60,135 matches
-
Ludovic XIV își organiza vânătorile; îl vezi pe acest rege trecând călare, înălțat în șa cu aroganță, dar cu aroganță majestuoasă; se repede în pădure, se oprește deodată, lasă ceata călare să treacă și, întorcându-se singur, de aici o pornește prin acest intim coridor de verdeață pe urma doamnei La Vallere." Nu mai puțin senzaționale și pline de poezie sunt scrisorile lui Ion Barbu adresate lui Tudor Vianu. Plăcerea estetică se însoțește mai totdeauna cu cea erotică, un laitmotiv bine
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
pastișă a mitului Regelui Pescar - se menține în margini acceptabil de simbolice, dar indecent de inexpresive. Edificatoare ca grad de platitudine mi se pare citarea repetatelor tentative de a repune în funcțiune, rudimentar, subtilitățile frazelor din Craii de Curtea-Veche: Am pornit, cele trei personaje, poetul, prozatorul și protagonistul Paul Tristan, precum și eu, povestitorul Elby, toți patru P, prin cetatea imperială. Mergeam alene, fără țintă, cu paltoanele și fularele în vânt, pășind pe unde vom fi umblat, odinioară, de atâtea ori, dar
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
epuizează subiectul și nu îi dă criticului criteriul unic de analiză și evaluare. Problematica subiectului va interesa și critica de poezie, fiindcă poezia însăși face din eu un actant al enunțării și un obiect al enunțului. E premisa de la care pornește Poezia vie, un volum nou în care Dan Cristea reunește cele două "specializări" mai vechi: cea de cronicar al actualității literare și cea de critic sortând și interpretând literatura printr-o anumită grilă. Cronicarul face și el asta, fără îndoială
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
calea memoriei. Iată cum descrie Camil pro-cedeul lui Proust: "Romanul meu va trebui să cuprindă lanțul amintirilor mele spontan, nedirijat. În mod simplu voi lăsa să se desfășoare fluxul amintirilor. Dar dacă tocmai cînd povestesc o întîmplare, îmi aduc aminte, pornind de la un cuvînt, de o altă întîmplare? Nu-i nimic, fac un soi de paranteză și povestesc toată întîmplarea intercalată. Dar dacă îmi strică fraza? N-are nici o importanță. Dacă îmi lungește aliniatul? Nu-i nimic, nici dacă digresiunea durează
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
mai tuturor artiștilor există ezitări, incongruențe, rupturi în unitatea, mai mult ideal postulată, a operei, pictura lui a deconcertat printr-o mai adâncă contradicție care ar putea fi formulată drept aceea dintre adevărul vieții și artificiul artei. Arta lui Tonitza pornește din exigențe etico-sociale, dintr-o participare profundă și patetică la spectacolul suferințelor umane. Dominantă la începuturile artei sale, această orientare va stărui latent, chiar și atunci când raporturile sale conflictuale cu societatea se vor estompa și esențele cromatice tari, solare, o
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
poetică, cu figurile și mijloacele de expresie, cu tehnicile discursive proprii mediului lingvistic - asupra căruia au făcut observații de substanță K. Vossler, Ch. Bally, Jan Mukaéovsky, care sunt citați. Gh. Vrabie procedează la o meticuloasă descriere a fiecărei categorii poetice, pornind de la sistemul funcțional: doina este cântată; balada își are modalități poetico-muzicale proprii; orația de nuntă și poezia de ritual sunt urate și își au o retorică proprie, un sistem metaforic, tehnici poetice specifice; în cimilituri discursul este metaforic, sintactic, fono-stilistic
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
deschizător de pârtie. Nu l-a numit Eugen Simion, în Scriitori români de azi, "buzduganul unei generații"? Al cărei generații decât al aceleia din care au făcut parte L. Raicu, Tomozei, Florin Mugur, Ion Gheorghe, confrații săi cu care a pornit în literatură în același timp? Mai mult însă decât încadrările istorico-literare mă preocupă aici alt lucru: cum sunt văzute începuturile generației mele de actuala generație, postdecembristă, admițând că există, printre scriitorii tineri de azi, unii pe care îi interesează ceva
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
la rîndul lui, este supus apăsării altora. A exista e totuna cu a exercita o apăsare, indiferent dacă apăsarea în cauză este o forță gravitațională, un instinct animalic sau o intenție umană. Să ne închipuim un vector (o săgeată) care pornește dintr-un punct și apoi se întreaptă către niciunde, încrucișîndu-se cu alți vectori. Punctul de origine al vectorului este centrul de forță și, în același timp, este "punctul lui de vedere". Expresia trebuie luată în sensul ei ne-vizual. Nu
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
