KorAP: Find »[drukola/base=parohial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...134 135 136 137 >

3,401 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

de șapte ani; paroh la Turnu Severin în 1958 (din cauza unor neînțelegeri, a stat doar câteva luni apoi s-a întors în Moldova); în 1959 a fost desemnat paroh la Moinești, unde a construit biserica din filiala Pietrosu și casa parohială din Moinești. Ultima perioadă din viață (din 1983 până la moartea sa, în 1993) a petrecut-o ca preot pensionar la parohia "Sfântul Nicolae" din Bacău. Preotul Constantin Hausner La începutul celui de-al doilea deceniu al secolului XX (mai precis

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din Strasbourg (1929-1931), iar perfecționarea în teologie a dobândit-o la Academia Teologică din București (1931-1936). A fost sfințit preot în anul 1936, pe 23 septembrie la Iași, fiind primul preot catolic originar din acest oraș. A fost numit vicar parohial, iar ulterior arhivar al episcopiei. În perioada decembrie 1938 august 1939 a fost director responsabil al revistei Lumina creștinului. A urmat apoi numirea sa ca paroh în mai multe comunități catolice din dieceza de Iași, dintre care amintim: Oțeleni (numit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolic diecezan din Iași. Filosofia și teologia le-a făcut în străinătate, la Sarzana și Genova. A fost sfințit preot pe 20 decembrie 1924, după care s-a întors în țară. A ocupat apoi mai multe funcții importante, precum: vicar parohial la Iași, secretar al episcopului Mihai Robu, profesor și prefect la Seminarul "Sf. Iosif" din Iași, duhovnic și capelan la Institutul "Notre Dame de Sion" din Iași, director al Școlii de dascăli de pe lângă seminarul diecezan 753. A colaborat la revista

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Universitățile din Würzburg (Bavaria) și Innsbruk (Austria). A fost sfințit preot în 1881, iar un an mai târziu (în 1882) a fost trimis misionar în Moldova, unde a stat până în 1925. În perioada 1882-1884 a fost profesor la Școala Parohială din Iași770, fiind apoi numit capelan la Biserica "Sf. Nicolae" din Bacău. În 1885 a ocupat funcția de paroh de Bacău, îndeplinind numeroase activități administrative și pastorale 771. În anul 1916 a fost arestat (alături de alți preoți catolici) de către Siguranța

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în publicațiile catolice ale vremii. Debutul l-a constituit apariția unui material dedicat jubileului de 25 de ani de la înființarea Provinciei Franciscane în România 776, în revista Viața. Monografice sale (deși de dimensiuni modeste) au avut la bază cercetarea arhivelor parohiale despre care a scris; documentele au reprezentat schițe istorice ale unor viitoare monografii dedicate comunităților catolice în cauză 777. O perioadă importantă a vieții sale a fost cea petrecută la Roma, unde a întreprins cercetări istorice ample, în arhivele Congregației

