5,290 matches
-
chiar din răscumpărarea care i se cuvenea, apoi îl ia el însuși în brațe și îl întinde în carul lui Priam. După aceea îl 123 ospătează pe bătrânul istovit de suferință și pune să i se aștearnă un pat cu perne de purpură și cu pături groase. Și, înainte de a se despărți, ca să doarmă, îi făgăduiește, nerugat și fără poruncă de la zei, un armistițiu. Era chiar necesar, pentru că aheii, nerăbdători să exploateze dispariția lui Hector, se pregăteau să atace Troia chiar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dacă te-nvoiai, o înghițea închizând ochii și dând capul, scurt, pe spate. Declara apoi că e „bună“. Într-o dimineață, venind la mine să lucrăm, mi-a spus că noaptea dormise în cadă, îmbrăcat în palton și cu o pernă sub cap, și asta pentru că avusese musafiri și le lăsase lor dormitorul. A ținut să mă asigure că în cada de baie se doarme excelent și că ar merita să-ncerc odată. Despre profesoratul lui la facultatea de limbi clasice
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
primise chiar din răscumpărarea care i se cuvenea, apoi îl ia el însuși în brațe și îl întinde în carul lui Priam. După aceea îl ospătează pe bătrânul istovit de suferință și pune să i se aștearnă un pat cu perne de purpură și cu pături groase. Și, înainte de a se despărți, ca să doarmă, îi făgăduiește, nerugat și fără poruncă de la zei, un armistițiu. Era chiar necesar, pentru că aheii, nerăbdători să exploateze dispariția lui Hector, se pregăteau să atace Troia chiar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
doctorul Reid). Ultimul cuvînt pe care l-a rostit pe patul de moarte a fost "Bertie". Printre cei care au asistat-o pînă în ultimele clipe a fost nepotul ei, Wilhelm II, împăratul Germaniei, care s-a comportat admirabil, aranjîndu-i pernele și depunînd-o personal în coșciug, deși unchiul său, prințul de Wales, îi scrisese că prezența lui nu este binevenită încă de cînd acesta își telegrafiase sosirea. La urma urmei, era nepotul favorit al Victoriei! Conform dorinței ei exprese, a fost
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
forma chia sau tcha, care reprezintă forma chineză (am arătat mai sus că și în portugheză cha este împrumutat direct din chineză). Rom. ceai este împrumutat din rusă. Nanghin (sau nanchin) „pânză de bumbac, de culoare gălbuie, folosită la confecționarea pernelor“ și satin au la origine denumiri de localități din China. Primul provine din numele orașului Nanking (format din nan „sud“ + king „capitală“), pentru că în acest oraș s-a fabricat pentru prima oară pânza respectivă. Cuvântul a intrat în franceză și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
să plângă... I se părea că lucrurile lăsau dâre lungi pe pământ, ca niște umbre întunecate printre vibrațiile luminoase ale zăpezii singuratice. De îndată ce intră în casă, urletul din sufletul ei se mai potoli. Se azvârli în pat cu nasul în pernă. Nică îi stăpânea gândurile cu atâta putere, încât în noaptea aceea nu reuși să adoarmă de grija lui. El nu era ca Suru, care se putea apăra de răpitori. Trecuse o zi de când nu pusese nimic în gură... Nu mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și epuizare în care se transformase Dublinul). Cumpărarea apartamentului declanșase mecanismul notelor de plată astronomice. Nu-și dăduse seama câți bani avea să cheltuiască pe mai mult nefolosita aparatură din bucătăria ei minusculă, pe iluminarea ideală a sufrageriei sau pe pernele de diverse mărimi ale patului său dublu. Dar știa că într-o zi avea să iasă de sub apăsarea datoriilor (la urma urmei, avea, spre mirarea ei, o slujbă bine plătită!) și îi plăcea să trăiască în Dublin, la doar cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
