3,550 matches
-
al mănăstirii: "„Această poartă s-a ferecat cu toată cheltuiala Cuviosului Kir Ștefan, năstornic al acestei Sfinte Mănăstiri iulie 15 leat 7221 [1712]"". În 1852 a fost refăcută pictura prin contribuția domnitorului Barbu Știrbei și prin strădania arhimandritului mănăstirii Eufrosim Poteca. O pisanie în pridvor peste intrare afirmă: "„Această reparație a zugrăvelii, după stilul original, s-a făcut cu bunăvoința Înălțimei Sale Barbu D. Știrbei, Prințul stăpânitor a toată Țara Românească, slobozind cheltuiala din Casa Centrală și prin osârdia Cuvioșiei Sale
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
în pridvor peste intrare afirmă: "„Această reparație a zugrăvelii, după stilul original, s-a făcut cu bunăvoința Înălțimei Sale Barbu D. Știrbei, Prințul stăpânitor a toată Țara Românească, slobozind cheltuiala din Casa Centrală și prin osârdia Cuvioșiei Sale, Arhim. Eufrosin Poteca, eugumenul acestei Sfinte Mănăstiri de la Gura Motrului, la anul 1852, zugrav Niță Stoenescu."". Refacerea picturii a însemnat în epocă o repictare a scenelor acoperindu-le pe cele originale cu un strat protector. Imagini
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
după sine un relief, floră și peisaj variat. Aici au un rol important preciptațiile bogate care determină existența în număr mare a pășunilor alpine, care pot avea o înclinare de teren de până la 70 , regiunea este atractivă pentru turiști, pe parcursul potecilor de munte fiind colibe numeroase. In regiunea centrală curge Iller, în nord Dunărea, în sud și est Lech, iar în vest Bregenzer Ache care curge în direcția Bodensee și se varsă în Rin.
Alpii Allgäu () [Corola-website/Science/309501_a_310830]
-
3 ori mai mare decât Hyde Park de la Londra, dar de 5,9 ori mai mică decât "Pădurea Soignes" de la Bruxelles. "Bois de Boulogne" ocupă situl vechii păduri "Rouvray". În "Bois de Boulogne" există multe lacuri și o sumedenie de poteci. Aici se află și un hipodrom celebru: "Longchamps", iaugurat în anul 1857. Grădină serelor de la Auteuil și-a păstrat farmecul pe care îl avea încă din secolul al XIX-lea. Întinsă porțiune cultivata cu flori este înconjurată de azalee, palmieri
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
Avram Iancu îl găsim chiar la intrare în muzeu, cu tricolorul atarnandu-i pe colț, iar lângă el găsim unu dintre cele mai vechi instrumente la care cântau moațele, un tulnic mare de aproape 2 metri. Din Bistra urca numeroase poteci turistice și drumuri forestiere spre Vârful Bolomireasa (1.632 m), un punct de belvedere asupra întregii zone. Tot din Bistra se poate ajunge și pe Vârful Muntele Mare (1.826 m), fie prin valea Devei și apoi peste Vârful Prislop
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
din zonă, de ciobanii de pe Bedeleu. A fost explorată și cartată în 1984 de membrii clubului Polaris Blaj. Pe drumul național DN 75 Turda-Câmpeni, până în centrul localității Sălciua de Jos apoi pe drumul comunal nemodernizat DC 130 și pe o potecă marcată cu cruce roșie (acces dificil). Numele peșterii vine de la portalul sau podul natural Poarta Zmeilor care se afla la 15 m de intrarea în peșteră. Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca de apropiere este lungă și dificilă. Pentru peșteră sunt necesare surse de iluminat.
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
de acces: pe drumul național Turda-Câmpeni DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde se continuă pe drumul comunal DC 42 până la Poșaga de Sus, iar de acolo, pe Valea Belioarei, până la marginea nordică a satului și în continuare pe o poteca.
