4,647 matches
-
Preda. Țăranii care s-au salvat au fost cei care, grație școlii, au ajuns profesori, oameni de știință, scriitori, medici. Cei care și-au găsit un echilibru într-o profesie dispunând de o deontologie. Ceilalți au rămas într-o zonă precară, îngeri izgoniți, dezorientați, masa de manevră a regimului, nici țărani, nici muncitori. Nici măcar mahalagii... Mulți din ei au ajuns securiști sau politruci, iar după schimbarea regimului s-au pus pe înavuțire, fără scrupule, corupți până la măduva osului. Ei au format
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și cu spiritul înaintașilor. Întâlnirea dintre simbolismul acestui ritual și creștinism și transferarea "mecanismului" lui la nivelul mentalului colectiv face ca, în procesul de abstractizare, imaginarul să preia "culorile" fricii de pedeapsa veșnică și de pierderea, în moarte, a stării (precare) de echilibru. Antropologia creștină ar putea să ofere aici interpretări care ne-ar aduce mai aproape de înțelegerea psihozelor din timpul primului mileniu, manifestate colectiv la sfârșitul lui. Formele apocalipsei (un "compartiment" important al imaginarului colectiv), ca reprezentare psihotică a haosului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a potența un talent firav, exemplul semnificativ fiind cel al lui George Călinescu. De asemenea, un geniu ca Nicolae Iorga, încercând să scrie literatură, a produs „creații” complet lipsite de forță artistică. în schimb, Ion Creangă, cu o școlarizare destul de precară și lipsit de orice cunoștințe de literatură universală, de cunoștințe în general, a scris cu un talent deosebit și este, practic, la ora actuală, cel mai tradus scriitor român (Povestea porcului, de exemplu, este inclusă în manualele școlare japoneze). în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psiho motrice, fiziologică, etc. sau a unor condiții psihoafective, socio-economice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de învățare (NYCLD) din S.U.A., definiție propusă în 1987, dificultățile de învățare (apud 1, p. 188). O clasificare sintetică întâlnită în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultăți de învățare induse: a) intrinsece: acțional-procedurale, organizaționale, atitudinale, valorificate, ocazionate; b) extrinsece: calitatea precară a procesului instruirii/predării, suprasolicitarea școlară, lipsa unui regim de activitate intelectuală, nivelul cultural și material scăzut în familii, lipsa de interes a familiei pentru învățarea școlară, lipsa colaborării familiei cu școala; 2. Dificultăți de învățare propriu-zise: a) după gradul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care 20 fuseseră împroprietăriți, dar pînă în anul 1928 nu se mutase acolo decât doi gospodari săraci. Părinții mei au întemeiat a treia gospodărie personală în perimetrul destinat noului sat. Era o cutezanță izvorâtă din disperare. Cu starea materială destul de precară, părinții abia au închegat, în vara în care s-au mutat, un fel de bucătărie de vară, în „satul” nou, bucătărie în care au și iernat câțiva ani și au improvizat un grajd și un staul pentru oi. În vreo
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și capacitatea omului de a alege. [Todaro, 1994, p.15]. ,,Economie în curs de dezvoltare” sau ,,Subdezvoltare” sunt noțiuni ce definesc un nivel de trai redus ca rezultat al venitului național scăzut și inegalității distribuirii acestuia, a stării de sănătate precare, a șomajului ridicat, a educației insuficiente și a mortalității infantile pronunțate. Subdezvoltarea apare ca revers al dezvoltării și se manifestă prin sărăcie. Această formă de viață este atribuită țărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu tranziția la economia
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și S și regiunile V, NV, SV și C, în ceea ce privește rata de cuprindere în școală. Valorile mici ale indicatorului se datorează scăderii natalității și diminuării populației în vârstă de școlarizare, dar și de diminuarea interesului pentru școală din cauza situației materiale precare a părinților, mai ales a celor din zonele rurale, sau din cauza câștigurilor ocazionale. Din aceleași motive se înregistrează și abandonul școlar. Valorile ratei abandonului școlar se situează peste media pe țară în regiunile NV, SE, C, NE și V, Regiunea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii, se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
