19,544 matches
-
cele de normalitate psihomorală cât și cele de pervertire psihomorală, gura are o funcție și o participare importantă de care suntem obligați să ținem seama. Trebuie ca să mai adăugăm un lucru esențial legat de funcțiile gurii. Acesta este reprezentat prin preferințele alimentare, legate de gustul și contactul acestora cu gura. Dincolo de calitățile sale de factură nutrițională, „alimentul”, din punct de vedere psihomoral reprezintă „obiectul apetențelor” care sunt „alese” și „verificate” În gură. Plăcerea gustului sau dimpotrivă dezgustul, preferințele, abținerile sau refuzul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este reprezentat prin preferințele alimentare, legate de gustul și contactul acestora cu gura. Dincolo de calitățile sale de factură nutrițională, „alimentul”, din punct de vedere psihomoral reprezintă „obiectul apetențelor” care sunt „alese” și „verificate” În gură. Plăcerea gustului sau dimpotrivă dezgustul, preferințele, abținerile sau refuzul alimentar, trebuie judecat și Înțeles prin raportarea „alimentelor” la un anumit sistem de valori al persoanei. În fine, trebuie să avem În vedere și cazurile de „pervertire a gustului” și „apetențele anormale” care apar În cursul unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a două persoane. Această punere În comun va depinde, ca reușită sau ca eșec, de natura afectivă, morală, intelectuală, educativ-culturală etc. a celor doi. Reușita relațiilor ține de corespondența celor doi indivizi, iar eșecul de necorespondența acestora. Prin corespondență, Înțelegem preferința interpersonală a celor care intră În relație cu ocazia Întâlnirii. Trebuie să subliniem faptul că, În Psihologia Morală, Întâlnirea dintre persoane este esențială, Întrucât ea reunește absolut toate condițiile care generează situațiile menționate. Acest aspect este deosebit de important și la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În situația Întâlnirii dintre ele. Deși poate fi pregătită În dinainte, sau poate fi spontană, această Întâlnire va fi negativă, Întrucât cei doi nu vor putea niciodată să stabilească Între ei o relație interpersonală. Fiind diferite ca interese, ca gusturi, preferințe, tip afectiv, model de gândire, nivel de cultură, profesiuni etc. cele două persoane nu vor avea nimic În comun. Ele nu vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele va avea un caracter tensionat, Încărcat din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În Psihologia morală, ideea de Om, imaginea Omului, valoarea, Orgoliul, Situațiile-Închise ale vieții, durerea, suferința, chinul, Situațiile-deschise ale vieții, plăcerea, bucuria, fericirea. Separarea, Sentimentele morale, pudoarea, mila, atașamentul, spiritul de disciplină, atașamentul față de grupele sociale, autonomia voinței, Singurătatea (vezi; Însingurareaă, Preferința interpersonală, Teoria scenariilor În Psihologie, Vinovăția, Voința, Privește ca pe o mare crimă, de a prefera existența În locul onoarei și de a renunța, pentru viață, la virtuțile care ne fac demni să trăim. „Consideră că e cât se poate de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asupra epocii decât creații epice, spre deosebire de Mara, care se distinge prin soliditatea compoziției și prin sobrietatea mijloacelor literare. Atât în nuvele, cât și în romane, S. utilizează o limbă lipsită de provincialisme, care țintește claritatea și exactitatea comunicării, de unde și preferința pentru cuvintele uzuale. Neologismele sunt puține și folosite cu chibzuință. Sfătoasă și fluentă numai în măsura în care se referă la mediul rural, expunerea devine aspră și stângace când el se apleacă asupra vieții orășenești. Topica este adeseori afectivă, influențată de poziția naratorului
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
au trebuit să fie extrase din gâtul vezicii, fiind Îndepărtate cu mare dificultate. În timp ce operam, colegul meu Începuse să aibă Îndoieli asupra existenței vreunei pietre. Dar În loc de una erau, cum am spus mai Înainte, două - mari. Eterul și cloroformul, de preferință amestecatetc "Eterul și cloroformul, de preferință amestecate" Cât despre agenții anestezici, prefer mai curând inhalarea eterului decât aplicarea de cloroform, chiar dacă trebuie să mărturisesc cât de mult contează să fie pregătit cum se cuvine și administrat cu competență. Dr. Hathway
