3,541 matches
-
trăsăturile geografice. De exemplu, într-o faimoasă lucrare mai veche de "geografie" electorală s-a arătat că voturile în favoarea stângii și dreptei erau asociate cu diferențele geologice, deoarece natura solului a condus la anumite tipuri de agricultură și deci de posesiune a pământului, făcându-i astfel pe fermieri să se orienteze către stânga sau către dreapta (A. Siegfried, Tableau politique de la France de l'Ouest, 1913). Trei caracteristici geografice au fost adesea privite ca având o influență asupra sistemelor politice. Prima
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1998-2000). Realizator de emisiuni TV la posturile Europa Nova și Tele M (1992-1997). Conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalistică și Științele Comunicării, Facultatea de Litere, Universitatea "Al.I. Cuza". Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1973) și editorial cu Utopia posesiunii: transcrieri disperate (1990). Publică versuri, eseuri și cronici în mai multe reviste de cultură din țară. Cărți de poezie: Utopia posesiunii: transcrieri disperate, Editura Junimea, Iași, 1990; Fără întoarcere, Institutul European, Iași, 1992; Tentativă de spovedanie, Editura DAB, Iași, 1994
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Facultatea de Litere, Universitatea "Al.I. Cuza". Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1973) și editorial cu Utopia posesiunii: transcrieri disperate (1990). Publică versuri, eseuri și cronici în mai multe reviste de cultură din țară. Cărți de poezie: Utopia posesiunii: transcrieri disperate, Editura Junimea, Iași, 1990; Fără întoarcere, Institutul European, Iași, 1992; Tentativă de spovedanie, Editura DAB, Iași, 1994; Ce mai aștept, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Moartea mea viața mea (cu o prefață de Liviu Leonte), Editura Apollonia, Iași, 1997
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cântecul acela vechi/ să uit fărădelegile mele,/ să uit odată pentru totdeauna/ că nu m-am născut!" (Nimic mai înalt sub soare). În tot ansamblul ei, poezia lui Dorin Popa este totuși o confesiune a infirmității existențiale. Volume precum Utopia posesiunii (Editura Junimea, Iași, 1990), Fără întoarcere (Editura Institutul European, Iași, 1992), Tentativa de spovedanie (Editura DAB, Iași, 1994), Ce mai aștept (Editura Helicon, Timișoara, 1996); Moartea mea viața mea (Editura Apollonia, Iași, 1997) sau Nimeni nu înțelege pe nimeni (Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acele rotunjimi care să dea consistență profilului unui ins torturat, angoasat, inapt a se plia pe așteptările unei exteriorități în fond nedemne și, deopotrivă, a-și minimaliza ori alunga cu totul suferința de sine. Încă din primele două volume, Utopia posesiunii și Fără întoarcere, desenul acestei aspre crispări începe să capete un contur lipsit de echivoc, deși abia odată cu Tentativa de spovedanie instanța poetică este pe deplin pregătită să își exploreze conștiința minusului existențial. Fragilă, derutant de simplă, confesiunea acestei totale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fi repartizate pentru trebuințele tronului și ale instituțiilor administrative. Persoana domnitoare nu va avea proprietăți personale, pentru că tot ce este în stat este al lui, altfel o situație ar contrazice pe cealaltă: averile personale ar anula drepturile de proprietate asupra posesiunilor tuturor. Rudele persoanei domnitoare, în afară de moștenitorii săi, care sunt deopotrivă întreținuți pe socoteala statului, să lucreze pentru a dobândi dreptul de proprietate. Privilegiulde a aparține familiei regale nu trebuie să servească de motiv pentru a jefui Tezaurul. Cumpărarea unei proprietăți
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
și că dreptul său trebuie respectat". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 110) Dar teritorialitatea trebuie privită în contextul mai larg al nevoii de adăpost, deci de stabilitate și de identificare a indivizilor cu specificul adăpostului respectiv. O formă de luare în posesiune a unui adăpost este aceea a "marcării" lui, adică a individualizării prin amprenta familiei/individului care îl locuiește. Această nevoie de individualizare se datorează faptului că omul este în același timp un animal social (trăiește în grupuri mici), face parte
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
oamenii politici europeni, în special pe miniștrii de externe ai țărilor garante, de „ilegalitatea dublei alegeri a lui Alexandru Cuza” și de necesitatea de a se interveni prompt pentru „remedierea” situației. Dar, amenințată și apoi implicată în războiul pentru stăpânirea posesiunilor sale din Italia, Austria, în problema Principatelor, a adoptat treptat o atitudine prudentă, de natură să nu-i complice și mai mult poziția. Franța a fost statul care a susținut cel mai activ recunoașterea dublei alegeri a lui Al. I.
