3,498 matches
-
Humanitas, București, 1999. LANE, Richard J., Jean Baudrillard, Routledge, London and New York, 2000 LEFEBVRE, Henri, La vie quotidienne dans le monde moderne, Gallimard, Paris, 1968. LEFTER, Ion Bogdan, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002. LEMERT, Charles C., "Post-Structuralism and Sociology", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 265-281. LIPOVETSKY, Gilles, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
raison et séduction, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, Paris, 1993. MIHALI, Ciprian, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, pp. 98-104. MIHALI, Ciprian, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. NIETZSCHE, Friedrich, " Despre adevăr și minciună în sens extramoral", în Opere complete, II, trad. de Simion Dănilă, Editura Hestia, Timișoara, 1998. NIETZSCHE, Friedrich, Voința de putere, trad. și studiu introductiv de Claudiu Baciu, Editura Aion, București, 1999
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se câștigă?", ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2005. 88 Ion Bogdan Lefter, "Secvențe despre scrierea unui "roman de idei", în Caiete critice, pp. 138-152 sau în Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002, pp. 15-48. Menționăm că în cronologia utilizării termenului postmodernism la noi, Ion Bogdan Lefter consideră că probabil primul care a folosit termenul este profesorul, eseistul și traducătorul anglist Ștefan Stoenescu în prefața "Poemul ca gest" la traducerea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
traducătorul anglist Ștefan Stoenescu în prefața "Poemul ca gest" la traducerea din Frank O'Hara, Meditații în impoderabil, Editura Univers, București, 1980. 89 A se vedea Magda Cârneci, Art of the 1980's in Eastern Europe. Texts on Postmodernism, Editura Paralela 45, București, 1999. 90 Ibidem, pp. 39-90. 91 Comentând aceste atitudini în receptarea postmodernismului, descrise de Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu exemplifică atitudinea "soft" printr-o seamă de autori ca Eugen Simion (a se consulta Scriitori români de azi, Editura Cartea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asupra cotidianului să fie în același timp și o reflecție asupra condițiilor de posibilitate ale filosoficului însuși în cotidian" (p. 35), a se vedea, în spațiul cultural românesc, lucrarea lui Ciprian Mihali, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. 379 Jean Baudrillard, Societatea de consum, pp. 41-42. Iar Henri Lefebvre (op. cit., p. 66) notează în termeni similari că viața cotidiană "apare sub un dublu aspect: este reziduu (al tuturor activităților determinate și parcelare pe care le
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sens și nici nu e nevoie să cauți vreunul. Într-un anume fel, insignifianța radicală se alătură semnificanței radicale pentru a crea universuri cu totul ciudate pentru noi" (Jean Baudrillard, Marc Guillaume, Figuri ale alterității, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paralela 45, București, 2002, p. 75). 493 Baudrillard notează că deși e evident faptul că realitatea americană a precedat ecranul, ea îți lasă, dimpotrivă, senzația inversă, astfel încât "împreună cu fluxul și cu mișcarea, ecranul și refracția sa sunt o determinare fundamentală a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aș spune că furia divină nu se poate potoli în ceea ce mă privește, când îi văd pe zei indulgenți cu dușmanii?"196. Este un element care revine și altădată sub penița sulmonezului, ca un leitmotiv, dorind parcă să stabilească o paralelă între situația sa și cea a conducătorilor dușmanilor: aceștia dăduseră dovadă de ostilitate față de poporul roman și față de conducătorul său, Augustus, dar Ovidiu? Fără îndoială, Ovidiu nu putea fi considerat dușmanul poporului roman, ci poate doar dușmanul împăratului: sulmonezul vrea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Maints indices permettent de sentir, çà et là, le frisson de la rivolte et même l'hostilité". Indicii de acest fel am avut ocazia să semnalăm de mai multe ori în lucrarea noastră. În cele ce urmează dorim să facem o paralelă între ceea ce Ovidiu gândește cu adevărat și ceea ce exprimă formal în legătură cu Augustus. Oricât de mult ar vrea să o ascundă, nu o singură dată e evidentă discrepanța dintre ceea ce poetul scoate din gură și ceea ce păstrează în suflet cu privire la Împărat
