10,871 matches
-
concepția de tip magistrocentrist la cea de tip psihocentrist sau sociocentrist. Accentul se mută de pe teorie pe practică, de pe conținut pe competențe, respectiv de pe cantitate pe calitate. Dacă predarea lua forma unui monolog în vechiul sistem, elevul având un rol pasiv, în didactica modernă monologul se transformă în dialog datorită rolului activ al elevului. Elevul nu mai reproduce cunoștințe, ci negociază sensurile, produce idei și argumente proprii, accentul cade de pe competiție și individualism pe cooperare. În contextul noii paradigme, învățământul devine
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3057]
-
la lectura unui astfel de capitol, continuând pe câteva pagini să demonteze orice tentativă a acestuia de a-și asuma rolul în cel mai simplu mod cu putință, obligându-l, într-un fel, să se transforme dintr-un eventual lector pasiv într-un potențial lector activ, care să participe la crearea universului ficțional. Și de aici până la presupusa complicitate autor-cititor nu mai este decât un pas. Scriitorul devine „personaj” al propriului roman, lăsând impresia că poartă un dialog deschis cu potențialul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
participarea la activitățile din timpul procesului; * gândire creativă: elevul nu acceptă toate noțiunile, faptele fără să aibă propriile interpretări. El poate da sugestii, poate corecta sau autocorecta anumite elemente întâlnite în timpul învățării. * construirea unei strategii de învățare: elevul nu rămâne pasiv ci devine capabil să aplice o strategie care să îi permită să învețe conștient, logic și în ritm propriu. Există o multitudine de metode active moderne prezentate în diverse lucrări de specialitate. Dintre ele se pot aminti „știu/vreau să
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
dezvolta liber, mai ales că au la dispoziție o multitudine de surse de informare. Dar s-a observat că ei se implică prea puțin în acest dialog, existând cauze atât obiective, cât și subiective. Unii elevi sunt timizi, necomunicativi, nesociabili, pasivi, aceasta ar fi una din cauze: natura temperamentală. Apoi ar mai fi gradul de dificultate al sarcinilor școlare. În urma identificării cauzelor, se impune elaborarea unei strategii de anulare a manifestărilor nefavorabile. Același studiu aplicat educatorilor, ne arată că aceștia oferă
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
de informații, cu grad mediu de înțelegere. Acestui mod de lucru i s-au adus numeroase critici. Faptul că profesorul este emițător de informații nu-l avantajează deloc, pentru că nu știe cum receptează clasa acest material, elevii fiind în situația pasivă de ascultători. Ar exista deci părerea ca cele două moduri de lucru, frontal și pe grupe, să se completeze reciproc, ajungând la lărgirea registrului metodologic și comunicațional. Arta comunicării este o artă pe care trebuie să o învățăm. Procesul de
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
tu?” fu cea dintâi cugetare care-i veni în minte. Termenii implicați în relația de incidență sunt enunțuri, cu grade diferite de autonomie, care se articulează în limitele unității enunțării. Primul termen, expresie a unui plan primar al comunicării, element pasiv, constituie baza enunțării și este indispensabil ca atare autonomiei și integrării enunțului complex. Cel de-al doilea termen, factor activ în dezvoltarea relației de incidență, expresie a unui plan secund al comunicării, poate lipsi, fără consecințe asupra enunțului primar. Absența
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să fie demonstrate. Una dintre transformările esențiale o constituie avansarea subiectului înaintea verbului impersonal sau, conform altei terminologii, se efectuează ridicarea subiectului din subordonată în subiect în regentă: Vinovățiile lor trebuie să fie demonstrate. În final, are loc suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției să: Vinovățiile lor trebuie demonstrate” Aceleași transformări au loc și în cazul dublului subordonat simultan raportat la verbele a merita, a se cuveni, a urma. Să urmărim câteva exemple: (1) Forumul PNR merită privit cu mai multă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
forumul. Transformările care au loc sunt: 1. Pasivizarea: Merită forumul să fie privit de cineva. 2. Suprimarea agentului: Merită forumul să fie privit. 3. „Ridicarea” subiectului din subordonată în subiect în regentă: Forumul merită să fie privit. 4. Elipsa auxiliarului pasiv și suprimarea conjuncției să: Forumul merită privit. (2) Dincolo de limitele acelei dulci-amare victorii, comentariile se cuvin rostite. Acest enunț derivă, de asemenea, dintr-o construcție impersonală cu subordonată subiectivă activă: Se cuvine / ca cineva să rostească comentariile. Pentru obținerea construcției