înnoade un fir țesut cândva de Alfred Hoffman în critica muzicală românească. Al doilea poartă semnătura Antigonei Rădulescu și reprezintă o dozare ingenioasă a unui sistem estetic polisat de doi teoreticieni reprezentativi pentru semiotica actuală: Eero Tarasti și Dinu Ciocan. Pornind de la câteva noțiuni de logică modală se conturează spectaculos o serie de nivele de narativitate pe care formalizarea limbajului natural le recunoaște și în ordinea limbajului muzical. Volumul se încheie cu două aplicații la genuri fie de divertisment (jazzul), fie
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
în spațiu și timp, cercetătorul de astăzi nu se poate apleca, interesat, decît asupra unui singur aspect, asupra modului particular în care autorul a transpus pe românește opera străină. Rareori sursa este menționată expres. Iar textul de la care Pann a pornit putea fi în grecește, turcește, bulgărește, rusește ori în alta dintre limbile pe care el le cunoștea, fie și aproximativ. Confruntarea cu originalul, atunci cînd acesta a putut fi identificat, ne duce la o singură concluzie: arta poetului român constă
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
mai avea de mers cam două stații pe jos, apoi drum lung, în picioare, în tramvaiul ticsit, până la stația din dreptul Străzii Roma. Făcea asta zi de zi. După naționalizare, au dat-o afară. S-a recalificat desenatoare tehnică - se pornea industrializarea și era nevoie de desenatori tehnici. După arestarea mea, a fost dată afară. A vândut lucrurile din casă la talcioc. A găsit iar de lucru, dar când au aflat de mine, au dat-o din nou afară. Mai avea
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
poate întâmpla în momentul opririi din mers și în cazul nostru aceste opriri se cristalizează în compoziție. Dacă încerc să refac drumul invers și să înțeleg eu însămi cum am ajuns la un final de piesă este ca și cum aș încerca, pornind de la deltă, să descopăr izvorul. Și fără să vreau mă gândesc la Delta Dunării pe care o am încă în amintire așa de vie ca și când aș fi văzut-o ieri! Când ani de zile mai târziu am vizitat izvorul Dunării
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Germania și România), un coridor de memorie curgătoare în dublu sens, dar și metaforă a traseului de la germen la finalitate în compoziție. V.D.: Și care îmi reînvie, de asemenea, amintirea legată de relația mea cu Myriam Marbe. Felul în care porneam amândouă la a descifra o idee muzicală, de a simți în ce măsură merită adâncită, era un fel de curgere, de pătrundere într-un labirint. Această abordare labirintică mi-a marcat atitudinea față de viața unei compoziții. Iată cât este de expresivă comparația
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
un asemenea entuziasm din partea copiilor cu muzica de factură modernă. Am remarcat totodată faptul că literatura este organic incorporată și asimilată în muzica ta, de multe ori Violeta Dinescu fiind chiar autorul libretelor pe care le folosește în creația proprie, pornind de la versurile Anei Blandiana, teatrul lui Eugen Ionescu, sau scrierile lui Homer, până la autori ca Eichendorff, Möricke, Villon, Fontane, García Márquez sau Zweig. Care sunt criteriile pe baza cărora îți alegi sursele literare? V.D.: ...de fiecare dată altele... În general
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Elveția, cu vagonul său ministerial - își amintește Blaga - ministrul Nicolae Titulescu se oprea la Viena pentru câteva ceasuri; vreme în care poetul-diplomat îi prezenta "un fel de rapoarte verbale rezumative asupra stărilor politice". Într-o astfel de întâlnire, când trenul pornea, Lucian Blaga i-a întins, "cu multă sfială", un exemplar din drama Avram Iancu, proaspăt tipărită. Ministrul i-a surâs: "Să știi că am s-o citesc". "Pentru mine - rememorează poetul - promisiunea lui Titulescu, că va citi, era suficientă satisfacție
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
intenționa să se oprească și la Viena, decât pentru cele câteva minute indicate în itinerariul obișnuit al expresului. Am urcat în vagonul său, i-am comunicat unele informații austriece, foarte în grabă și cu teama nervoasă în călcâie să nu pornească trenul. Mi-a spus și dânsul câte ceva din isprăvile sale. Torpilase nu mai știu ce combinație internațională, ce putea să devină primejdioasă pentru micile state. Apoi m-am dat jos pe peron, căci se auzeau semnale de plecare. După ce am
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
nemotivat, rămînînd între cei patru pereți ai camerei, împins doar de resorturi strict intime. Că viața unui om se poate reduce la frămîntările sale interioare, minim tangente la realitatea exterioară - Russo este în literatura română cel dintîi care o demonstrează, pornind de la propriul exemplu. Tot în pagini franceze, fără să-și renege iubirea adîncă față de provincia natală, Russo încearcă să-și examineze propria țară cu ochi obiectiv; reușește doar pe jumătate, fiindcă el o privește tot doar cu ochii sufletului; imaginea