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
rațiunii practice, iar această sinteză, conceptibilă numai în perspectiva nemuririi sufletului, reprezintă însăși unitatea de existență a omului, ca scop final al existenței înseși. Binele Suveran reprezintă o sinteză a virtuții și fericirii, amândouă desăvârșite: "virtutea și fericirea constituie împreună posesiunea Binelui Suveran într-o persoană"74. Unitatea acestora nu înseamnă identitatea lor. De aici opoziția lui Kant față de eticile în care fericirea și virtutea sunt legate analitic, în sensul că dacă este dată una dintre ele, atunci ar fi dat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fie readus la sine. "Omul superior" pregătește revenirea la sine a omului. El este disprețuitorul ordinii sociale (cei doi regi), al științei (Spiritul Scrupului intelectual), al reflexivității spiritului (Vrăjitorul sau Ispășitorul Spiritului); el nesocotește religia (Papa fără coroană), ordinea morală, posesiunea și proprietatea asupra lucrurilor (Cerșetorul voluntar); el își ucide sinele rătăcit și orice ideal (Umbra) și chiar pe Dumnezeu (Cel mai hidos dintre oameni, Ucigașul lui Dumnezeu). Disperarea omului superior față de o realitate a cărei stare este împotriva omului ia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Aristotel recunoștea atunci când afirma: „nimic nu inspiră mai puțin interes decât un lucru a cărui posesie este comună unui număr considerabil de persoane. Dăm o foarte mare importanță lucrurilor ce ne aparțin numai nouă și nu ne simțim legați de posesiunile comune decât în măsura interesului personal. Acestea din urmă sunt lăsate în părăsire, între alte motive și pentru că ne bizuim pe grija altora’’. Acest adevăr s-a vădit ori de câte ori s-a încercat comunizarea proprietății, corolarul acesteia fiind sistemul comunist, iar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
complexe trebuie în mod obișnuit să reconcilieze conflictul valorilor. Iar în cele mai multe culturi complexe sunt multe conflicte de valori din care unele pot fi distructive pentru armonia socială. O societate poate da importanță mare unor valori ca prosperitate, muncă asiduă, posesiuni materiale; dar pot exista grupuri largi de oameni, în aceeași societate, devotate valorilor timpului liber sau acumulării de avere prin orice mijloace. Pentru continuitatea vieții unei societăți trebuie să se realizeze un acord asupra valorilor și scopurilor esențiale care au
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un moment dat. Potrivit lui Weber, diferențele datorate bogăției sau pozițiilor economice creează straturi sociale pe care el le-a denumit clase sociale. Oamenii dintr-o clasă dată au în comun șanse și oportunități similare de viață ca să acumuleze bogăție și posesiuni materiale. Într-un capitol anterior am definit statusul social ca o poziție într-un grup sau societate și am spus că orice om ocupă diferite statusuri. Unele dintre acestea sunt ierarhizate, astfel că oamenii care ocupă anumite poziții sociale sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență - apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România - UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar - MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive - odată anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema ridicată a devenit "al cui este orașul?"; iv) inflamarea procesului etnicizării prin mass-media - pe fondul acumulării tensiunilor, publicațiile locale au declanșat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
informația minim necesară în note. Pentru aceasta, însă, el își calcă pe principii, deoarece până acum depunea în Biblioteca Academiei Române originalele pentru tot ce publica în volumele sale. De data aceasta el afirmă pentru unele scrisori că: „...se găsesc în posesiunea d lui inginer Dimitrie Șt. Emilian și a doamnei Cornelia Emilian, București, fiul și fiica lui Ștefan și Corneliei Emilian.” (p.269). În prefață, mai explicit și deosebit de protocolar: „Originalele (...) se păstrează cu evlavioasă grijă de către descendenții familiei Ștefan și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru a Îndeplini acea dorință. * „Ați fost remarcat prin absență.” (J. Russell) Însemnă fie că s-ar fi simțit nevoia părerii tale, În respectiva Împrejurare, fie, dimpotrivă, că absența ta a asigurat o desfășurare convenabilă a discuțiilor, pentru cei prezenți. * „Posesiunea stinge valoarea obiectului posedat.” (A. Simmel) CÎnd lucrul acesta se Întîmplă, de exemplu, În cadrul sentimentului de iubire, pot apărea adevărate drame (Ana Karenina se sinucide pentru că, În timp ce ea Înțelege să-și alimenteze continuu iubirea prin „iubire”, amantul ei, Vronski, Își