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu dublul subordonat simultan, s-au efectuat următoarele transformări: 1. Pasivizarea: Se cuvine comentariile să fie rostite de cineva. 2. Suprimarea agentului: Se cuvine comentariile să fie rostite. 3. „Ridicarea” subiectului: Comentariile se cuvine să fie rostite. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției să: Comentariile se cuvin rostite. Cât privește verbul impersonal a (se) părea, este tratat „drept un verb copulativ, care cere în calitate de determinant un nume predicativ”. Există însă și structuri cu acest verb care acceptă în subordonată atât
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a conjuncției să: Comentariile se cuvin rostite. Cât privește verbul impersonal a (se) părea, este tratat „drept un verb copulativ, care cere în calitate de determinant un nume predicativ”. Există însă și structuri cu acest verb care acceptă în subordonată atât construcții pasive, cât și active, ambele generând dublul subordonat simultan. Spre exemplu: (1) că soluția este calculată greșit. Soluția pare calculată greșit. (Se) pare (2) că elevul este atent. Elevul pare atent. După cum observăm, în subordonată poate apărea atât un auxiliar pasiv
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pasive, cât și active, ambele generând dublul subordonat simultan. Spre exemplu: (1) că soluția este calculată greșit. Soluția pare calculată greșit. (Se) pare (2) că elevul este atent. Elevul pare atent. După cum observăm, în subordonată poate apărea atât un auxiliar pasiv (1), cât și un verb activ-copulativ (2). În procesul derivării structurilor cu verbe impersonale, transformarea de pasivizare are loc doar când determinantul este actualizat printr-un participiu pasiv (fenomen marcat ca în exemplul (1) prin apariția auxiliarului pasiv în subordonată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Elevul pare atent. După cum observăm, în subordonată poate apărea atât un auxiliar pasiv (1), cât și un verb activ-copulativ (2). În procesul derivării structurilor cu verbe impersonale, transformarea de pasivizare are loc doar când determinantul este actualizat printr-un participiu pasiv (fenomen marcat ca în exemplul (1) prin apariția auxiliarului pasiv în subordonată). Când însă un dublu subordonat simultan dintr-o structură cu verb impersonal este exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume și numeral, atunci nu mai putem vorbi despre realizarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pot avea valoare activă atât construcțiile cu verbe intrinsec impersonale, cât și cele ale căror verbe își dobândesc contextual statutul impersonal. Prin urmare, în funcție de clasa morfologică prin care se actualizează dublul subordonat simultan, verbul din subordonată poate fi activ-copulativ sau pasiv. Uneori însă, unul și același verb care are un determinant cu aceeași valoare morfologică poate avea o dublă interpretare (activă și pasivă). Spre exemplu, când dublul subordonat simultan de pe lângă verbul a se nimeri este exprimat printr-un numeral, substantiv sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
urmare, în funcție de clasa morfologică prin care se actualizează dublul subordonat simultan, verbul din subordonată poate fi activ-copulativ sau pasiv. Uneori însă, unul și același verb care are un determinant cu aceeași valoare morfologică poate avea o dublă interpretare (activă și pasivă). Spre exemplu, când dublul subordonat simultan de pe lângă verbul a se nimeri este exprimat printr-un numeral, substantiv sau adjectiv, verbul din subordonată este activ-copulativ: (1) S-a nimerit ca odaia mea să fie a doua / o mansardă / spațioasă. Odaia mea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să fie mobilată (de către cineva). Odaia mea s-a nimerit mobilată. Acest fenomen, exemplificat în enunțurile (2a, 2b), se explică prin faptul că există participii care au o dublă citire: activă (când participiul este format de la un verb intranzitiv) și pasivă (când participiul este al unui verb tranzitiv). Mai vădit este acest aspect în exemple de tipul Merele se arată coapte, unde avem, deopotrivă, două interpretări: activă (1) și pasivă (2): (1) Se arată / că merele sunt coapte (la soare). (2
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
citire: activă (când participiul este format de la un verb intranzitiv) și pasivă (când participiul este al unui verb tranzitiv). Mai vădit este acest aspect în exemple de tipul Merele se arată coapte, unde avem, deopotrivă, două interpretări: activă (1) și pasivă (2): (1) Se arată / că merele sunt coapte (la soare). (2) Se arată / că merele sunt coapte (de către cineva). Prin urmare, admițând ambele structuri, construcțiile de acest gen devin ambigue. În asemenea situații, se va lua pentru examinare un context
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de stabilire a legăturii între propoziția impersonală și cea subiectivă: atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Se) pare că este rezolvată problema. „Când construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură pasivă (ca în aceste două enunțuri), procesul de derivare constă în transformarea de: 1. Pasivizare: Se pare să fie rezolvată problema de cineva. 2. Suprimare a agentului: Se pare să fie rezolvată problema. 3. „Ridicarea” subiectului: Problema se pare să fie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
