3,790 matches
-
o bogată experiență. Ați scris, din proprie inițiativă sau la comandă, și articole omagiale? O.G.: Chiar dacă aș fi făcut-o astăzi n-ar mai avea nici o relevanță, după patru decenii. Zero. Eu l-am urât pe Ceaușescu, am fost persecutat, am avut mereu probleme cu cenzura, am fost expulzat din redacția Ateneului, care devenise o pepenieră de bancuri anti. Mi se refuzau ieșirile din țară și asta, pentru un călător înrăit ca mine, însemna moarte. Ateneul n-a excelat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
evaluate de tata cu o unitate de măsură proprie: „căruța”. Dacă proiectezi o viață pe ecranul istoriei reale, adesea crudă și absurdă, unele potriviri par de-a dreptul flagrante. În anii 1950-1960, tânărul purtând numele „chiaburilor” Drăgan din Viișoara era persecutat în numele „revoluției proletare”. Noua „revoluție” de după 22 decembrie 1989 s-a legitimat tot prin victime. Unii au fost uciși cu gloanțe, alții au fost „împușcați” cu dosarul, cu imprecația și calomnia, cu toate mijloacele subtile ale terorismului kaghebisto securist. Diversiunea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
evaluate de tata cu o unitate de măsură proprie: „căruța”. Dacă proiectezi o viață pe ecranul istoriei reale, adesea crudă și absurdă, unele potriviri par de-a dreptul flagrante. În anii 1950-1960, tânărul purtând numele „chiaburilor” Drăgan din Viișoara era persecutat în numele „revoluției proletare”. Noua „revoluție” de după 22 decembrie 1989 s-a legitimat tot prin victime. Unii au fost uciși cu gloanțe, alții au fost „împușcați” cu dosarul, cu imprecația și calomnia, cu toate mijloacele subtile ale terorismului kaghebisto securist. Diversiunea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de spus dacă nicolae Ceaușescu, devenit prim-secretar al Partidului Comunist român și președinte al țării, și-a amintit ulterior de respectivul episod, și anume de acel poet numit eugen Jebeleanu care îi apăra în presă pe tinerii comuniști interbelici persecutați de regim. Greu de spus dacă președintele și-a amintit de fostul lui apărător sau dacă eugen Jebeleanu le-a amintit altora cum l-a apărat înainte de război pe tînărul Ceaușescu, fapt este că eugen Jebeleanu a fost răsplătit după
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cont propriu) lăsă în urma sa o scrisoare explicită și mai multe mesaje transmise la prieteni pentru a-și justifica gestul. Iată mesajul său : „nu mai pot trăi în aceste condiții de nedreptate. românia este în mod evident, și pe nedrept, persecutată din punct de vedere literar pe această planetă. nu înțeleg și nu accept faptul că pînă acum Comitetului Premiului nobel nu a descoperit niciun autor de limbă română demn pentru primirea acestei distincții. Lumea trece peste noi ca și cum am fi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Isidro a observat că era neliniștit. — La dispoziția domniei voastre, crucificat ca soarele la apus. José Formento a arătat vag spre luminatorul ce dădea În spălătorie. Veți spune că sunt un Iuda care mă devotez chestiunilor sociale, pe când Maestrul e persecutat. Dar cu totul altceva mă mână aici. Vin să vă rog, și chiar mai mult, să vă implor, să vă puneți În mișcare relațiile pe care le-ați acumulat de-a lungul atâtor ani de conviețuire cu autoritatea. Fără iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un dosar al falimentului răsunător al Băncii Dacia Felix, s-a tras de timp și s-a ajuns la prescripție. Ei, și atunci am simțit pentru prima dată că în această activitate sunt destul de singur. Am simțit oprobriul judecătorilor. O persecutau, într-un fel sau altul, și pe soția mea, care era avocat. Șicanele zilnice pe care un judecător i le putea face unui avocat. Au abordat-o unii judecători: Ce are soțul dumneavoastră cu mine? Ce are cu familia mea
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
dar nu m-a interesat. — Cine v-a susținut în demersul ăsta, în afară de soție? Sau nu v-a susținut nici soția, care era un avocat persecutat? — Ba da. M-a susținut prin faptul că nu mi se plângea că e persecutată. Adică îmi spunea, dar nu mi-a cerut niciodată să-mi schimb atitudinea. Șefii mei, în general, m-au susținut, adică nu m-au obstrucționat. Vorbesc de prim procurorul de la locală, de la județ. Iar în dosarul cu Burzo m-a
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
