3,368 matches
-
triste și neajutorate! Să ne rugăm Domnului Hristos Cel Înviat să ne ajute să păstrăm dreapta credință și viețuirea creștină în fața multor rătăciri și ispite care se înmulțesc astăzi, să iubim și să ajutăm Biserica poporului român în lucrarea ei pastorală, misionară și socială de îndrumare și ajutorare a familiilor sărace care au mulți copii, să sprijinim educația și formarea spirituală a copiilor și a tinerilor, pentru ca aceștia să simtă iubirea familiei, a Bisericii și a școlii pentru ei, mai ales
Pastorala de Sfintele Paști: Ucenicii lui Hristos – Martori și vestitori ai Învierii Lui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101195_a_102487]
-
(n. 06 aprilie 1963, comuna Tauț, județul Arad) este un profesor de matematică și informatică român, licențiat în Teologie pastorală penticostală și Teologie didactică penticostală(1995) si doctor in matematica la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca(1999), în prezent profesor universitar la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. În anul 1999 obține doctoratul în informatică la unele implicații ale Teoriei generale a
Moț Ghiocel () [Corola-website/Science/336375_a_337704]
-
și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și de locurile natale. Deseori, Enescu este asemănat cu poeții români care și-au exprimat la fel ca
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și de locurile natale. Deseori, Enescu este asemănat cu poeții români care și-au exprimat la fel ca el dorul prin creațiile lor. Lucian Blaga scria
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
organizarea mijloacelor de exepresie, Enescu și-a consolidat totuși creația pe baza unor idei permanente: întoarcerea la izvoare, lupta cu destinul, sau evocarea fericirii pierdute . Viorel Cosma afirmă că unele dintre aceste principii estetice își au originea tocmai în gândirea pastorală a compozitorului, care apare ca o „reflexia a miturilor antice, orfice, mioritice” . Identitatea românească a discursului lui Enescu este una rezultată din fuziunea limbajului și expresiilor melodice tipice folclorului românesc cu amprenta personală a compozitorului. Legătura strânsă cu folclorul românesc
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
viorilor, flautului și oboiului, într-o manieră liniștită și domoală. Prima măsură a melodiei este deosebit de asemănătoare cu motivul folosit în cel de-al doilea tablou, jocurile copilăriei, ceea ce subliniază legătura între amintirea casei vechi și amintirea jocurilor copilăriei. Cântecul pastoral răsună după „chemarea tainică” a unui corn solist cu surdină, când oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat de Clemansa Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei, din începutul
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat de Clemansa Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei, din începutul celui de-al doilea tablou din "Oedipe", actul doi. Mersul melodic pastoral dobândește treptat accente de recitativ acompaniate de acordurile orchestrei, iar ansamblul are rolul de a ilustra stolul păsărilor călătoare. Ultimele două părți, "Pârâu sub lună" și "Dansuri țărănești", sunt din nou destul de contrastante. Penultima parte descrie prin procedee imitative sclipirile
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
pe adepții lui Origen, Teofil s-a întors împotriva lor, deoarece și-a schimbat punctul de vedere de la interpretarea necorporală a lui Dumnezeu realizată de Origen către interpretarea antropomorfă realizată de mulți călugări locali care au fost ostili scrisorii sale pastorale din anul 399. În anul 403 Teofil, însoțit de nepotul său Chiril, s-a dus la Constantinopol și a prezidat „Sinodul de la Stejar” care l-a demis pe arhiepiscopul Ioan Gură de Aur în anul 404. La 10 iulie, în
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
Fragmente din cronici: Traducerea se remarcă prin competență filosofică și stilistică. Exemplele din domeniul literaturii folosite frecvent și cu dezinvoltură de filosoful-literat nu pierd nimic în urma transferului din franceză în română. Alex. Ștefănescu, România literară, 1994 Atracția poetei pentru spațiul pastoral este frecventă și conturată de tendințe conservatoare, de evocare, invocare și reașezare pentru posteritate...a unei unități de măsură mai vechi și evident mai pură. (Virgil Rațiu, Mesagerul de Bistrița-Năsăud) O poezie deloc cuminte domină versurile Veronicăi Știr („Ninge”, o
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
cu tradițiile legate de Cirus cel Mare. Calendarul persan antic era lunisolar, asemănător celui babilonian, cu douăsprezece luni a câte treizeci de zile fiecare; zilele erau numerotate, dar nu și denumite. Lunile aveau denumiri legate de festivalurile sau activitățile anului pastoral și erau împărțite în două sau trei intervale, în funcție de fazele lunii. O a treisprezecea lună era adăugată la câte șase ani pentru a menține calendarul sincronizat cu anotimpurile. În următorul tabel sunt prezentate lunile persane antice. Primele calendare bazate pe