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a primit 18 cereri de abonament, editând revista din bani proprii, această publicație s-a dezvoltat apoi atât calitativ, cât și cantitativ, ea fiind tipărită ulterior în peste 1600 de exemplare 783. Revista Viața a apărut inițial ca un buletin parohial destinat populației din satul Săbăoani, iar mai târziu a fost tipărită în peste 2500 de exemplare 784. Aceste reviste au apărut constant până în 1944, cu o pauză în timpul Primului Război Mondial (Lumina creștinului 1913-1916; 1919-1944; Viața 1913-1916; 1918-1944). Nu același lucru s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost mai mic785. În București, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a distribuit într-un tiraj de 1.300 de exemplare, însoțit de un supliment gratuit care conținea calendarul diecezan 786 și a apărut fără încetare în perioada 1913-1942, iar Buletinul parohial a circulat în 2500 de exemplare. Tirajul înregistrat de aceste publicații din Moldova și București a fost comparabil cu al celor mai răspândite reviste din Transilvania: Cultura creștină (Blaj) 1800 de exemplare, Bunul păstor (Oradea) 1500 de exemplare, Clujul creștin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-a putut acoperi costul apariției și cel aferent redactării lor, în condițiile în care acestea erau editate în tipografii catolice. Revistele Lumina creștinului, Viața 787, Bukarester katholisches sonntagsblatt, Farul nou și Buletin parohial au reusit să apară constant, pentru că banii strânși din vânzarea revistelor, cât și primirea unor donații, au acoperit costurile de redactare și tipărire. Referindu-se la situația din primul an de apariție a tipăriturii Lumina creștinului, Anton Gabor a afirmat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1925-1930). Criza economică din anii 30 a făcut ca revista să nu mai poată fi susținută financiar de credincioși, noul redactor Ioan Duma fiind nevoit să sisteze editarea ei790. Gazeta a apărut într-un tiraj redus, pentru că era un buletin parohial după model occidental, ce se adresa locuitorilor orașului Galați. Aurora franciscană, apărută pentru prima dată la Huși în 1918, a avut și ea probleme financiare. Aceasta a vizat un public puțin numeros: membrii Ordinului franciscan, în paginile ei oferindu-se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost o revistă populară, scrisă într-un limbaj comun, care era pe înțelesul celor de la sate, cărora li se adresa în mod special (din satele Moldovei, căci limbajul folosit era unul popular, dar regional). Redactată inițial ca un buletin parohial (pentru Săbăoani), ea și-a extins aria de acoperire asupra tuturor satelor din Moldova, datorită succesului primului număr și cererii cititorilor 793. Ținând cont că revista s-a adresat oamenilor de la țară, ea cuprindea numeroase rubrici cu sfaturi pentru viața

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aceasta au fost publicate în revista Viața. Una dintre publicațiile cu cel mai restrâns public și care a apărut doar o scurtă perioadă (cinci ani: 1925-1930) a fost Curierul parohiei catolice din Galați. Această revistă a avut ca model buletinele parohiale din Occident, unde fiecare parohie avea un astfel de buletin. Gazeta cuprindea informații cu privire la evenimentele și problemele parohiei respective. La apariția primului număr, parohul și redactorul Ulderic Cipolloni scria: "Iară o revistă... Da iară o revistă! Vă rog, scumpilor enoriași

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicare orice feluri de anunțuri cu prețuri moderate"796. În consecință, s-au primit și publicat mai multe reclame, precum: "Traina magazin italian de cuțitărie; atelier de reparații", "Croitoria Românească Îmbrăcăminte"797. Exact același profil l-a avut și Buletinul parohial apărut la București și care s-a adresat membrilor parohiei Sfântul Iosif. Toate publicațiile s-au adresat comunității catolice, însă ele erau specializate, având (așa cum am mai menționat) un public țintă precis și diferit, care era îndemnat să se aboneze

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Lugoj, Mons. Marmaggi a venit la mine să-mi povestească că Sfântul Părinte va da pentru ziar, pentru primii 3 ani, o subvenție de câte 50.000 lire italiene anual. Mie, Mons. Marmaggio îmi cerea două camere din casa noastră parohială din Bărăție pentru redacția ziarului, spunând că totul depinde acum de mine; deoarece credea că nu se poate plăti o chirie cum s-ar fi cerut în altă parte. Excelența Sa îmi dădea de înțeles că îi va scrie Sfântul Părinte

