5,084 matches
-
acea zi ciudat de aglomerată. Așa se exprimase, iar Detectivul recunoscu în sinea sa că avea dreptate. Un Detectiv îngândurat, decis să rezolve cât mai repede enigmele care se încolăceau precum un boa constrictor în jurul unul Scriitor ratat. Un Detectiv plictisit după o zi întreagă de muncă, dornic să stea la o masă, în localul preferat, și să asculte smooth jazz în timp ce bea cel puțin trei phare cu vin. Roșu... Un Magician care fluiera vesel, în spatele Detectivului, coborând fiecare treaptă aproape
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
căruia îi zâmbea profesional, sperând ca acel zâmbet al ei să nu fie cumva interpretat... altfel. Avea acasă, în bibliotecă, un roman de-al său, dar n-ar fi avut niciodată curajul să recunoască în fața lui că acea carte o plictisise îngrozitor. Pur și simplu nu putuse să treacă de pagina cincizeci, cu toate că release lectura de la prima pagină, gândindu-se că ea era cea incapabilă să intre în profunzimea mesajului literar. Bărbatul nu dădea semne că va renunța la acea reprezentație
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de picăturile mari de ploaie. Îi veni să plângă... 3 Ploua. Mocănește. O ploaie insistentă, obsedantă, tulburătoare, din aceea care se infiltrează până în creier, îți lasă mintea murată și induce frisoane. Nici nu mai știa de câte zile ploua, se plictisise să asculte buletinul meteo și se mulțumea să tragă din când în când draperia pentru a privi cum mustea pământul de apă. Își imagina că iese pe verandă, strângând din dinți și coborând cele patru trepte - una dintre ele scârțâia
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cel mai frumos cadou pe care mi l-a făcut vreodată cineva : o după-amiază liniștită de sfârșit de august În care a intrat În camera mea poezia. Eram În vacanța dintre anul Întâi și anul doi, era cald și mă plictiseam de moarte. Tocmai terminasem de citit Salinger și de mâncat brânză de oaie cu mere, mâncare yin-yang. Stăteam tolănită În pat cu ochii În tavan, când am simțit cum vine un val care mă ia și mă ridică la cer
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
una cu Nuliajuk, mama bestiilor, existau pe lume numai bărbați. Printre aceștia se afla un vânător pe nume Qalaseq, care trăia singur pe o insulă. Într-o zi, Qalaseq s-a dus la Spiritul PĂmântului și i-a spus : — mă plictisesc singur pe insulă. FĂ-mi un tovarăș și eu Îți voi da trei piei de focă și una de urs. Spiritul PĂmântului a luat atunci o scoică, a suflat peste ea și a făcut din ea femeia. la scurtă vreme
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cel mai frumos cadou pe care mi l-a făcut vreodată cineva : o după-amiază liniștită de sfârșit de august în care a intrat în camera mea poezia. Eram în vacanța dintre anul întâi și anul doi, era cald și mă plictiseam de moarte. Tocmai terminasem de citit Salinger și de mâncat brânză de oaie cu mere, mâncare yin-yang. Stăteam tolănită în pat cu ochii în tavan, când am simțit cum vine un val care mă ia și mă ridică la cer
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
una cu Nuliajuk, mama bestiilor, existau pe lume numai bărbați. Printre aceștia se afla un vânător pe nume Qalaseq, care trăia singur pe o insulă. Într-o zi, Qalaseq s-a dus la Spiritul Pământului și i-a spus : — mă plictisesc singur pe insulă. Fă-mi un tovarăș și eu îți voi da trei piei de focă și una de urs. Spiritul Pământului a luat atunci o scoică, a suflat peste ea și a făcut din ea femeia. La scurtă vreme
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
stă singură) <vick45>: ce faci astăzi? <mariana 45>:spăl mașină <vick45>: nu înțeleg. iar? <mariana 45>: așa e obiceiul. toți își spală mașina simbata dimineață <vick45>: de ce nu te duci undeva? <mariana 45>:unde? În deșert? La dallas? M-am plictisit. În DT lucrez toată ziua, mi-e scirba. (lucrează la o bancă, teller. În țară a fost economista) <vick45>: de ce ai divorțat? <mariana 45>:voia acasă. <vick45>: s-a întors acasă? <mariana 45>:nu. Și-a adus nevasta din țară
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
ochii pe pereți, în tavan, spre mine... <lia>: cunosc <victor37>: așa mi-am zis și eu. Îmi stătea în git prăjitură <victor37>: simbata între 9 și 2PM nu vreau să îmi stea nimic în git. Bye! Închid computerul. - Te-ai plictisit? Nici o fufa? - Nu caut fufe. Vreau să vorbesc cu oamenii. Nu am cu cine. Jigodia văd că s-a culcat din nou... Nu doarme. Da din ureche când își aude numele. - Ieși și tu undeva. - Unde să ies? M-aș