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
gâtul vezicii, fiind Îndepărtate cu mare dificultate. În timp ce operam, colegul meu Începuse să aibă Îndoieli asupra existenței vreunei pietre. Dar În loc de una erau, cum am spus mai Înainte, două - mari. Eterul și cloroformul, de preferință amestecatetc "Eterul și cloroformul, de preferință amestecate" Cât despre agenții anestezici, prefer mai curând inhalarea eterului decât aplicarea de cloroform, chiar dacă trebuie să mărturisesc cât de mult contează să fie pregătit cum se cuvine și administrat cu competență. Dr. Hathway a făcut, În prezența mea, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
interes și pentru literatura secolului al XIX-lea, traducând Însemnare a călătoriii mele de Dinicu Golescu, ori pentru proza din prima jumătate de secol XX: romanele Ion de Liviu Rebreanu sau Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Ținând seama de preferința pentru exotic a cititorilor, transpune, împreună cu germanista Ruth Kisch, romanul istoric Fanar de Horia Stancu, nu neglijează nici pe amatorul tânăr de literatură, oprindu-se la Cei de la Crisanta de Gica Iuteș și la Coiful de aur de Alexandru Șahighian
SCHUSTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
actul poetic fiind calea de acces la lucrurile învăluite în mister: „Sunt olarul,/ Roată în cuvânt născută./ Pe uliți strig/ Ca darul să se-mpartă./ Cine-mi cere prețul?/ Eu leg cărări...”. Se remarcă totodată o îndulcire a rostirii lirice, preferința pentru pastelurile anotimpurilor, dar se păstrează tonul confesiv tare, expresionist („Dați-mi cuvinte/ Să nu mă pot ucide/ Niciodată în ele!”), care, paradoxal, tinde să evite autobiograficul și să scoată din registrul sentimental ceea ce este specific feminității. Poate că o
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
alții, pe Vladimir Streinu. Nu îl place, nu se știe prea bine de ce. Începe să scrie un roman pe care îl va abandona. Citește Balzac și Stendhal, Biblia, Mizerabilii, Dialogurile lui Platon. Mai înainte citise Descartes. Lecturile vor fi vaste, preferințele merg spre domeniul filosofiei și, de bună seamă, al prozei. Citește din „marii ruși” (Tolstoi și Dostoievski), iar mai târziu, în tinerețe, prozatorii americani și francezi. Citește în felul lui profund, atent la nuanțe. Valeriu Cristea a scris un studiu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
posibil pe decupaje sesizante, pe o idee, pe o problemă acută”, „a organiza adevărate antologii critice”. Rubrici: „Sinteze”, „Cronica literară”, „Arte”, „Cărți-idei-opinii”, „Cadran mondial”, „Cronica ideilor”, „Carnet”, „Imaginea prezentului în lume”, „Scriitori români în perspectivă universală”, „Cronica traducerilor” ș.a. Manifestând preferință pentru tratarea subiectelor într-o manieră comparatistă, sincronică, fiecare număr are în vedere și schimbul de valori între literatura română și cea universală. Alături de transpunerile din operele scriitorilor străini, adesea însoțite de note, bibliografii selective și comentarii, se are în
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
verbului etc.” (Mircea Anghelescu). Aceleași calități pot fi observate și în versiunile textelor lirice aparținând unor poeți români contemporani, precum Cezar Baltag, Leonid Dimov, Marta Petreu, Simona Popescu, Magda Cârneci, Angela Marinescu, Ioan S. Pop, Valeriu Matei, Irina Nechit ș.a. Preferință pentru lirica a cedat totuși o singură dată, S. atacând și genul românului. Cartea aleasă, Compunere cu paralele inegale a optzecistului Gheorghe Crăciun, îi punea, de asemenea, numeroase dificultăți - schimbări de formulă narativa și de registru stilistic, trimiteri la contextul
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