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
rapid și direct la punctele de vedere ale exegeților enescieni din România, dar și la diseminarea lor în mediile de artă și cultură din afara granițelor țării, unde există surprinzător de mulți doritori să-l cunoască pe Enescu, studiindu-i opera pornind de la sursele muzicologice și auditive puse la dispoziție de către compatrioții lui. Dincolo de disfuncții și rezerve, ediția din 2013 a Festivalului enescian a fost și una dintre cele mai intens și mai eficace mediatizate atât prin mijloace radiofonice, electronice, cât și
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
aptitudinea lexicului pînă la pragul alexiei. Cînd ani de zile taci cu gura și vorbești cu trupul, expresivitatea ți se dezvoltă treptat pe o singură latură: gestul și ritmul înlocuiesc nuanța verbală. Devii un saltimbanc ale cărui figuri de stil pornesc din trup și nu din limbă. De la o asemenea păpușă mută, învîrtită cu cheia și lăsată apoi să-și consume impulsul pînă la relaxarea arcurilor interioare, de la o asemenea păpușă nimeni nu poate cere prea mult. E îndeajuns o bună
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
violistul și violonistul Mihai Spinei - prim-solist al Filarmonicii din Palermo, iar din România, soliști de talie mondială, precum: soprana Georgeta Stoleriu, flautistul Nicolae Maxim, pianista Sanda Spinei, violoncelistul Marcel Spinei și percuționistul de la Cluj Marian Micu. Am ascultat lucrări pornite de la: 1. cântarea bizantină autentică turnată în tipare românești, începută din secolele XIII-XIX - cu muzică vocală, 2. la vocal-instrumentală din secolul XX, 3. iar prin revoluția tehnologică din secolul XXI, la teritorii arar întâlnite - cu clopote și toacă autentice de la
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
autorului, misiune națională a scrisului), și personalitățile esteticește mărunte. Și unele, și altele, evident necanonizabile. Deci, cumva, fără reacție în fața contaminării. Se poate oare vorbi, în deplin paralelism, despre un joc la dublu între perechile Marlowe-Shakespeare și Iancu Văcărescu-Vasile Alecsandri pornind de la paragraful: "Cântec românesc e o prelucrare de doină haiducească, în spiritul Durdei lui N. Văcărescu și al Cântecului haiducesc de Alecsandri, cu note grandilocvente: românul e născut "a...supune" " Și cu fapte tot mărețe/ Lumii-ntregi a da povețe
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
AUM (Corneliu Cezar). AUM (1965) pentru bandă și grup instrumental este prima muzică spectrală, prima lucrare electronică românească și prima piesă isonică. Mantra este recitată de compozitor în registrul grav. AUM ( OM) este sunetul primordial, cel de la care a pornit întreaga Creație. Cezar a apelat la rezonanța naturală a sunetului do , peste care a adăugat semnale sonore cu microtonii, a căror culoare se aseamănă cu cea a sitarului indian, semnale cântate sau vorbite, semnale instrumentale, fragmente de bocete, „nori sonori
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
că mi-au fost alături și m-au iertat, ori de câte ori, ca orice adolescent, am greșit. Liceu, liceu, loc de-ntâlnire cu ai vieții tineri ani, Te părăsesc cu nostalgie, lăsându-ți ție ale mele visuri mari. Azi, pornesc spre o nouă zare, pășesc stingheră spre neant, Să îmi găsesc un rost în lumea asta mare, să uit să plâng, încet eu să răsar. Mă simt pustie fără tine, curaj - mi-e frică să arăt, Dar amintirea ta îmi
a by Lucica Chitoroag? () [Corola-journal/Journalistic/84098_a_85423]
-
a lui "ț" este o virgulă? În raport cu toate catastrofele (petrecute deja sau doar prognozate, inclusiv în spațiul cultural) din jurul nostru, nu cumva războaiele cu mize destul de mici pe care le poartă îi dau lingvistului timișorean alura unui Don Quijote (post)modern, pornit cu tunul la vânătoare de muște, după cum foarte plastic i-a atras atenția un confrate, citat chiar în această carte? Este limpede, de la primele rânduri ale cărții, ca reflecțiile lui I. Funeriu se adresează unui public foarte specializat, aparținând mediului
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
ajunge la un adevărat delir interpretativ ca urmare a citirii și citarii greșite a unui vers din Memento mori: Când în straturi luminoase basmele copite cresc". În realitate, în versul lui Eminescu nu era vorba despre copite, ci despre copile. Pornind însă de la o singură consoana transcrisa greșit G. Călinescu descrie o viziune baroca, în care "basmul este văzut ca un animal fabulos în continuă generare, contemporană cu ninsoarea stelelor, metaforă minunată, prin chiar greșeală prefacerii lui cresc în verb tranzitiv
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]