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de colaborare și lipsa de unitate a catolicismului din România(cel puțin în domeniul presei). În ziua de miercuri 9 noiembrie 1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era distribuit prin abonamente, dar și prin vânzare directă. Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6 luni 90 lei, iar cel pe un an 180 lei. Ziarul cuprindea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a încetat să mai apară, în septembrie 1924971. Într-o scrisoare din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială. În prima zi a lunii octombrie 1921 i-am comunicat Nunțiului Apostolic că îi voi ceda camerele cerute pentru redacție. Pe 24 octombrie 1921, Mgr. N. Marmaggi îmi cerea și o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
episcopia mea a trebuit să plătească mai mult de 70.000 lei pentru reparațiile cele mai necesare. Pentru aceste motive rog cu umilință Nunțiatura Apostolică din București fie să evacueze redacția Albinei (care ar putea fi instalată și în casa parohială a românilor uniți din Str. Polonă), fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din Str. Polonă), fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să funcționeze în casa parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte. Situația tensionată și lipsa colaborării între redacția Albinei și clerul latin au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Vatican Relații diplomatice I 1920-1950, Editura Enciclopedică, București, 2003. Titulescu, Nicolae, Documente diplomatice, Editura Politică, București, 1967. b. Presă Albina, București, 1921-1925. Almanahul Presa Bună, Iași, 1912-1944. Almanahul Revistei Viața, Săbăoani, 1913-1916, 1918-1944. Aurora franciscană, Huși, 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Buletin parohial, București, 1933-1944. Buletin paroisial, București, 1925. Bukarester Katholisches Sonntagsblatt, București, 1913-1916, 1918, 1924-1942. La Croix, Paris, 1880-1944. La Civilta Cattolica, quad. 1672, 12.II.1920. La Civilta Cattolica, quad. 1677, 23.IV.1920. La Civilta Cattolica, 1926. Curierul creștin, Cluj

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în Revista catolică, nr. 1, București, 1912, pp. 533-551. Idem, "Episcopia de Siret", în Revista catolică, nr. 2, București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 9-34. Banner, Daniel, "Presa Parohială: Bukarester katholisches sonnatagsblatt", în Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Doboș Dănuț Bortoș eugen (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. Bișoc, Anton, Căsătoria, Editura Serafica, Hălăucești, 1926. Idem, Viața marelui făcător de minuni Sf. Anton de Padua

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
p. 1. 401 Idem, anul 1, nr. 1, 1934, p. 3. 402 Idem, anul 1, nr. 3, 1934, p. 5. 403 Idem anul 1, nr. 5, 1934, p. 6. 404 În Italia, Franța, Germania și Spania au existat numeroase reviste parohiale. 405 Buletin paroissial, anul III, duminică 4 ianuarie 1925, p. 1. 406 Buletin paroissial în limba franceză, Bukarester Katholische Sonntagsblatt și Jungenfreund în limba germană. 407 Buletin parohial, anul I, decembrie 1933, p. 1. 408 Ibidem. 409 Ibidem. 410 Ibidem

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
6. 404 În Italia, Franța, Germania și Spania au existat numeroase reviste parohiale. 405 Buletin paroissial, anul III, duminică 4 ianuarie 1925, p. 1. 406 Buletin paroissial în limba franceză, Bukarester Katholische Sonntagsblatt și Jungenfreund în limba germană. 407 Buletin parohial, anul I, decembrie 1933, p. 1. 408 Ibidem. 409 Ibidem. 410 Ibidem. 411 Ibidem. 412 Ibidem. 413 AARC București, dosar 118/1928-1929, f. 314. 414 Idem, dosar 139/1942-1945, f. 429. 415 Ibidem, f. 382. 416 N. Brânzeu, Cultele din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
422 În București a apărut în anul 1882 un cotidian în limba germană, intitulat Bukarester Tagblatt care a avut o apariție neîntreruptă până la finele celui de-al Doilea Război Mondial, (Bukarester Tagblatt, nr. 1, București, 1882). 423 Daniel Banner, "Presa parohială: Bukarester Katholisches Sonntagsblatt (1913-1942)", în Dănuț Doboș, Eugen Bartoș (editori), Parohia catedralei "Sf. Iosif" din București, Editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. 424 R. Netzhammer, Rumänien, I, p. 402. 425 Cele mai multe informații despre această publicație provin din jurnalul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și orchestrația și a compus mise și imnuri bisericești mai modeste(cum a mărturisit chiar el ulterior). 486 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 487 "Ca paroh, am căutat să ridic veniturile Bisericii și am înființat în 1920 Sfatul parohial care să administreze cotizațiile adunate de dânsul pentru încălzitul catedralei, pentru corul ei, pentru reparațiile costisitoare. Tot astfel am înființat periodicele săptămânale Bukarester în 1913 și Bulletin paroissial în 1916", mărturisea Carol Auner în memoriul din 1926 (D. Doboș, "Personalități

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]