-ului, care se afla atunci în opoziție, s-a prezentat la Parchetul General în semn de solidaritate cu deputatul Bivolaru. Repet: încă nu eram procuror de caz. La Parchet, deputatul Bivolaru s-a dus cu greii partidului, spunând că era persecutat. Se aflau în opoziție. Cert este că s-a făcut o cerere de ridicare a imunității parlamentare, care nu a trecut. Pentru a l trimite în judecată, chiar în stare de libertate, aveai nevoie de ridicarea imunității. Și atunci, în
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
fugise somnul. Îmi părea rău că nu ajunsesem la sfârșitul visului și, ca să mă consolez, m-am gândit că poate nu ajungem niciodată la finalul viselor, totdeauna ne trezim înainte de a cunoaște ce se întîmplă până la urmă; idee care mă persecută acum, dar peste care am trecut repede atunci. M-am sculat, mi-am aprins o țigară și m-am dus la fereastră. Încă nu se făcuse ziuă. Noaptea mai atârna deasupra mării ca o zdreanță murdară care se destrăma. La
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vise proprie? am râs. ― Nu râde, zise el serios. E o investigație științifică despre care se discută din ce în ce mai aprins. Și pe urmă trebuie să fie foarte interesant să-ți revezi visele după un timp, să-ți dai seama ce te persecută în somn, ce obsesii revin; ți-ai înțelege, poate, viața mai bine decât dintr-un jurnal obișnuit... Așa ar fi trebuit să fac și eu, adăugă pentru sine, după care îndepărtă acest gând. Iți propun să-mi arăți caietul peste
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să afle alții deocamdată, ca să nu fie invidii". În mod discret, ar fi venit în fiecare zi la stânci să-mi pozeze. Dinu îmi spusese că Aristide suferea de ciroză și n-am vrut să repet întîmplarea cu Tuberculosul. Îl persecuta ideea sfârșitului, probabil, și dorea să se asigure că va rămâne în urma lui măcar un bust de marmură. I-am promis ceva vag, ca să nu-l jignesc. N-aveam însă de gând să mă țin de cuvânt. 28 (Din caietul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe țărm sau să mă duc în bălării. Rar, foarte rar mai luam barca să trec în cătun. Marta se lămurise că nu însemna pentru mine decât o legătură oarecare și nu-mi mai ascundea răceala, iar la mlaștină mă persecuta ideea că, în timp ce ținteam cerbul, altcineva în spatele meu mă țintea pe mine; din pricina asta mă întorceam întruna să mă asigur că nu riscam un glonte în ceafă sau să fiu îmbrîncit în mlaștină și, ultima oară, nici nu împușcasem cerbul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
firitisim între noi. — A! Probabil din cauza asta tânăra Elena Vlădăreanu n-a catadicsit să anunțe în articolașul ei despre premiile Uniunii Scriitorilor că ai luat și tu premiu la proză. La ziarul ăsta al vostru împingeți rigoarea până la a vă persecuta unii pe alții. O cunoști pe Elena Vlădăreanu? — Pe cine? — Pe poeta Elena Vlădăreanu. Nu prea. — Ce-i aia: nu prea! O cunoști sau n-o cunoști! — „Eleno, n-am avut onoarea cu sânii tăi să mă întâlnesc”. Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
adaugă el, pe vremea când Maria Bănuș scria „Ție îți vorbesc, Americă”. Tac, mă uit la el să văd: chiar vorbește serios? — Se poate, tocmai tu, care ai fost victima comunismului! Taică-tău a făcut pușcărie, tu însuți ai fost persecutat și exilat, iar acum te arăți antiamerican... Culmea e că vorbește serios. Oportuniștii nu spun niciodată vorbe în vânt, chiar dacă se poartă după cum bate vântul. Sunt serioși, pentru că ei chiar cred că prin vorbele lor își apără interesele, cariera. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Cotidianul, 7 februarie 2003 Naivi și cinici deopotrivă Nu știu de ce i s-a năzărit lui Pastenague că Adrian Năstase ar merita mai multă considerație din partea mea, dat fiind meritele lui în politica externă și calitățile de negociator. Îl cam persecuți, zice alter-egoul meu pe un ton șăgalnic. Nu pot să cred că vorbește serios. Eu nu sunt în stare să-l persecut nici măcar pe Nicolae Manolescu, pentru care am o antipatie crescândă. Se pare că acest fost critic literar, ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
