4,853 matches
-
Se admite că primul recipient a fost un coș de nuiele etanșat prin interior cu un strat de argilă. În fond, chiar izvorul sau râul de unde omul se aproviziona cu apă oferea același lucru: apa În contact cu argila; În paranteză fie spus, e chiar sănătos. Poate că, dându-și foc la adăpost, din nebăgare de seamă, certându-se cu nevasta sau grație unor “prieteni”, a găsit În locul știut un recipient diform dar insolubil, de argilă arsă. Și a Învățat astfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
obținerea echilibrului, adică distrugerea construcției. Dar, dacă intensitatea vieții locului este mult redusă, ca Într’un deșert, e necesar un timp cu mult mai lung: piramidele egiptene au scăpat aproape intacte, deși sunt de cinci ori milenare. Aș afirma, În paranteză, că nu de asta au fost amplasate acolo, ci pentru perturbarea energetică pe care o induc În mediu, implicit efectele biologice consecutive. Și așa au scăpat de dinții naturii. În antichitate și Evul Mediu, materialele neperisabile, inițial un lux, au
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o muncă de Sisif, reluată mereu când acea picătură de apă ar răsufla ușurată de munca isprăvită, și aceasta e dezlegarea paradoxului. Asta pentru că apa, În condițiile Terrei, poate exista majoritar doar În stare lichidă și trebuie să umple ceva. Paranteză: ghețurile reprezintă doar ceva peste 2% din total. Și, căutând, pe măsura colmatării mării, ceva de umplut, apa dezechilibrează presiunea exercitată de greutatea scoarței asupra magmei de dedesubt, magmă care va țâșni la suprafață undeva, creând noi munți, altceva de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se va ajunge la aceeași imagine dezolantă. Dacă cineva și-ar da osteneala de a face o secțiune prin nămeții orașului ar putea scrie o istorie a inconștienței umane de o iarnă, conservată În straturile dezvăluite de acea secțiune. În paranteză fie spus, pentru restul istoriei civilizației, ba chiar mai mult, se poate face același lucru prin Antarctica, unde desigur se va găsi și stratul conținând cenușa Krakatoăi. Căci până acum, acele ghețuri s’au tot adăugat, știind că de când lumea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În benzină tetraetilplumbul. Cândva, poate, va crește temperatura Terrei, grație - În ghilimele - unor activități nesăbuite ale omului, precum arderea combustibililor fosili, iar această arhivă va fi văduvită, chiar dacă nu arzând și nici de tot, ca biblioteca din Alexandria. Gata cu paranteza și să Încercăm să tragem câteva Învățăminte sau să discutăm câteva aspecte aplicative. Astfel de aspecte sunt obligatoriu legate de faptul smulgerii din natură a unei bucăți de teritoriu: orașul. Dacă tot Împiedicăm exercitarea suveranității naturii pe acest teritoriu, atunci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bine că străinii n’au preluat Mărțișorul. Oricum nu l’ar fi Înțeles. Căci Mărțișorul nostru ascunde un mesaj adânc, doar În parte inteligibil și deci reproductibil. Dacă nu-l simți, nu te atrage la a-l respecta. Ca o paranteză, mi-aș expune părerea. Elementul esențial al Mărțișorului e răsucirea a două culori: albul și roșul, adică femeia și bărbatul; mesajul, cel puțin erotic, dar și mai mult, e evident și datează poate din neolitic. Oricum, pe ceramica de Cucuteni
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ci transcendentalizate În cele două canale, nadis pe numele lor, caracteristice dublului energetic al corpului uman, percepute tot ca alb, respectiv roșu și la fel răsucite; adică, Ida, alb, tot feminin, și Pingala, roșu, tot masculin. Fără comentarii... Încheind aici paranteza, mai iau În discuție un aspect, pentru că nu i-aș spune obicei, caracteristic tot zilelor pe care le parcurgem: a oferi ori a primi ghiocei. Desigur, n’am nimic Împotriva Înfrumusețării vieții noastre cu o floare. Doar că acestea sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții: stimularea plantei cultivate, căutând să-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această cale o inhibiție indirectă: o plantă, singură fiind, reduce solul până și-l face incompatibil. Și, este bine știut că productivitatea agroecosistemului este mai mică decât cea a ecosistemului natural; de ce totuși omul face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atâta timp cât energia folosită e biologică, a oamenilor și animalelor. Pământul cere deci