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întîmplă, de exemplu, În cadrul sentimentului de iubire, pot apărea adevărate drame (Ana Karenina se sinucide pentru că, În timp ce ea Înțelege să-și alimenteze continuu iubirea prin „iubire”, amantul ei, Vronski, Își diminuează brusc sentimentul de iubire, odată cu Împlinirea dorințelor sale de posesiune trupească). * „Oamenii Își iubesc prea mult mărginirile... de aceea le vine atît de greu să le depășească.” (O. Densusianu, tatăl) SÎnt mai comode, Într-adevăr, obișnuințele și prejudecățile, decît eforturile cerute, de exemplu, de asumarea unei responsabilități, de susținerea principială
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care ar putea fi folosită fără discernămînt, sau pentru a Îndeplini o dorință a dominării. De aceea St. Heym a spus: „Puterea nestrunită schimbă firea omului”. Pentru că „puterea” poate corupe, H. de Balzac Îi avertiza pe cei aflați la putere: „Posesiunea puterii, fie ea cît de mare, nu dă știința de a ne folosi de ea”. * „Cu cît știm mai mult, cu atît Înțelegem mai puțin.” (A. Einstein) Socrate a Împins această idee la extrem: „Știu că nu știu nimic”. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
al XIVlea. Între 1701 și 1714, marile puteri europene s-au aliat pentru a bloca o posibilă unificare a regatelor Spaniei cu cel al Franței sub un singur monarh. în 1700, Carol al II-lea al Spaniei murea, lăsând toate posesiunile lui Filip, nepotul surorii sale vitrege și al lui Ludovic al XIV-lea. Regele Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, a emis pretenții la succesiunea la tron, datorită originii habsburgice a lui Carol al II-lea. Ludovic al XIV-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
arată gânditorul spaniol (idem, p.176). Fr. Wilks (2003) face parte dintre cei care susțin faptul că invidia, oricât de rușinoasă ar fi, stă la baza societății capitaliste. "O parte din ceea ce ne face să câștigăm bani, statut social și posesiuni scrie psihoterapeutul britanic este invidia față de aceia care au deja" (2003, p. 146)56. În societatea de hiperconsum și hiperconcurențială, ceea ce generează invidia democratizată este dorința de a urca și de a acumula, de a domina și de a fi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Eu (A. Tatosian). Aceste aspecte capătă conotații specifice în sfera psihopatologiei. În cazul ipohondriei Eul își reflectă propriul său corp printr-o „poziționare excentrică” a acestuia. Pentru persoana ipohondră, preocuparea principală este reprezentată prin „grija” de a nu-și pierde posesiunea propriului său corp. Este o stare de tensiune permanentă, de factură narcisică și angoasantă, trăită de individ: „îmi este rău”, „sunt bolnav”, „voi muri”. Trebuie făcută diferența între „corpul obiect” și „corpul subiect”. Ambele sunt părți ale „corporabilității trăite” de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ca o „înlocuire” prin care sănătatea sau „starea de bine” este înlocuită cu boala sau cu „starea de rău” care se instalează în locul acesteia sau în interiorul ei. În plan cultural și moral, boala este considerată ca un fenomen de posesiune. În trupul și în sufletul bolnavului se substituie sau se suprapune ceva străin, necunoscut și nedorit. Un „spirit” devorant și distructiv (T.K. Osterreich, M. Sendrail). În felul acesta, între istoria medicală și cea culturală a „răului” se stabilește o relație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt specifice marile pandemii (pesta), dar și psihozele colective cu temă mistică, datorate unui mod de gândire închis, al unei „gândiri duble” cu caracter antagonist, contradictoriu, care opunea credința creștină ereziilor legate de influența spiritelor malefice ale demonilor (ideea de posesiune demonică) asupra oamenilor. Pentru Renaștere este specifică o boală nouă, venită în Europa din America: sifilisul. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea apar bolile de pletoră (apoplexia, obezitatea, guta). Epoca Romantică este legată de proliferarea ftiziei, „febra
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în evoluția concepțiilor etiologice ale bolilor psihice. I) Etapa magică vedea în bolnavii psihici niște indivizi posedați de spirite malefice, de diavol etc. care „intrând” în corpul acestora le subordonau voința, gândirea și comportamentul (T.K. Osterreich). Nebunia avea caracter de posesiune și ea era privită ca o pedeapsă care a lovit individul. În mod firesc, încercările terapeutice se înscriau în seria practicilor magice, șamanice, exorcizări etc. II) Etapa preștiințifică încearcă să dea o explicație apariției bolilor psihice legându-le de cauze
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ea era considerată, sub aspect cultural, ca o „nebunie divină” (theamania) la Platon, sau ca pe o „pedeapsă divină” la tragicii greci (Sophocle, Euripide). 2) Modelul magic considera boala ca expresie a unui „discurs demoniac” legat de o stare de posesiune a individului, așa cum este ea considerată în contextul culturilor șamanice. 3) Modelul moral sau, mai exact, „medico-moral” (Ph. Pinel) înțelege boala ca fiind expresia unui discurs al suferinței sufletești și morale a individului, putând beneficia, din acest motiv, de un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]