mai multă considerație din partea mea, dat fiind meritele lui în politica externă și calitățile de negociator. Îl cam persecuți, zice alter-egoul meu pe un ton șăgalnic. Nu pot să cred că vorbește serios. Eu nu sunt în stare să-l persecut nici măcar pe Nicolae Manolescu, pentru care am o antipatie crescândă. Se pare că acest fost critic literar, ridicat în slăvi pentru rațiuni care mie îmi scapă cu desăvârșire, ar fi afirmat că Securitatea ne-a salvat de comunism. Mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Ori, ferească..., și mai rău! Mai bine să lase totul baltă. Cine știe ce dandana ar mai putea să iasă?! Și de ce trebuie să ia cu orice preț apărarea acestui profesor. La urma-urmei, el n-ar fi nici primul, nici ultimul om persecutat în țara asta. S-o ia dracu de viață! Și de mutare la centru, care nu mai vine o dată!... ...Viața își urmează, inevitabil, cărările ei. Necunoscute, în aparență nebătute, deși, în cele din urmă, în marea lor majoritate, banale, anodine
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pustii, sălbatice: În acest culcuș aidoma celui știut doar de cerbi și de căprioare, sus, pe pajiștile munților, pustiit, pierdut printre înaltele ierburi și, deloc întâmplător, tot în acest spațiu al solitudinii și al excluziunii, mama își va regăsi copilul, persecutat de noua soție a tatălui său. Îl va recunoaște cu greu, căci nu l-am văzut decât în visul unei scurte nopți și m-am înspăimântat. E aici, în aceste rânduri, presentimentul acut că, încă de pe acum, copilul a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
lui Dumnezeu pe pământ constituie un sindrom paradiziac [...] ; 3. locul acestui deus otiosus mai mult sau mai puțin uitat a fost luat de diferite divinități care au în comun faptul că sunt mai aproape de om și-l ajută sau îl persecută într-un chip mai direct și mai continuu (33, pp. 92-93). Multe legende cosmogonice românești prezintă astfel de elemente specifice (35). Într-o legendă din părțile Muscelului se spune că „după ce [Dumnezeu] a făcut și pe oameni, cerul era aproape de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fost un autor creștin (circa 260 - circa 325 e.n.) care a scris strict de pe această poziție. Mai ales lucrarea la care mă refer (De mortibus persecutorum), în care a prezentat, de pe poziția apologeticii creștine, biografiile împăraților care i-au persecutat pe adepții noii religii. Este deci firesc să-l bănuim pe autor de exagerări menite să discrediteze cultul „barbar” și „păgân” practicat de mama lui Galerius pentru a-l discredita pe acest „ticălos” : „Colcăiau în el cruzimea naturală a unei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt încredințat. În curând Domnul îmi va arăta limpede răspunsul Lui. Iar când Domnul îmi va arăta răspunsul, eu am să mă supun smerit. Am scris că faptele mele sunt nesăbuite. Mă întorc din nou în Japonia unde creștinii sunt persecutați și asupriți. Fără îndoială că în ochii altora, această faptă este o neghiobie. Când au auzit prima dată de planul meu, japonezii surghiuniți la Manila au clătinat din cap și mi-au zis și ei că e un plan nesăbuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dormi de loc, dar astă noapte am dormit bine. Eu nu mai pot face nimic în grădină. La nepoți, dacă le este foame, poftim, faceți!” „Doamna Nina Ilașcu a deschis o acțiune la Haga, însă cei de la Tiraspol îl cam persecută pe Ilie din cauza asta.” „știu !, știu!, știu!.... Mie mi s-a arătat în vis. Asta-i drept!” „Credem că se va face dreptate...” „Nu! Nu ! Nu ! încă nu! (spus ca de obicei cu vocea sa gravă, hotărâtă). încă n-a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
comunei era în general din vechiul regat, iar în fiecare sat era un primar local care ținea legătura cu comuna. În comuna Alexandreni era un primar din Grădiștea, județul Craiova. Acești primari de comună uneori abuzau de funcție și-i persecutau pe unii localnici, de obicei pe cei săraci. Probabil acesta a fost motivul pentru care unii localnici aveau o impresie negativă privitoare la România. Populația acestor sate era în majoritate românească și se ocupa de agricultură. Tatăl meu, Iacob Rotaru
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
Mama atunci a înțeles bine la ce riscuri se expune ea și copii, dacă rămâne pe loc și nu se refugia din calea armatei sovietice. Faptul că tata era ofițer în armata română era suficient pentru ca întreaga familie să fie persecutată, deportată sau supusă la ceva mai rău. Toate încercările celor apropiați de a ne determina să nu plecăm în necunoscut, nu au putut s-o convingă pe mama să rămână. Am avut un mare noroc atunci când ne-am hotărât să
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Alexandrina Comandaşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1678]