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
Sunt prezenți Viorel,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinski, Naghy Martin, Bogdan Broșteanu, Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Florin Oprea. Sunt confecționate și montate 12 podețe metalice, două scări și amenajate câteva sute de metri de poteci. După 31 de zile se putea vizita în pantofi de stradă cea mai fantastică peșteră din Apuseni. Amenajarea a fost întreținută de membrii clubului câțiva ani după care a trecut în administrarea primăriei Sălciua. Lipsa de pricepere a acestora a
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
turism din România și-au desfășurat activitatea înainte de primul război mondial și în perioada interbelică. Preocuparea acestor asociații de profil s-a îndreptat la început spre zonele montane prin construirea de cabane și case de adăpost (refugii), amenajări de drumuri, poteci, marcaje, precum și organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii turistice, almanahuri, ghiduri, hărți etc. „Trinitatea vremelnică” din anul 1869, având ca scop „de a întreprinde excursiuni”, și „Asociația Alpină a Transilvaniei” („Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt” - S.A.V.K.) care a
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
după 1990 a fost reconstituită, având ca obiectiv principal revigorarea turismului montan bănățean. Se înființează în martie 1893, la Sinaia, Societatea Carpatină Sinaia. Societatea a funcționat până în anul 1913 și i se datorează deschiderea mai multor drumuri în Bucegi, amenajarea potecii de pe Valea Jepilor, amenajarea peșterii Ialomiței, construcția cabanei Omu și Caraiman. Societatea Turiștilor din România (S.T.R.) înființată în anul 1903, a avut ca președinte pe prințul moștenitor Ferdinand și ca membrii numeroase personalități ale vieții culturale și politice ale vremii
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
cabana Ciucaș și a tipărit revista România Pitorească, apoi Buletinul România Pitorească. La 18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și Căminul Alpin, a tipărit „Buletinul Alpin”, „Buletinul Clubului Alpin Român” și a organizat prima școală de cățărare alpină. Activitatea C.A.R. a fost întreruptă în anul 1948, dar
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
ofițerilor români , eficacității artileriei române și excelentei colaborări a acesteia cu trupele terestre, deteterminarii și tenacității în lupta a ostașilor români, dar și prețiosului ajutor dat de localnici prin furnizarea de informații despre inamic și prin călăuzirea trupelor române pe poteci de munte spre flancurile și chiar în spatele trupelor inamice. Rezultatele ofensivei pot fi sintetizate astfel: Principalele cauze ale înfrângeii de la Mărăști identificate de arhiducele Iosif și prezentate în raportul său au fost: În timpul bătăliei de la Mărăști s-a realizat cel
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
prădând, omorând și violând tot ce le stă în cale, aducând moarte și jaf. Intrarea în locaș se face dintr-o ulicioara îngustă , păstrată în forma ei originală de sute de ani, numită "Nativ Hamazlot" ( în ebraică = "נתיב המזלות", adică "Poteca noroacelor" ) și pe a cărei inscripție se pot vedea însemnele zodiilor. Ulicioara străbate cu greu printre clădiri vechi (refăcute și recondiționate după cum au fost în original) de sute de ani, în care locuiesc artiști și bogătași excentrici. La intrare în
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
În ultimul timp Munții Aninei încep să-și capete faima binemeritată în ceea ce privește practicarea turismului, fapt favorizat printre altele și de a anumită echipare turistică. Pe lîngă aceasta, drumuri forestiere carosabile favorizează apropierea de obiectivele turistice, unele constituind chiar trasee turistice. Potecile marcate, altele în curs de marcare, dau posibilitatea practicării conjugate a turismului auto cu drumeția. Întrucât de la elaborarea ghidului de față până în prezent pionierii au marcat și alte poteci, iar noi drumuri forestiere au fost date în folosință, regretăm că
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
carosabile favorizează apropierea de obiectivele turistice, unele constituind chiar trasee turistice. Potecile marcate, altele în curs de marcare, dau posibilitatea practicării conjugate a turismului auto cu drumeția. Întrucât de la elaborarea ghidului de față până în prezent pionierii au marcat și alte poteci, iar noi drumuri forestiere au fost date în folosință, regretăm că ele nu au putut fi consemnate în text și figura pe hartă în timp util. Menționăm însă că nu în toate cazurile traseele, recent marcate, urmează pe cele descrise