TG (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 12). 2.3.2. Atât articolul hotărât (sg., pl.), cât și articolul nehotărât (sg.) sunt utilizate cu rol de cuantificatori generici ai grupului nominal, în diferite registre ale limbii: Îngerul păzitor e epifenomenul omului precar (A. Pleșu, Despre îngeri: 98 și în CLRA) Cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român [...]. Cetățeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România (Constituția: 9) Oamenii sunt răi. Un medicament e făcut prin sinteză chimică
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
folosirea necreativă a informațiilor. Expertul cunoaște tot ce poate fi făcut și „știe” ceea ce nu poate fi făcut în domeniu, în acel moment. Folosind aceleași idei va da aceleași soluții lipsite de originalitate. insuficienta cunoaștere se referă la: cultură generală precară, prea puține cunoștințe de specialitate acumulate, prea puține cunoștințe noi din domeniu, prea puține deprinderi (abilități ale domeniului) câștigate prin exercițiu. 2. Necunoașterea tehnologiei creației se referă la lipsa informațiilor legate de: metode de creație, procesul creativ, factorii stimulatori sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a fost „manifestări ostile la adresa regimului de democrație populară”. Dar n-am fost anchetați, n-am fost judecați, n-am fost condamnați... Cum a fost detenția la Gherla? La Gherla am stat mai multe luni de zile În condiții destul de precare, fiindcă nu era Încă nimic organizat atunci... Să circula din celulă-n celulă, nu erau paturi, așa că s-au adus niște paie În curte, și d-acolo le-am dus noi În celule, ni s-au dat niște pături pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în anii 1860-1880, a abuzat de nenumărate apeluri, memorii, declarații adresate marelui public în presa vremii, de polemici cu Matei Millo (conflictul cu marele actor data din 1862) ș.a., dar în parte aceste apeluri disperate au fost determinate de situația precară a artistului român de atunci. El a deținut concesiunea Teatrului cel Mare din București în anii 1871-1874 și 1875-1877, iar în august 1877 a fost primit în Societatea dramatică, proaspăt înființată, în calitate de societar și director de scenă, calități la care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
declinat complimentul și l-am întrebat ce-ar trebui să admir în ele: constatarea „curajoasă” că anterior (perioadă vag determinată) era o îndestulare pe care n-am știut s-o prețuim, sau morala că trebuie să ne împăcăm cu starea precară de acum, nu cumva să o pierdem și pe asta? Cît despre bancuri, ignorînd că el e un fel de campion în domeniu, i-am spus că nu le consider nicidecum mărci exemplare ale „creativității”, nici în cazul indivizilor, nici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui Baudelaire: „Aceste blestemate sărbători au privilegiul să ne amintească într-un mod crud cît de repede trece timpul, cît de rău e întrebuințat, și ce plin de dureri e”. Tensiuni în casă, atmosferă grea la serviciu, sărăcie endemică, sănătate precară, sterilitate literară. Primii nemulțumiți de mine sînt cei din familie. Ani e de-a dreptul decepționată și nu ezită s-o declare coram populo. Despre „cum mai stăm cu lucrul la carte?” mă întreabă, ironic, și copiii, nu pentru că m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intactă și după șaizeci de ani, vîrstă la care alții se înmoaie. Se mîndrea, de altminteri, cu părinți care „au depășit suta”.) S-a bazat însă prea mult pe ea, crezînd-o inepuizabilă, îngăduinduși mai multe amînări decît inșii cu sănătatea precară. Pregătit să fie jurist (începuse chiar și o teză de doctorat), a ajuns de nevoie profesor de rusă. În critica de artă, maestru i-a fost Tonitza. Învățase de la acesta cum se face o apreciere corectă a unei expoziții, pornind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nicicum cu sinceritatea lui Iov, un gen de experiență care le lipsește. *A-l acuza pe „Tovarășul” că e „analfabet” nu-i lucru care să mă determine cel mai mult să fiu împotriva lui. Unii, cu o instrucție și mai