enunțuri), procesul de derivare constă în transformarea de: 1. Pasivizare: Se pare să fie rezolvată problema de cineva. 2. Suprimare a agentului: Se pare să fie rezolvată problema. 3. „Ridicarea” subiectului: Problema se pare să fie rezolvată. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției: Problema pare rezolvată.” Când însă construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură activă, atunci procesul de derivare se realizează prin trecerea subiectului din subordonată înaintea verbului, adică prin „ridicare” și prin suprimarea copulei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aproape. Localitatea (se) pare aproape. Astfel de construcții au o frecvență mică în limbă, deoarece existențialul restrânge clasa de actualizare a dublului subordonat simultan la adverbul de loc”. Prin urmare, în structura de bază, propoziția subordonată subiectivă poate avea structură pasivă sau activă, cea din urmă fiind materializată fie printr-un copulativ, fie printr-un existențial. Menționăm că, în procesul pasivizării (acolo unde există), construcțiile în cauză acceptă atât un conjunctiv pasiv cu a fi (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să fie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Materialul trebuie expus succint.), cât și un conjunctiv pasiv cu reflexivul se. (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să se expună succint de către cineva. Materialul trebuie expus succint.) Fenomenul acesta are loc doar când dublul subordonat simultan este exprimat printr-un participiu pasiv. Din cele expuse, observăm că amalgamarea celor două propoziții din structura de bază are ca efect o concentrare semantico-sintactică. Subliniem că, între cele două propoziții din structura de adâncime (în cazul tiparului cu verb impersonal) se stabilește, de fiecare dată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate realiza în două moduri. Cel dintâi constă în pasivizare, suprimarea agentului, „ridicare”, elidarea lui a fi și a conjuncției. Această modalitate de derivare are loc doar când impersonalul este determinat de un dublu subordonat simultan exprimat printr-un participiu pasiv. Spre exemplu: Se cuvine / ca cuvine încurajat. Evidențiem că, în astfel de situații, verbul impersonal poate intra în relație și cu un subiect gramatical, păstrându-și valoarea impersonală. De exemplu: Copilul trebuie încurajat. Precizăm însă că „nu toate structurile cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nimerit alta / aceeași / corectă / prima / un test. Din cele expuse, constatăm că există multe structuri cu dublu subordonat simultan raportat la un verb impersonal, care, în procesul derivării, nu sunt compatibile cu transformările de pasivizare și de suprimare a agentului pasiv. După cum am văzut, dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal poate fi exprimat printr-o gamă variată de clase morfologice. De cele mai multe ori, acesta este actualizat printr-un participiu adjectivizat. Spre exemplu: / ca cineva să demaște fapta. Dublul subordonat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
preferă / ca spectacolul să fie altfel. Trebuie menționat că nu toate verbele impersonale acceptă, în aceeași măsură, un dublu subordonat simultan actualizat prin orice clasă morfologică. Spre exemplu, verbele a trebui, a merita, a urma nu admit decât un participiu pasiv. Exemple: Adevărul trebuie spus. Planul merită studiat. Contractul urmează evaluat. Celelalte verbe, sub aspect combinatoriu, cunosc restricții mai puțin riguroase. Astfel, dublul subordonat simultan raportat la verbele a se întâmpla, a se nimeri, a se dovedi poate fi exprimat printr-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
șaptea dintre minunile lumii. Adverb: Hotarul se știe acolo. Gerunziu: Cuvântul dat se consideră având origine latină. Pronume: Lucrarea aceasta se consideră alta. Verbele a se cuveni, a se cere, de cele mai multe ori, admit un determinant exprimat printr-un participiu pasiv. Spre exemplu: Dosarul se cuvine analizat. De asemenea, e posibilă combinarea acestora și cu alte părți de vorbire, dar într-o măsură mai redusă, uneori, chiar forțată. Astfel, avem și un dublu subordonat simultan actualizat printr-un: Adjectiv: Răspunsul se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a merita și a urma) se pot combina cu diverse clase morfologice care ocupă, în astfel de structuri, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană. Dublul subordonat simultan din tiparul cu verb impersonal este exprimat, de cele mai multe ori, printr-un participiu pasiv sau adjectiv. Privite sub aspect sintactico-semantic, verbele impersonale denotă o apropiere de verbele reflexiv pasive. Această tangență este vădită în etapa de pasivizare, în procesul evoluției dublului subordonat simultan raportat la un verb impersonal. Spre exemplu: Se cere / ca oricine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]