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Editura Științifică, București, 1972. E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ediție critică, prefață, note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1984. E. Lovinescu, Revizuiri, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ion Simuț, cuvânt înainte de Mircea Martin, Editura Paralela 45, 2003. E. Lovinescu, Confesiunile unui critic, antologie și studiu introductiv de Ion Simuț, Institutul Cultural Român, București, 2006. E. Lovinescu, Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926. E. Lovinescu, Critice, vol. III-IV, ediția a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Liliana Dragomir, Ana Stan, Carmen Habără, Diana Coman și Alexandra Gheorghe sub coordonarea lui Alexandru Matei, prefață de Alexandru Matei, Editura România Press, București, 2008. Primul estetician care "a creat o prăpastie de netrecut între artele plastice și poezie, invalidând paralela tradițională ut pictura poesis pentru a o înlocui cu modelul muzical" a fost Lessing, și după el "modelul muzical și autonomia artei, ireductibilă la principiul parafrazei", au fost susținute de Burckhardt, Nietzsche, Eliot sau Bergson. 23 "Swann explicat de Proust
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
asemănătoare, până la un punct chiar identice, mai întâi prin nume. Istoria cumpărării de către Serafim Ponoară a unui „bou-bouleț”, apoi a peripețiilor acestora devine curând un spectacol fabulos, aluziv în mare măsură, om și animal prelungindu-se și consonând într-o paralelă pe care scriitorul nu o deconspiră direct și definitiv. Și între cele două personaje centrale e sugerată o anume consubstanțialitate. Cu toată simpatia manifestată pentru Serafim ca exponent al naivității, V. îi prezintă și limitele, după cum cu toată repulsia față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
compus din radicali, din independenți, din foști membri ai RPF. El se adresează direct populației, pe deasupra partidelor, chemînd la un "efort de reconstrucție" și la "redresare". Acordurile de la Geneva din 20 iulie 1954 pun capăt ostilităților din Vietnam, împărțit de paralela 17. Republica Vietnamului de Nord este un regim comunist. Republica Vietnamului de Sud cade repede sub influența Statelor Unite, care preia ștafeta de la Franța. Pierre Mendès France proclama, pe de altă parte, la Tunis, "autonomia internă" a Tunisiei. Dar șeful guvernului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui de fete e înlocuită cu dragostea de confort și de virtute: otomanul nostru pășește într-o fază a pocăinței și a neputinței, își abjură haremul și-l dizolvă și, devenind un moșneag exemplar și morocănos, cutreieră singur-singurel meridianele și paralelele, rostind rugăciuni și punîndu-i în gardă pe leviatanii cei tineri, să nu repete greșelile sale din tinerețe. Dacă vînătorii numesc acest harem al balenelor „școală“, stăpînul ei este cunoscut sub denumirea tehnică de „dascăl“. Oricît ar fi de amuzant, faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
polonezi"" și care, totodată, "nu sunt de acord cu propaganda antisocialistă ce se face prin presă sau viu grai, propagandă ce otrăvește și mai mult sufletul poporului polonez". La sfârșitul lunii octombrie, pronosticurile referitoare la stabilitatea regimului erau sumbre, nelipsind paralelele cu evenimentele din Ungaria. "Deocamată, guvernul este stăpân pe situație, însă nu ne putem da seama ce vor aduce schimbările ce se proiectează în armată. Agitația în armată va slăbi combativitatea ei, [iar] elementele reacționare vor căuta să profite de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de partidul nostru". Urmează o menționare sinoptică a calităților, respectiv a minusurilor conducătorului român, accentuându-se în final diferențele dintre condițiile existente în interiorul elitei politice a Uniunii Sovietice în raport cu cea a RPR, fapt care exclude în accepțiunea lui Apostol orice paralelă dintre formele și manifestările cultului personalității în cele două țări. "Partidul nostru cunoaște munca și atitudinea fermă a tovarășului Dej pentru apărarea principiilor leniniste ale construcției de partid. Nimeni nu poate afirma că în activitatea tov. Dej nu au existat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în raport cu care acesta "s-a arătat foarte receptiv" (Tudor, Cătănuș: 2000, 152; vezi și Tănase: 2004, 66-70). Discursul nu l-a scutit pe Constantinescu de sarcasmul și ironia mușcătoare a foștilor săi colegi, care i-au pus întrebări tendențioase despre paralelele existente între erorile comise de el și cele prezente, ajungându-se până la insinuarea, gratuită, dar de efect, că ar fi jucat un rol în organizarea și coordonarea protestului foștilor ilegaliști (Tudor, Cătănuș: 2000, 155-164). Desigur, acuzații, impropriu comasați sub denumirea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
El poartă în sine însemnul unui destin demiurgic asigurat de o capacitate deosebită capacitatea de creație" (Botez în Drăgănescu, Voiculescu: 1986, 82). "Potențarea calitativă" a romanticilor este, așa cum am constatat, "labirintică" și/sau paseistă. Totodată, se poate face și o paralelă între eschatologia romantică și cea leninistă: prima are în vedere o "vârstă de aur", care nu ar fi însă "o etapă istoric determinată, ci mai degrabă o stare de spirit care se poate produce oricând" (Râmbu: 2001, 111; subl. m.
