3,753 matches
-
în deplină și nescăzută putere, dar regele Wladislaw să nu poată porni război contra Ungariei fără ca mai întîi să fi luat învoire de la Mircea Vodă și de la divanul său (sfat de boieri), vestindu-le cauza războiului și arătîndu-le consimțirea Dietei polone; din contra, daca Mircea Vodă s-ar întîmpla să-ncheie pace, armistițiu sau orice altă învoială statornică ori vremelnică cu regele maghiar, el să aibă dreptul de-a-l cuprinde și pe regele polon în acea învoială, așa încît acest din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-le cauza războiului și arătîndu-le consimțirea Dietei polone; din contra, daca Mircea Vodă s-ar întîmpla să-ncheie pace, armistițiu sau orice altă învoială statornică ori vremelnică cu regele maghiar, el să aibă dreptul de-a-l cuprinde și pe regele polon în acea învoială, așa încît acest din urmă să rămâie îndatorit de-a încuviința și urma pe seama lui învoiala făcută; daca în fine unul din cei trei aliați (să fi intrat el sub orișice condiție în alianță) ar voi să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să supuie fortărețele Vidinul și Șiștovul pe care le stăpânea Mircea pe malul drept al Dunării. Și fiindcă, după cucerirea Bosniei, Bulgariei și Serbiei, Baiazid cu puteri adunate îi pregătea și Valachiei aceeași soarte, iar pe de altă parte regele polon aliat stabilise în tratat ca ajutorul să atârne în asemenea caz de la bunul său plac, drept care nici nu l-a dat, Mircea Vodă se hotărî să cedeze mai bine pacinic, decât să se-mprotivească-n zădar, deci se-nchină cu omagiu de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pretensiunilor cumnatului său, Vladislav Iagello, regele Poloniei, și contra magnaților din sudul regatului cari se revoltaseră. Întru aceasta și izbuti, mai cu samă cu concursul energic al lui Ioanne de Canischa, arhiepiscop și primat al Granului, care-i stăvili pe poloni de la năvălirea în Țara Ungurească și știu să mănție vaza regelui în cuprinsul propriului său stat. Sigismund, luptând cu primejdii și furtuni de dinafară și de dinlăuntru, chemat apoi cu grabă în Germania de frate-său, împăratul Wenzel, pentru a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
surorii sale, Maria, soția lui Sigismund, regina Hedwiga {EminescuOpXIV 177} ridică pretenție asupra succesiunei în Ungaria, pretenție pe care soțul ei Wladislaw Iagello se pregătea s-o sprijine cu armele în mână, încît era mai-mai să se întîmple o încălcare polonă în Ungaria, pe care însă a știut s-o zădărnicească cuminția estraordinară, dibăcia și energia arhiepiscopului Granului, Ioan de Canisa, așa că Wladislaw desistă de la luarea în posesiune a țării principale ungurești, renunțând la coroana Sf. Ștefan, atât în numele său cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
osmanic la caz de nevoie fiind problematică și neputîndu-se câștiga decât iarăși cu prețul propriei neatârnări, Mircea hotărî să-și întărească vârtutea prin atragerea unei a treia puteri însemnate. Deci la 17 mai 1411 el încheie la Imoiow cu regele polon Wladislaw Iagello un tratat defensiv spre a-și da reciproc ajutor contra Ungariei, eventual însă și condiționat și contra altor inamici, iar acest tratat îl încheiară mai cu aceleași condiții ca și pe cel de la Suceava în cursul anului 1390
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu ne putem pronunța din cauza lipsei de date. Supărarea lui Wladislaw pe Ungaria și legătura sa cu Mircea răsărise din purtarea plină de contraziceri și egoistă a regelui {EminescuOpXIV 183} maghiar Sigismund, care, deși ales arbitru în pricinile dintre regele polon și ordinul german din Prusia, totuși în anul 1410 puse trupele sale să irumpă în Polonia sub conducerea lui Siborius, voievodul Ardealului, și să pustiască orașul Sandez numai în favorul ordinului german. Legătura cu Mircea avu efect chiar numai prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toți aceia cari vor recruta coloniști să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi scuti de orice altă răspundere de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cei mai de frunte și pe boari să depuie același omagiu și același jurământ pentru Polonia în numele poporului moldovenesc. În documentele ieșite de la rege în privirea aceasta Petru poartă titlul de Palatinus Moldaviae și stă în deosebită grație la curtea polonă. Prin documente îl vedem pe Vladislav Iagello numindu-l pe Petru amic și ginere și luând refugiu la acesta când avea nevoie de bani. Astfel în anul 1388 regele se împrumută {EminescuOpXIV 195} de la Petru Voievod cu suma de 3000