oameni. Dacă nu, compensarea prin mijloace tehnice, fie mecanice, fie chimice, poluează; adică ne tăiem craca de sub picioare, iar scopul, a băga ștecherul Într’o sursă de energie - paranteză: și hrana este tot energie - o sursă de energie prin urmare, gratuită, Își diminuează șansele, până la dispariție În cele din urmă. Și chiar de vom putea, tehnologic, compensa și această pierdere, o vom face tot mai greu. Căci, conform legilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de fapt un succedaneu al anticului Perseu, dar și al Cavalerului trac; cu suliță cu tot! Continuitatea motivului e firească pentru un popor sedentar și, Încă, ce-ar fi făcut toți trei cei amintiți acum, fără calul de sub ei? În paranteză fie spus, Gheorghe vine din gheorghios - țăran În grecește. Adică, pe steagurile lui Ștefan cel Mare ne Întâmpină românul și prietenul său, calul. Calul mitologiei române nu e doar sfânt, dar și complex, complexitate care mă face să nu rezist
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ce vrea, căci problema acelui “ceva” nu va putea fi probabil niciodată tranșată, dar el e În primul rând ordine, informație, adică negentropie. Cel puțin ca aspect general. Iar ordinea are și o antiteză, dezordinea sau altfel spus entropia. În paranteză fie spus, termenul “entropie” vine de la grecescul entropos - schimbare -, iar omul, tot În grecește, se cheamă antropos. O asemănare zguduitoare, ca și efectele În planul mediului, a asocierii dintre om și schimbare. Asta vreau să detaliez astăzi. Noțiunea de entropie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
uriașe, ca tăiate În stâncă, apoi ceea ce ne știm pe noi, Încheind cu ființe deosebit de delicate, Blajinii, cu statut de semidivinități. În paralel, etapele menționate sunt tot atâtea trepte de trecere de la brută la spiritual. E interesant de arătat, În paranteză, că Blajinii sunt numiți și rohmáni, cuvânt ce seamănă uimitor cu indianul brahman ori romanul flamin, ambii fiind elite ale societăților respective și exercitând funcții de conducere spirituală. În alți termeni, se trece treptat de la o stare primordială entropică, dezordonată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e un proces de oxidare, rezultând alte substanțe dar tot poluante; mineralizarea e urmată, dar În același loc, de un proces de reducere, realizat de producătorii primari ai biocenozei, adică de plante, care proces compatibilizează cu mediul acea Încărcătură chimică. Paranteză: traversând Dunărea cu bacul, am avut curiozitatea să iau probe de apă. Determinarea potențialului redox a confirmat afirmația de mai Înainte, fiind găsit mai mic la malul stăpânit de vegetație decât la mijlocul fluviului. Numai că eficiența maximă o au papura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stăpânit de vegetație decât la mijlocul fluviului. Numai că eficiența maximă o au papura, stuful, rogozul și alte monocotiledonate acvatice. Arborii luncii sunt mai puțin eficienți; de fapt, existența lor e o consecință ori o certificare a eficienței acelei compatibilizări. În paranteză fie spus, tot răul spre bine; ca râu de graniță, din nefericire pentru români, Prutul și-a putut conserva o luncă, din fericire pentru natură. Acesta este rolul benefic al luncii, pe care omul a Îndepărtat-o prea adesea prin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stând prea mult pe plajă, n’am obținut altceva decât depășirea capacității de apărare a organismului și În loc de bronzare am reușit doar să ne Înroșim bine, n’avem decât să ne mutăm la munte, chiar unși bine cu iaurt. În paranteză fie spus, iaurtul, ca material În care s’au dezvoltat microorganisme, e un mediu oxidant, numai bun să neutralizaze caracterul reductiv al melaninei Înroșite din pielea noastră. Nu vă bucurați Însă prea degrabă cu gândul la munte; căci mai ocolim
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dogoarea Soarelui, folosind, deci diminuând, Însăși această energie. Asta pentru că au clorofilă. Dar sunt și plante fără clorofilă. Ce fac acelea? Mai ales că nu iubesc deloc Soarele. Desigur, ați ghicit că e vorba de ciuperci. Dar Îmi permit o paranteză. Însă din antichitate, lumea vie a fost Împărțită În plante și animale, numele Însuși arătându-le pe primele fixe, iar pe celelalte mobile. Treaba, perpetuată din motive didactice până astăzi, a acumulat destule excepții, cum ar fi o mulțime de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu energia solară; mai mult, această energie le deranjează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