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
Națională din Grecia, Pizarro în Fidelio, Sharpless în Madama Butterfly cu Opera Națională din București și Carmina Burana în iunie 2017, cu Filarmonica George Enescu. Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox Constantă și al Facultății de Teologie, Secțiile Artă Sacra și Pastorala, MIHAI URZICANA este în prezent masterand al Universității Naționale de Muzică București, secția canto clasic, clasa Prof. Univ. Dr. Bianca Manoleanu. Tenorul este solist al Coralei Armonia din Constantă, ansamblu alături de care a susținut numeroase concerte în țară și străinătate
Camerata Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105448_a_106740]
-
credinței în cultura modernității. Pentru prima oară papa a fost autorul unei monografieri a lui Iisus din Nazareth. El a lămurit ponderea religiei în societatea postseculară. El a deschis discuția asupra reprezentării lui Dumnezeu în diferite culturi. Cu reflecțiile sale pastorale, teologice și filosofice, Joseph Ratzinger suscită continuu interes în întreaga lume.” Lansarea volumului va avea loc joi, 25 mai, de la ora 18.00, la standul Meteor Press, în pavilionul C2, în prezența autorului. Alături de Andrei Marga, autor, filosof și om
La Bookfest, descoperiți plăcerea lecturii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105478_a_106770]
-
a creației lui Nicolae Grigorescu (1838, Pitaru, Dâmbovița - 1907, Câmpina). Visare, lucrare realizată de Nicolae Grigorescu Operele lui Grigorescu, ilustrând lumea satului românesc, prezintă, de multe ori, o viziune idilică a vieții tradiționale, o perspectivă plină de romantism asupra existenței pastorale, în mijlocul naturii, a țăranului român. Imaginile sale cu figuri ale satului românesc, galerie din care face parte și pictura Visare, se relevă a fi nu numai "eternele figuri ale identității naționale", ci mult mai interesant, rezultate ale unei conștiințe artistice
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]
-
un autor foarte riguros în ceea ce privește faptul istoric, extrem de atent în ceea ce privește detaliile care dau culoarea de epocă, un înțelept atunci când ne interesează sensul celor povestite. Romanul „Baltagul”, o capodoperă din toate punctele de vedere, este dincolo de istoria detectivistică amplasată în spațiul pastoral, dincolo de reflexele motivului Mioriței în trama epică, este, deci, o interpretare magistrală a unui străvechi mit al Egiptului faraonic, acela al zeiței Isis. Dacă ne-am referi doar la acest roman putem înțelege că Mihail Sadoveanu era un intelectual de
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
și audiindu-l încă o dată atât pe Relu Fenechiu, care a susținut o dată în plus că este nevinovat, dar și pe fratele acestuia, care a depus mărturie în favoarea sa. Voi căuta să-i determin a avea cât mai multă râvnă pastorală și un dinamism entuziast. Diaconescu se alege cu mult râvnitul partid după ce a eșuat să înregistreze la tribunal Partidul Poporului. După ce românii s-au grăbit să cumpere toate produsele care ofereau reduceri la mărfurile mult râvnite, a venit momentul să
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
cu reprezentanții celor două asociații de apicultori, împreună cu principalele organizații de fermieri și au ajuns la concluzia că în cazul în care apicultorii vor mai cere o derogare, aceasta va fi emisă. S-a pus în discuție și posibilitatea stupăritului pastoral, precum și obligația ca fermierii să anunțe de fiecare dată când aplică tratamente chimice pe terenurile agricole. Pe de altă parte, producția de miere a scăzut în acest an, atât în România, cât și în țările Uniunii Europene, principalul vinovat fiind
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
ei în orice areal geografic din România. În plus, nu mă ajută foarte mult faptul că doar jumătate România se tratează și se face această însămânțare cu sămânță tratată cu cele trei substanțe active, pentru că apiculorii, în general, practică stupăritul pastoral. Este bine cunoscută această transhumanță, iar cel care vine din zona de nord, din Sălaj, din Cluj sau din Maramureș nu are de unde să cunoască în ce tarla a fost însămânțat cu. Și, cred, ca și structură, dacă îmi permiteți
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
de fonduri. Mai mult decât atât, accesul apicultorilor la sursele de finanțare pe noul Plan Național de Dezvoltare Rurală poate să fie activ în diverse măsuri - și aș menționa aici investițiile tinerilor fermieri, iar, cum spuneați dumneavoastră, domnule președinte, apicultura pastorală este cred că cel mai des întâlnită. Între cultura vegetală, pomicultură și apicultură trebuie să existe o corelare foarte transparentă și bine cunoscută, de la nivel central până la nivel local. De ce? Fiindcă se poate gândi strategic o astfel de măsură. Mai
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]