preajma orașului Curtea de Argeș. Printre cîștigătorii probelor figurau și reprezentanții
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Decret 153, al boschetarilor, care Îi băga la zdup În numai 24 de ore pe cei găsiți prin crâșme În loc de fabrici, uzine și ogoare Îmbelșugate. Viitorul democrat Mihnea Gheorghiu (1919-2011) care pe atunci era un virulent critic al Îmbâcsitei și păcătoasei societăți de consum capitaliste, a scris În „România liberă” nr. 8797 un articol intitulat „Concluzii filozofice” În care a comis o prostie, repede aruncată la tomberon de cenzor. Iată pătărania: „În articolul (...) de Mihnea Gheorghiu, pe marginea Plenarei din noiembrie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Scriu aceste lucruri tocmai pentru a veni în ajutorul celor care au trăit, trăiesc și vor trăi aceleași experiențe ca și mine. Dacă se așteaptă ca în biserică să găsească oameni sfinți, vor fi dezamăgiți. Aici nu sunt sfinți, ci păcătoși! Sigur că unii păcătoși din biserică Îl caută pe Dumnezeu ca să-i schimbe, dar alții nu se lasă schimbați, ci devin unelte ale celui rău pentru descurajarea celorlalți. Ce vreau eu să transmit este că nu trebuie să ne lăsăm
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pe oameni. Deși mulți negri se arătau foarte bucuroși și cereau botezul, el îi primea după un timp de încercare foarte minuțioasă și cântărind lucrurile cu multă grijă: ,, Nimeni nu mă va putea face, spunea el, să înființez o biserică păcătoasă. Sună frumos să primești 50 de membrii în biserică, dar dacă numai 5 din ei sunt membri pocăiți cum trebuie, ce folos va fi în ziua judecății?” Dar cuvintele care m-au mișcat pe mine cel mai mult și care
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
învățați pe copiii voștri având în vedere vreun timp viitor, când ei vor fi suficient de mari ca să se pocăiască și să creadă adevărul. Dacă sunt învățați corespunzător, chiar copiii cei mai mici pot avea concepții corecte cu privire la starea lor păcătoasă și la Planul de Mântuire prin Isus Hristos.” („Îndrumarea copilului”, pag. 490, 491(ediția în engleză) pag.366 (ediția 2007 în limba română). Grădinița: eficientizarea activității prin strângerea legăturii cu biserica a copiilor, implicându-i în activități de sabat, iar pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pentru sfaturi. Se pune o întrebare: mai există speranță pentru cel greșit, pentru cel ce se află într-o situație delicată? Răspunsul este un “DA” răsunător, de o mie de ori: “DA!” Biblia și istoria sunt pline de exemple de păcătoși care, atunci când li s-au descoperit păcatele, și-au schimbat atitudinea. Atât slujitorii Domnului, cât și credinciosul obișnuit care disprețuiește judecata de cercetare, care refuză să renunțe la păcat în mod public și care îi lasă pe alții să se
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
înțeles două lucruri: 1.Sebastian Țîrțîrău este în continuare Unsul Domnului, chiar dacă poate a mai greșit pe acest drum, prin Valea Plângerii către Cer, pentru că Domnul nu mă trecea prin această frumoasă și mare experiență dacă acest om era un păcătos lepădat de El, așa cum anumite persoane îl discreditează. (De fapt, în toate timpurile adevărații copii ai lui Dumnezeu au fost țintele atacurilor Celui rău). Domnul putea să-mi spună să trimit banii în alte proiecte însă El știe că acest
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]