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Polonia și în contra Ungariei. Astfel se încheie între cei doi voievozi și regele Vladislav o alianță defensivă mai cu samă contra Ungariei, iar după chibzuință și în contra altor inamici, pentru a căreia încheiare definitivă și documentală Mircea trimise la Curtea polonă din Radom pe doi împuterniciți, iar Petru pe mareșalul Curții sale Dugoi, unde, la 10 decemvrie 1389, se iscăli tratatul de cei trei aliați. Petru Vodă, legat de Polonia cu jurământul său de vasalitate, era aliatul natural al suveranului său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multă îndărătnicie la Moldova. În același an în care fusese învins și umilit el dete voie lui Mircea voievodului Valachiei ca prin mijlocul solilor împuterniciți să trateze și să încheie în domneasca rezidență a Sucevei un legământ defensiv cu regele polon Vladislav Iagello în contra regelui Sigismund (15 noiemvrie 1390). Dar printr-o concesie atât de slabă nu se prea liniști gelozia Poloniei, carea de acuma înainte îl luă a nume de rău omagiul prestat regelui Sigismund și de-a căreia putere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de moșii. În anul 1393 prestă, împreună cu boierii săi de frunte, omagiu formal de vasalitate și jură credință regelui Vladislav Iagello, reginei Hedviga și regatului Poloniei, despre care act a și eliberat document în toată regula. Prin întîmplările din învecinata Polone, dar mai mult încă prin imprudența sa proprie, Roman Vodă se lăsă atras în volbura mișcărilor războinice de acolo. Căpetenia unui neam rutean, Theodor Korioatowicz, care, propriu vorbind, era vasal unguresc, având drept feud cetatea Munkacs, întorsese spatele feudului și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Munkacs, întorsese spatele feudului și suveranului său și începuse a roi spre Podolia, a căreia domnie o și luă în temeiul unei învoieli pe care-o încheie cu regele Vladislav Iagello în așa fel încît să fie primit sub ocrotire polonă și să aibă această provinție drept feud sub suveranitatea Poloniei. Cu toate acestea însă Iagello dete castelul și ținutul Kamenieț puternicului Mare Duce Witold ca feud ereditar în linie bărbătească, și atunci se aprinse lupta între cei doi investiți cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ștefan I. {EminescuOpXIV 198} Ștefan I pentru a doua oară. Dar abia ridicaseră boierii din Moldova domn pe Ștefan I, fiul lui Lațco și fratele lui Roman, când și socotiră cum ar înlătura neîncrederea care exista împrotiva lui la Curtea polonă încă de pe vremea întîiei lui domnii, dar mai cu samă acuma când Moldova, dând ajutor lui Koriatowicz, putea s-aștepte să se descarce asupră-i mânia lui Witold. Deci trimiseră solie la regele polon, Vladislav Iagello, și-i făgăduiră că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care exista împrotiva lui la Curtea polonă încă de pe vremea întîiei lui domnii, dar mai cu samă acuma când Moldova, dând ajutor lui Koriatowicz, putea s-aștepte să se descarce asupră-i mânia lui Witold. Deci trimiseră solie la regele polon, Vladislav Iagello, și-i făgăduiră că, în caz de-a se aproba ca Ștefan Vodă să ia asupră-și domnia, se va duce în persoană atât el cât și boierii lui de sfat la regele să jure credință; daca o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aproba ca Ștefan Vodă să ia asupră-și domnia, se va duce în persoană atât el cât și boierii lui de sfat la regele să jure credință; daca o samă dintre boieri n-ar putea să se ducă la Curtea polonă în persoană, atunci vor depune jurământul de fidelitate în mâna delegaților regești poloni trimiși pentru aceasta; orașele în litigiu și ținuturile Sniatyn, Kolomyia și Pocuția ei nu le mai cerură îndărăt, ci socotiră numai că după ce Ștefan Vodă va sosi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