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
și tu îmi scrii cancanuri din Cta <sys>: ok. Promise! Trebuie să plec, prietenul trage de mine să mergem la un bar <victor37>: distracție plăcută. Cred că ies și eu. Pa <sys>: papă - Cu cine ai discutat atâta. Te-a plictisit? - Nu prea. O țipă din Constantă, profă. Se plângea de viață de profesor. - Toți se plâng! Am discutat și eu cu un tip din Târgu Mureș, manager de zonă pentru nu știu ce firma de biscuiți. Și ăla se plânge
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
am spus. Ai uitat. În ultimele săptămâni am scris cinci capitole. Nu știu dacă sunt pe drumul cel bun. Te uiți peste ele puțin? - Mmm... Cu ce te pot eu ajuta? - Măcar să îmi spui dacă îți place. Sau dacă te plictisește... - Bine. Printează-le. Mă uit înainte să ne culcam... Privesc pe fereastră. Slujba la biserică de peste drum s-a terminat, oamenii ies într-un șuvoi anemic. M-aș duce la biserică. M-aș duce oriunde. M-aș duce între oameni
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
că prof nu aveai cum ajunge acolo <victor37>: doar adus de nevastă <maria>: te ține nevasta? <victor37>: Doamne ferește! <maria>: îmi mai povestești? <victor37>: despre? <maria>: drumul tău spre Canada. Abia ai terminat cu revoluția. e mult? <victor37>: te-ai plictisit? <maria>: nicidecum. Abia aștept! <victor37>: OK. Atunci plec <maria>: de ce? Te-ai supărat? <victor37>: nu sunt supărăcios. Dar nu pot scrie și stă pe mirc pa <maria>: pa <maya>: victor? Am ieșit. E aproape unsprezece. - Vrei o cafea? - Mmmm? O
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
de împachetat, trimis lucrurile. Deși nu am multe <maya>: te duci cu avionul? <victor37>: nu, cu mașina. 2800km, pe Alaska Highway <victor37>: vreo 3 zile, 4. nu mă grăbesc. E poate cea mai frumoasă șosea din lume <maya>: nu te plictisești pe drum? <victor37>: cum ți-am zis, e frumos. Printre munți, lacuri, păduri, cascade.. <victor37>: sper să fie timp frumos <maya>: te invidiez <victor37>: mergi și 3-4 ore pînă să dai de vreun motel, sat de 10-15 case <maya>: să
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
întreabă: ‘ce faci?’ <vic50>: zic: ‘pictez. Înregistrez beethoven’ <vic50>: ‘și altceva?’ <vic50>: ‘altceva nimic. Nu mă așteptam să mă trezesc cu tine, poate schimbăm halatul. Am altul, mai curat’ <maya>: hihihi <vic50>: eu îmi văd de-ale mele, ea se plictisește de moarte... nu știu dacă se scobea în nas <maya>: my god! încerc să-mi imaginez... <vic50>: pleacă. Se duce față la o prietenă <vic50>: asta am aflat-o mai tîrziu <vic50>: și îi povestește despre ‘beethoven’ cu barbă și
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Pot pune satelit, dar nu mă uit la tv <maya>: cum adică? <victor45>: nu am tv <maya>: nu te cred. Toți au tv <victor45>: am și eu. Îl țin în debara <maya>: de ce? <victor45>:pierd prea mult timp. Și mă plictisește <maya>: mda. Acum pierd timpul pe mirc <victor45>: și eu. Well, probabil atunci o să renunț la mirc <victor45>: cred că va fi o problema conectia de internet <maya>: și cum faci? <victor45>: am laptop. Mă duc la oraș cînd vreau
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
nord... Mă întorc spre țărm... Klick <seba>: vick! <vic47>: maya <vic47>: îți tot schimbi nickul <seba>: se iau puștii de mine <seba>: nu te-am văzut de două săptămîni <vic47>: nu m-am simțit bine <seba>: bolnav? <vic47>: nu chiar. Plictisit pe toate cele <seba>: ce ai făcut în we? <vic47>: am fost la Vancouver <seba>: frumos? <vic47>: vancouverul e frumos cînd e soare <vic47>: bătea vintul <vic47>: am stat pe plajă, privind marea <vic47>: m-am gîndit la toate cele
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
a-și atinge scopul. Sau dacă nu concep să mintă, pot să manifeste Înclinații către ceea ce se cheamă «ficțiune poetică». Nu sînt prea constanți În sentimente și nici În activitate. Deoarece le place să facă numai ceea ce vor ei, se plictisesc repede și simt nevoia de ceva care să-i smulgă din acea stare de plictiseală, ceva care să-i impulsioneze, fiind atrași chiar și de anumite manifestări considerate de alți oameni ca fiind bizare, sau macabre. Al cincilea, temperamentul flegmatic