eliminare a energiei radiante a Soarelui, adică acel gen de fotosinteză imperfectă bazată nu pe clorofilă, ci pe melanine. În afară de animale, doar ciupercile mai conțin acești pigmenți, și Încă Într’o mai mare varietate de structură și culori. Ca o paranteză, aș spune că-i firesc: blocate În evoluție, spre deosebire de animale, ciupercile au transferat nevoia de nou spre diversificare. Ca și la animale, melanina absoarbe, schimbându-și structura, acea slabă lumină ce-o atinge În timpul zilei, transferând-o sub formă chimică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
egalitate În ceea ce privește cuantumul acestui transfer; el ține cont de particularitățile ecosistemului, dar și de o relativă risipă de energie caracteristică ierbivorelor, respectiv economie a carnivorelor. Dar În medie, Între nivelurile trofice se transmite cam 10% din energia nivelului inferior. În paranteză fie spus, plantele sunt cele mai risipitoare căci, din energia primită de la Soare, nu fixează 10% ci doar vreo 2-3 procente. Rezultă astfel o reprezentare a tuturor viețuitoarelor și mai ales una optimă. În general, animalele sunt strict specializate trofic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și, rogu-vă, dați crezare. Pentru mine cel puțin, acel altceva e bine definit. E același pe care l’am căutat toată vara În cele mai diverse locuri și forme. E negentropia, adică ordinea, adică Încă opusul degradării, entropiei. În paranteză fie spus, negentropia, de care Viața are atâta nevoie, nu e o substanță și nici măcar energie. E mai subtilă, căci e doar o idee, adică o informație, care dă sau nu unui organism oarecare posibilitatea de a exploata, ori mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanțe pe care le depozitează În tulpină și rădăcini, pentru la primăvară. În urmă rămân frunze golite de tot și de Viață. E vorba deci de o moarte parțială, a unei părți a plantei, care va elibera negentropia corespunzătoare. În paranteză fie spus, poate În avanpremieră, desigur și une le - nu toate - animale ne pot oferi, În același mod, murind adică, negentropie. Știu eu, poate voi reuși În timp util, să dezleg enigma: de ce sacrificăm de Crăciun un porc, iar nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atenție!, din punct de vedere cantitativ. Nu calitativ. O plantă de mac de exemplu, va arăta mereu așa cum o știm și va produce morfină, dar o poate face Într’o măsură mai mare sau mai mică. Și, ca să Încadrez această paranteză În context, pot spune și că nivelul biosintezei e determinat de condițiile de mediu, mai precis de cele redox. Și mai fac o paranteză, pentru a fi bine Înțeles. O substanță dată, să-i spunem de exemplu zahăr, se află
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar o poate face Într’o măsură mai mare sau mai mică. Și, ca să Încadrez această paranteză În context, pot spune și că nivelul biosintezei e determinat de condițiile de mediu, mai precis de cele redox. Și mai fac o paranteză, pentru a fi bine Înțeles. O substanță dată, să-i spunem de exemplu zahăr, se află În plan-te net diferite: cel mai mult În trestia de zahăr, mai puțin În sfecla de zahăr, și mai puțin Încă Într’un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și pe alții, adică biosferei? Și ce rost au toate cele spuse acum? Nimic altceva decât că ambele ecologii, una propriu-zisă, alta ideatică, pot fi poluate mai ales că sunt legate Între ele, precum mama - natura - și fiica - societatea. În paranteză fie spus, sper să n’o fi făcut chiar eu acum; oricum, nu asta am vrut și doar cel de sus le știe pe toate ce vor să vină. Și, Încă, ce legătură au toate acestea cu rubrica? În afară de similitudini
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Își manifestă În ea Însăși negentropia vălurându-se; la fel, solul, deși cu Încetinitorul față de mare. Altfel spus, zona de tranziție Între două negentropii e materializată de un element mort din punct de vedere biologic, entropic, nisipul. Aici ar trebui o paranteză: anume, acolo unde e doar nisip, un pustiu de pildă, el se va vălura formând dune, semn că, neavând Încotro, devine el Însuși o negentropie, chiar dacă mai redusă, permițând o viață destul de vizibilă. Revenind la plajă, m’am Întrebat: cum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]