persoană atât el cât și boierii lui de sfat la regele să jure credință; daca o samă dintre boieri n-ar putea să se ducă la Curtea polonă în persoană, atunci vor depune jurământul de fidelitate în mâna delegaților regești poloni trimiși pentru aceasta; orașele în litigiu și ținuturile Sniatyn, Kolomyia și Pocuția ei nu le mai cerură îndărăt, ci socotiră numai că după ce Ștefan Vodă va sosi la Curtea regească se va arăta desigur dispus la dorința și voia regelui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Pocuția ei nu le mai cerură îndărăt, ci socotiră numai că după ce Ștefan Vodă va sosi la Curtea regească se va arăta desigur dispus la dorința și voia regelui în privirea altor două cetăți, Kieszyn și Chmiolow, pretinse asemenea din partea polonilor. Propunerea fu primită și încă în același an (1395) Vladislav Iagelo primi în numele său și al regatului jurământul de omagiu și fidelitate al lui Ștefan Vodă, carele venind în persoană îl depuse și oral și în scris; cei mai mulți din boierii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru că mitropolitul legiuit și rânduit de sinod fusese împins din țară afară și căta să se deie ajutor grabnic, căci de altmintrelea s-ar fi furișat uniunea pe portița cu isteție deschisă de niște uzurpatori ierarhici cu ajutorul preponderanței ungurești și polone. Episcopii mincinoși, Iosif și Meletie, neavând nici unul din ei rânduire nici împuternicire, în bătaia de joc a tuturor legilor bisericești și tradițiilor canonice își arogară în mod arbitrar puterea bisericească din această țară, alungară pe mitropolitul legiuit din dieceza sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de vasal se obligă s-o dea în contra oricărui inamic al Poloniei, esceptînd însă pe prusieni și litvani, ale cărora țări, fiind prea depărtate și greu de ajuns, moldovenii să nu fie ținuți a se lupta în contra lor. Cu ajutor polon Roman izbuti într-adevăr să rupă la sine domnia în partea de nord a Moldovei, însă la un succes definitiv nu ajunse și fie că murind de moarte firească, fie că se va fi învoit cu frate-său Alexandru Vodă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului, împreună cu fratele său Velica, va duce la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul moldovenilor”, “Cronica polonă”, poezie și filosofie :” Poema Polonă” și “Viața lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Având o viziune de ansamblu asupra istoriei, Miron Costin a
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
domnului, împreună cu fratele său Velica, va duce la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul moldovenilor”, “Cronica polonă”, poezie și filosofie :” Poema Polonă” și “Viața lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Având o viziune de ansamblu asupra istoriei, Miron Costin a abordat problema originii române a
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
făcut pe unii cercetători să traga concluzia neexistenșei acestora în raporturile româno-turce. Totuși, existența acestor capitulații este susținută documentar. Prima știre în legătură cu capitulațiile datează din Bătălia de la Rovine, 1394 1542, când hatmanul Vartic, solul lui Petru Rareș la curtea regelui polon, aduce la cunoștința suveranului catolic faptul că padișahul a ignorat înțelegerile și tratatele încheiate cu țara sa de către înaintașii săi. O problemă deosebit de importantă pentru istoricii români și străini este aceea cu privire la realitatea de necontestat, că otomanii nu au cucerit
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Ținutului Cârligătura, având în administrare peste 100 de sate. Perioadele de dezvoltare ale așezării au alternat cu perioade de decădere, datorate îndeosebi invaziilor străine (tătarilor). Conform spuselor misionarului apostolic Fra Antonio Giorgini, pe la jumătatea secolului XVII, în urma invaziilor tătarilor și polonilor, în vechiul târg au mai rămas “vreo 20 de case de oameni săraci”. În timpul domniei lui Grigore Callimachi au fost date legi care urmăreau revigorarea așezării prin acordarea de scutiri fiscale doar pentru populația venită de peste hotare. Locuitorii din preajma târgului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]