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
aproximativ pentru cei care petrec noaptea la Hotelul Sliezsky Dom sau sunt duși acolo de un ghid montan, și de aproximativ pentru cei care merg din Tatranská Polianka. Iarna, vârful Gerlachovský prezintă o urcare dificilă, cu pericol de avalanșă. O potecă nemarcată pornește din poteca marcată cu verde care duce pe Valea Velická în preajma capătului sudic al primului platou (Kvetnica) deasupra Sliezsky Dom. Traseul nemarcat spre Gerlach se desprinde la nord-vest spre pantele estice ale muntelui la altitudinea de circa , dar
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
petrec noaptea la Hotelul Sliezsky Dom sau sunt duși acolo de un ghid montan, și de aproximativ pentru cei care merg din Tatranská Polianka. Iarna, vârful Gerlachovský prezintă o urcare dificilă, cu pericol de avalanșă. O potecă nemarcată pornește din poteca marcată cu verde care duce pe Valea Velická în preajma capătului sudic al primului platou (Kvetnica) deasupra Sliezsky Dom. Traseul nemarcat spre Gerlach se desprinde la nord-vest spre pantele estice ale muntelui la altitudinea de circa , dar la un moment dat
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
se desprinde la nord-vest spre pantele estice ale muntelui la altitudinea de circa , dar la un moment dat pe el apar movile de marcaj. Cea mai rapidă și mai ușoară coborâre este cea pe "Batizovská próba." Ghizii montani urmează întotdeauna poteca pe direcția est-vest, coborând de pe Valea Velická în Valea Batizovská, pentru a evita strângerile de bușteni căzuți. Cele mai celebre trasee pentru urcare tehnică sunt pe pereții de est și de sud-vest. Ambele sunt deosebit de lungi și situate pe pereți
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
sau necălăuziți de ghizi autorizați și care se abat de pe traseele marcate. Camparea este supusă și ea restricțiilor. Pădurarii și unii ghizi de munte sunt autorizați să dea amenzi pe loc. Movilele pe care turiștii le construiesc pentru a marca potecile sunt dărâmate periodic. Deși se estimează că cel puțin una dintre manifestările răului de altitudine pot apărea chiar și la altitudini de și îi afectează în egală măsură atât pe cei mai bine pregătiți fizic cât și pe cei mai
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
mai dese spre sfârșitul toamnei și iarna. Priveliștea este parțial obturată de lanțul Končistá înspre vest, iar zonele apropiate de munte înspre sud și nord sunt obturate de masivul Gerlach însuși. Câteva alte piscuri din Tatra Înaltă, inclusiv unele cu poteci marcate, oferă priveliști mai largi și mai variate. Efectele vremii la altitudine mare asupra celor care urcă pe vârful Gerlachovský pot fi mai pronunțate decât cele ale altitudinii. Diferența de temperatură între munte și stațiunile din vale poate fi mare
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
înseamnă că la altitudini mari este ceață care poate duce la dezorientare. Temperaturile fiind mai joase pe vârful Gerlachovský din cauza altitudinii sale, vremea și potențialul său impact asupra turiștilor nu diferă de alte vârfuri din Tatra Înaltă cu sau fără poteci marcate. Vara, vremea evoluează de obicei de la o dimineață senină, cu înnorări spre prânz, și averse sau furtuni dupăamiaza. Șansele de ploaie sunt mai scăzute între 9-10 AM și maxime între 2-3 PM, scăzând din nou după ora 6 PM
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
ghiduri pentru diferite orașe și regiuni din Europa Centrală, indicând locurile de cazare, locurile de vizitat, și dând o scurtă istorie a castelelor, câmpurilor de luptă, clădirilor celebre, și oamenilor celebri. Ghidurile sale dădeau și distanțele, drumurile de evitat, și potecile de urmat. Cuvintele lui August Heinrich Hoffmann von Fallersleben exprimau nu doar unitatea lingvistică a poporului german, ci și unitatea lor geografică. În "Deutschland Deutschland über Alles," denumit oficial "Das Lied der Deutschen" ("Cântecul germanilor"), Fallersleben cerea suveranilor din toate
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
valea Arieșului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1 km, la gura Văii Ordâncușa. De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la . Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor. Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]