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
concesie periculoasă și nejustificată făcută inamicului ideologic. Desigur, există argumente politice bine întemeiate pentru a justifica acțiunile Uniunii Sovietice în perioada lui Brejnev, dar ele nu ne interesează neapărat în cazul de față. În acest punct se poate trasa o paralelă interesantă între leninismul sistemic și "neotradiționalism", concept propus de către Kenneth Jowitt (1993, 121-158). Neotradiționalismul se referă la birocratizarea, creșterea corupției și disoluția spiritului revoluționar în cadrul regimurilor leniniste târzii, iar leninismul sistemic este un exemplu perfect în acest sens. Incapabil să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului și simetric față de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie paralelă la sol. Lungimea totală a unei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm și maximum 2.300 mm. ... II. Condiții privind echiparea vehiculelor lente cu plăci de identificare spate ---------- Sintagma "vehicul rutier" de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
vârful orientat în sus sau cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de identificare trebuie montată pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea sa inferioară trebuie să fie paralelă la sol. ... III. Condiții privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru contur ---------- Sintagma "vehicul rutier" de la pct. III din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
și la montajul marcajelor: ... 1. Marcaje laterale și spate constituite din benzi 1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferință continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul. Se aplică aceeași regulă pentru autotractoare, semiremorci și alte combinații de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu și fără marcaje. 1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
radioactive în România este interzis, cu excepția cazului prevăzut la art. 7 din Legea nr. 111/1996 , republicata, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 11 CNCAN nu va autoriza expedieri de deșeuri radioactive: a) spre o destinație situată la sud de paralelă de 60° latitudine sudică; ... b) spre un stat parte al celei de-a patra Convenții ACP-CEE, care nu este membru al Uniunii Europene, ținând seama totuși de prevederile art. 14; ... c) spre o țară terța care, în opinia autorității competențe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171326_a_172655]
-
repet? ri, ci la o seccesiune fireasc? a trecutului unei na? iuni. Istoricul trebuie totodat? s? caute similitudini ? i paralele �n cadrul cronologiei experien? ei omenirii. Astfel de permanen? e trebuie c? utate. Istoricul trebuie s? caute punctul �n care se intersecteaz? paralelele dintre aceste cauze ? i efecte (din care apare evenimentul istoric). Pentru Iorga, capacitatea de a g? și aceste puncte de itersec? ie constituie diferen? a dintre un func? ionar (sau un cronicar), pe de o parte, ? i un istoric, pe de alt? parte. El
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
h�rtie (uneori pe c? r? i de vizit?) , baz�ndu? se pe memoria lui fenomenal?. Prelegerile lui nu erau u? or de urm? riț: Iorga �n? iruia o gr? mad? de fapte, f? c�nd adeseori digresiuni pentru a sublinia paralelele cu evenimentele contemporane. Nu pierdea �ns? niciodat? din vedere ideea principal? , prelegerile sale fiind unitare. C?linescu evoc? diferitele tonuri utilizate de Iorga �n timpul conferin? elor sale: uneori m�ng�ietor, alteori secretos (că ? i cum niscai spioni ar fi tras
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acesta este un r? zboi mondial�6. �n ultim? instan?? , Charles de Gaulle (? i Iorga!) vor fi cei reabilită? i �n fă? a istoriei. La ? aptezeci de ani, Iorga vedea lumea pr? bu? indu? se �n jurul lui, dar nu renun? a. G? sind paralelă istoric? , el scria despre �Cannae a Romei antice ? i Cannae a epocii moderne�, amintindu? le cititorilor s? i �c�ț de d�rji s�nt englezii� ? i exprim�ndu?? i �credin? a �n ei�7. �n s? pt? m�nile care vor urma, Iorga ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]