făcu rebusul din Irish Times, deși cuvintele nu erau punctul ei forte, iar apoi se întinse în pat cu romanul de succes pe care îl cumpărase la începutul săptămânii. După vreo două capitole, se băgă sub pilotă și își trase perna mai confortabil înainte de a stinge lumina. O oră mai târziu, se ridică în capul oaselor. Se tot foise, dar nu reușise să adoarmă. Nici măcar nu moțăise. Împinse pilota la o parte și se sculă din pat. Ezită o clipă înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de fiecare dată când pleca, însă nu-i plăcea deloc să rămână singură. Se mira cât de urât îi era de una singură acum - nu mai avusese niciodată problema asta. De fiecare dată când se ducea singură la culcare, trăgea perna lui Neil lângă ea și o îmbrățișa, străduindu-se să adoarmă în absența răsuflării lui ritmice care se auzea de obicei lângă ea în pat. —Tu ar trebui să mergi în călătoriile astea, nu eu, zise Neil într-o seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o interesa. Fusese deja la o companie falimentară și nu mai voia să repete experiența. Dar Ennco nu avea să se năruie. Ennco era imensă și profitabilă și puternică, iar pe ea Ennco o făcuse foarte, foarte bogată. Își îndesă perna și se ghemui lângă Aidan, care își petrecu brațul în jurul ei și îi spuse să încerce să doarmă. Și mai târziu, însă, pe când Aidan dormea (de ce lucrez eu atât de mult când el doarme adânc?), se ridică din pat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
apărut; dar cel mai mult o frământa gândul că ar fi putut pierde zborul și ce dezastru ar fi fost. Și de câte ori se gândea la zbor, își aducea aminte că trebuia neapărat să doarmă acum, însă nu putea. Așa că îndesa perna și se înfășura din nou în plapumă, încercând să se gândească la altceva, însă tot întâmplarea de mai devreme o avea în minte. Ce noroc că Neil și Anna o salvaseră! Și era încântată că prietena și șeful ei (era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
îi dădea o satisfacție ciudată, la fel cum se întâmplase de fiecare dată în copilăria ei când cădea de pe ziduri sau din copaci, sau se întorcea acasă julită toată de pe urma unei păruieli în curtea școlii. Oftă mulțumită, se cuibări între pernele pe care mama ei i le pusese sub cap și trase pătura ușoară peste ea. Aspectul cel mai plăcut al faptului că se întorsese acasă era că nu trebuia să gândească. Nu trebuia să-și facă griji că nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
care dădea înspre fâșia pietruită din spatele castelului. Acolo se aflau câteva mese de fier cu scaune, iar Darcey le privi cu jind. Vrei să te odihnești puțin? o întrebă Minette. Darcey dădu din cap. Mă duc să vă aduc niște perne, se oferi Malachy. Nu avem nici o conferință acum, și de aceea se află toate înăuntru. O clipă. Le lăsă pe Minette și pe Darcey afară, privind peluza îngrijită și pârâul. E minunat, nu-i așa? remarcă Minette. Darcey încuviință. —Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să aibă pe cineva care era cu totul de partea ei, deși vehemența bruscă a lui Minette o mirase. Mama ei nu prea vorbea despre Nieve. Dar asta poate pentru că Darcey nu îi dăduse ocazia. Malachy se întoarse cu niște perne bine căptușite pe care le puse pe scaune. Am rugat-o pe Andrea să facă niște ceai, zise el. Dacă mai aveți nevoie de ceva, vă rog să o anunțați. Ea e cumnata mea și lucrează tot aici. —Mulțumesc. Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ea. —Și pe aici... și voilà! Iată-ne în aer liber. Nieve se afla pe suprafața cu pietriș din spatele castelului unde se găseau rânduite mesele și scaunele de fier. — Acestea vor fi acoperite cum se cuvine, desigur, zise Lorelei. Cu perne de mătase albă. Superbe. Și cu panglici la spate. Or să arate extraordinar. Le vom aranja cum nu se poate mai bine, evident. Și va exista un culoar ridicat spre umbrar, care va fi în spate. Indică fâșia imensă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ticsită cu obiecte de nuntă. Lorelei nu glumise atunci când spusese că avea câte o mostră din fiecare - pe masa mare din mijlocul încăperii se aflau tot felul de pahare, tacâmuri, porțelanuri, suporturi de șervețele, fețe de masă, flori, scaune și perne, pe lângă darurile pentru invitații la cina din ajun. Sunt superbe, murmură Nieve luând în palmă unul din medalioanele-suvenir. Mă bucur că îți plac. Bun. Lorelei începu să aranjeze lucrurile atât de repede încât Nieve fu uluită. — Așa va arăta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
clătină din cap. — Dar e un pic mohorât aici. Nunta o să fie afară. Se pare că va exista un umbrar. Se apropie de bibliotecă. Mostrele pe care Lorelei i le arătase lui Nieve erau încă pe masă. Luă una din pernele de mătase care trebuiau să acopere scaunele de afară. Își dădea seama că era foarte fină. De asemenea realiza că vesela, tacâmurile și paharele erau toate de cea mai bună calitate. Nieve spusese că aveau să păstreze totul, pentru că stăruise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