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
tu, Berger, or mai fi, dar nu Îi știm noi, poate preoții, dar unii au ademenit copiii În paturile lor, de ce aș fi eu mai vinovat, noi? Thomas Îl aducea cîndva și pe Jesper la anticar. Dar Castor se cam plictisea, prea se credeau deștepți cei de acolo; el era pentru fapte; bune, rele - fapte; viață. Vorbe, prea multe vorbe. Nu prea avea dreptate, faptele dacă nu erau redate prin vorbe aproape că nu existau, puteau fi chiar uitate; cuvintele, rostite
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o vreme; atunci fusese el bun, calm, de nerecunoscut; Îi spusese lui Thomas că femeia aceea - o dansatoare - Îi vorbea numai În șoaptă, ce Îi zicea ținea doar pentru el; totul se terminase, nu se știa de ce, poate Jesper se plictisise ori doar obosise. Cum i se Întîmpla și la anticar; după un sfert de oră, parcă nu mai avea aer, vroia să iasă, vroia mișcare; avea acum, cît cuprinde, și aer, și mișcare, pe unde bîntuia cu Legiunea, prin Africa
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
în amândoi, o liniști Iuliana. Tainicele cărări ale iubirii Nici nu bănuia cât de corect îi caracterizase. Când a intrat Eugen, Tinu era pe același scaun, adânc gânditor, cu fruntea sprijinită în palma brațului drept. - Sper că nu te-ai plictisit, Tinule... - Nu, domnule doctor, nu m-am plictisit, răspunse acesta cu o nuanță evidentă de sobrietate în voce, sesizată imediat de Eugen. Domnule doctor?! Ce este cu tine? - Este că..., este că m-ai mințit, domnule doctor, iar eu am
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
iubirii Nici nu bănuia cât de corect îi caracterizase. Când a intrat Eugen, Tinu era pe același scaun, adânc gânditor, cu fruntea sprijinită în palma brațului drept. - Sper că nu te-ai plictisit, Tinule... - Nu, domnule doctor, nu m-am plictisit, răspunse acesta cu o nuanță evidentă de sobrietate în voce, sesizată imediat de Eugen. Domnule doctor?! Ce este cu tine? - Este că..., este că m-ai mințit, domnule doctor, iar eu am avut totală încredere... - Te rog să fii mai
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
peste această venerabilă instituție nu se prea simt în decorul dinăuntru. Nu știu de ce, dar marmura și oglinzile de pe pereți mă apasă puțin întrucît nu au îmbătrînit. Aici îmi lipsesc scaunele uzate și canapelele tocite de la Hawelka. Nu vă mai plictisesc însă cu aceste detalii. Vă las acum, am să ciocnesc un pahar de șampanie cu toate aceste fantome care s-au înghesuit deja în cafenea, precum și cu altele care continuă să vină. Literatura europeană nu va ști niciodată cît datorează
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
refăcu întrebarea: Aici șade domnul Constantin Giurgiuveanu? Bătrânul clipi din ochi, ca și când n-ar fi înțeles întrebarea, mișcă buzele, dar nu răspunse nimic. - Eu sunt Felix, adăugă tânărul, uimit de această primire,nepotul dumnealui. Omul spân păru tot așa de plictisit de întrebare, clipi de câteva ori din ochi, bolborosi ceva, apoi cu un glas neașteptat de răgușit, aproape șoptit, duhnind a tutun, răspunse repede: - Nu-nu-nu știu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc... Buimăcit, tânărul stătu locului nemișcat, așteptând o revenire
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o moșie imensă în Bărăgan și cai de călărie. Mi-a făgăduit că-mi dă unul. Ah, și cum aș vrea să am o trăsură luxoasă, cu doi cai frumoși! Este foarte chic! Dacă n-ar veni Pascalopol, ne-am plictisi grozav, fiindcă papa e cam ursuz și nu-l prinzi pe-acasă. Tu nu te plictisești niciodată? Eu, da! oftă Otilia. Câteodată îmi vine sa țip, și atuncea mă răzbun pe pian. Știi că m-am înscris la Conservator, dar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Ah, și cum aș vrea să am o trăsură luxoasă, cu doi cai frumoși! Este foarte chic! Dacă n-ar veni Pascalopol, ne-am plictisi grozav, fiindcă papa e cam ursuz și nu-l prinzi pe-acasă. Tu nu te plictisești niciodată? Eu, da! oftă Otilia. Câteodată îmi vine sa țip, și atuncea mă răzbun pe pian. Știi că m-am înscris la Conservator, dar nu sunt încă bine hotărâtă. Aș fi vrut sa urmez mai degrabă clasa de dramă. Dramă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]