precară, au condus imperii: „Ajuns bătrîn, cu un picior în groapă, el (Iustin) nu cunoștea deloc scrisul și se dovedea, cum zicem noi, un analfabet, lucru ce nu se mai întîmplase pînă atunci în împărăția romană. Era obiceiul ca împăratul să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mult. Anii trec ca umbra. Cu conflictele, cu decepțiile tale, cu ritmul tău lent, discontinuu n-ai să apuci să termini cele cinci cărți proiectate!” încerc astfel să mă baricadez împotriva obsesiei. Însă liniștea la care ajung e din păcate precară. „și dacă totuși?...”, izbucnește din cînd în cînd gîndul cel negru. Și iarăși iau de la capăt neutralizarea lui. Mă întîlnesc, pe stradă, cu unul-cu altul, ne salutăm, stăm puțin de vorbă. Sînt mai puțin atent decît odinioară la ceea ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dispunem de vreun exemplar la Paris vă trimitem fiecare câte unul. Pentru Înscrierea numelui mamei pe mormântul Lovineștilor eu am aranjat prin scrisori cu directorul Casei Oamenilor de seamă. Am impresia că am avut Însă mai puțină șansă cu soarta precară a Stelei pentru care n-am reușit să fac mai mult decât să-i trimit de două ori o sumă din drepturile mele de autor. M-am adresat și Primarului, fiind alertată că trăiește În condiții mizerabile, dar fără rezultat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la posibilitatea publicării lucrării: Din istoria ținutului Sucevei În date și cifre Fiindcă lucrarea interesează - În primul rând pe locuitorii județului nostru - am repetat cererile pentru publicare atât Prefecturei, cât și Inspectoratului Județean pentru Cultură. Poate vârsta Înaintată și starea precară a sănătății mă Împiedică să Înțeleg tăcerea În care zac cererile de mai sus. Editura „Crai nou”225 Îmi comunicase prin poșta redacției că Încă nu editează cărți. Ziarul „Crai nou” nr. 493 anunță apariția În 1991 a cărții despre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
V.G. Popa, era clară pentru noi. Începusem să adunăm material valoros, care completa informațiile Înaintașilor (A. Gorovei, V. Ciurea, A.G. Stino, V. Costăchescu) și cuprindea - ca noutate - personalități din anii noștri. Atmosfera insuportabilă de la Muzeu, sănătatea care devenea tot mai precară din cauza nervozității permanente, boala profesorului Popa, plecarea mea la Suceava, dispariția valorosului colaborator, iată motive care ne-au Împiedicat să ducem la bun sfârșit gândul nostru. 928 inspector, care a asistat În sala În care mă aflam cu foștii mei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fapt o tragedie, iar pierderea pentru cultură, avea să se vadă În cel mai scurt timp! 632 Îl Îndrăgisem pe profesor, mi-era un prețios sfătuitor, mă ajutase În diverse Împrejurări și cred că, față de domnia sa, am invocat argumentul sănătății precare, singurul pe care Îl admitea ca motiv pentru mutarea mea la Suceava. Părăseam Fălticenii În primăvara lui 1975, epuizat, bolnav de nervi, cu ficatul debilitat și nu bănuiam că la Muzeul Județean, era atât de mult de lucru! Tânjeam Însă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a tulburat, pe cât se pare, mai mult opinia publică internațională decât pe cea locală, situație întru totul explicabilă, date fiind modurile diferite de receptare a evenimentului. Departe de a însemna pentru noi, cei din România, o posibilă schimbare a stării precare din interior, noile modificări survenite în guvern și în organele partidului nu înseamnă altceva decât o tristă zbenguială a Șefului Statului, o nouă manifestare a labilității sale maladive, a capriciilor sale devenite insuportabile și rizibile totodată. Trecerea în fruntea guvernului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Verdeț echivalează cu sosirea într-o stație a unui autobuz galben sau roșu. Locurile din interior vor fi aceleași, costul biletului identic, întârzierile inclusiv. Cine a fost Verdeț și cine este Dăscălescu? Ambii activiști de partid, oameni cu o cultură precară, cu un simț politic aproximativ, simpli executanți ai unor ordine pe care nu le elaborează, ci le primesc și le transmit mai departe. Nu este, prin urmare, de așteptat vreo modificare de conținut a activității guvernului. Și nicio reabilitare a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]