adâncite. Clătină din cap. Nu. Doar un bilețel. Nimic altceva. Îi povestise despre asta la telefon și acum i-l înmână. Adormise de-abia spre zori, iar când se deșteptase, câteva ore mai târziu, Nieve dispăruse, lăsând doar biletul pe pernă lângă el. Scria, pe scurt, că simțea nevoia să fie singură și că înțelegea că totul se sfârșise între ei. Îi dorea să aibă norocul de a-și găsi pe altcineva: Darcey McGonigle, sugera ea, care probabil că încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cult din țambal acordeon sau vioară iar sufletul primește cântece fără perdea spre amețire infinită 18 septembrie 2011 Celor fără chip fiindcă se tem de ei înșiși unii oameni nu privesc oglinzile în fiecare zi își sufocă sufletele cu o pernă a ipocriziei apoi se strecoară printre ceilalți zâmbesc strâmb fac glume răsuflate socializează de complezență și (nici nu e de mirare) aplaudă mecanic oamenii aceștia se ascund de propriile obsesii numai că (fără să știe) le trag după ei cotidian
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
să se trezească la viață Într-o nouă zi. Nu adormisem de nici două ore, când zgomotul sirenelor și al fluierelor m-au smuls violent din somnul meu dulce. Era un exercițiu de apărare antiaeriană. Mi-am Îngropat capul sub pernă și am Încercat să-l ignor pe gardianul de sector care-mi bătea În ușă mai s-o spargă. Știam Însă că tot trebuia să dau socoteală mai târziu pentru absența mea și că neputința de a oferi o explicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
i-au putut aduna. Turnau apoi un firicel de apă dintr-un pahar în altul, șoptind persuasiv și dulce la urechea câte unui adormit: "Pișșșe-te că pleacă trenul... pișșșș, pișșșș..." Mult mai eficientă era comanda: "Saltă capul, să-ți iau perna!", la care aproape toți reacționau automat, așa că Lulu își făcuse un 48 morman de perne în pat. Pufneau în râs pe înfundate când îl mângâiau pe câte unul, soptindu-i la ureche vorbe porcoase, cu glas subțire, ca din partea unei
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
șoptind persuasiv și dulce la urechea câte unui adormit: "Pișșșe-te că pleacă trenul... pișșșș, pișșșș..." Mult mai eficientă era comanda: "Saltă capul, să-ți iau perna!", la care aproape toți reacționau automat, așa că Lulu își făcuse un 48 morman de perne în pat. Pufneau în râs pe înfundate când îl mângâiau pe câte unul, soptindu-i la ureche vorbe porcoase, cu glas subțire, ca din partea unei gagici... Doar când albastrul întunecat de pe fereastră a început ușor să se decoloreze s-au
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
o vreme, fără țintă, pe scările și pe culoarele conacului. Unele uși de la dormitoare erau întredeschise, lăsând să se vadă mai mulți inși așezați față-n față pe paturi, trăncănind și râzând, câte o fată făcîndu-și unghiile, puștii bătîndu-se cu perne... Din tavane ningea tencuiala umflată și cojită, tocurile ușilor aveau nenumărate înțepături, prin care se vedea lemnul putred. Aerul, în conac, părea întotdeauna albăstrui ca un fum de țigară. Eram absolut singur, un nechemat, un strigoi. Ca să mai pot respira
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și tremurîndu-și mâna dreaptă pe stomac, ca și cum ar fi manevrat vibratorul. Altul făcea pe bateristul, lovind în cinele imaginare și scoțând printre dinți țîstîitul măturicilor. 116 Acum însă stăteau lungiți pe spate, de-a curmezișul paturilor, cu gâtul frânt de pernele sprijinite vertical de pereți, și lălăiau fără chef. După ce-au mai zăcut puțin, cu cămășile ieșite din pantaloni, au început să se scoale unul câte unul, întin-zîndu-se, și să se-apuce să-și caute țoalele bune prin cușete. Tuburi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sub influența unuia dintre acele analgezice care dezbracă durerea de aura ei psihică, făcînd-o suportabilă de parcă ar fi durerea altuia. Dormise așa cum se-ntorsese de la carnaval, deghizat în femeie, cu fața-n jos și crăcănat ca o prostituată. Mânjise toată perna de ruj și dermatograf. La trezire, Cici se aruncase pe el cu un răcnet de triumf, mișcând din fund cu o pasiune grotescă: "Ah, darling, ce bună ești!" "Să vină negresele, să-nceapă dezmățul!" striga și Titina, pe când Papa și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]