au un registru liric, susținut de obsesia folclorică a prozatorului. Este o lume cu țărani stranii, vrăjitoare, diavoli și diavolițe, strigoi, pitici și idoli de lut, un „cătun fără nume” care face legătura între civilizația urbană și cea a satului. Preferința pentru scene de coșmar, pentru imagini șocante domină în exces ficțiunea. În Oameni și munți caracteristice sunt texte ca Bistrița, apă vioară, Un râu al sintezelor, Legende și oameni, plute, păduri sau Bistrița urcă pe trepte de aramă, amestec de
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
satiră împotriva parvenitismului și în elegie pentru reprezentanții crepusculari ai marii proprietăți rurale. D-sa conturează fizionomiile, pune oamenii să făptuiască, îi lasă pe urmă să acționeze potrivit logicii interioare individuale și nu intervine în nici un fel ca să-și trădeze preferința pentru vreunul sau altul. N-am citit poate de la Ion de Liviu Rebreanu un roman românesc atât de obiectiv ca Sfârșit de veac în București. Și tot așa, de la Ion încoace, n-am mai întâlnit la noi un alt romancier
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
minciuna sunt, firește, osândite. Dacă în primul său volum S. e un moralizator deghizat, în cel de-al doilea, Alcătuirile d. Ioan Sirbu (1852), care cuprinde tălmăciri și încercări originale, o asemenea înclinație este evidentă. E mai puțin apropiat, ca preferințe, de M. I. Lermontov sau de A. S. Pușkin (din care transpune, totuși, Florile cele târzie), modelul său fiind G. R. Derjavin (din care prelucrează poezii ca Visul sau Cătră moarte). O altă trăsătură, în afară de didacticism, este decepționismul, de sorginte livrescă
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
ei o „acțiune psihologică”. A comunica înseamnă „a-fi-împreună-cu-celălalt/ceilalți”. Acest act de „punere-la-un-loc” face ca procesul de comunicare să construiască o „atmosferă” sau un anumit gen special de „ambianță interpersonală”. Ambianța comunicării presupune, dincolo de „interpersonalitate”, a anumită atitudine selectivă de „preferință interpersonală”, de atracție simpatetică între persoane în cursul comunicării sau de respingere antipatetică, de refuz sau chiar de închidere, de sistare a comunicării în situații contrarii, așa cum vom vedea mai departe. Reținem, însă, de mai sus faptul că orice act
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
consum de droguri, migrații populaționale); conduite delictuale antisociale; conduite de dependență socială. b) Efectele tardive ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin: schimbarea treptată a conduitelor și acțiunilor umane; schimbarea gusturilor și a sensibilității, a preferințelor; schimbarea modelelor de comunicare; schimbarea mentalităților, a atitudinilor față de viață, de lume și de propria persoană; adoptarea unor noi forme de identitate. Toate aspectele mai sus menționate impun adoptarea, așa cum vom arăta în continuare, a unor strategii speciale de acțiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care să contribuie la formarea la elevi a unei personalități active, competente, motivate și creative. În acest sens, proiectul urmărește implementarea programei pentru disciplina opțională "Matematică cu Microsoft Office" din curriculum la decizia școlii. Experiența anilor anteriori ne-a arătat preferința elevilor pentru realizarea unor proiecte pe calculator. Obiectivul general al proiectului vizează utilizarea calculatorului, creșterea motivației elevilor pentru învățarea matematicii, încurajarea gândirii creative și critice, dezvoltarea abilităților elevilor pentru prezentarea informației, și nu în ultimul rând dezvoltarea îndemânării de procesare
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
realizate sau parțial realizate și conturarea unor alternative; receptivitatea la sugestiile evaluatorului). VI. Aprecierea orei de dirigenție: Puncte tari Puncte slabe Recomandări Calificativ CHESTIONAR PENTRU STILURILE DE ÎNVĂȚARE Acest chestionar a fost conceput pentru a te ajuta să îți determini preferințele de învățare care ți se potrivesc cel mai bine. Precizia rezultatelor depinde de cât de cinstit poți fi. Alege răspunsurile care ți se par cele mai firești și mai confortabile. Ce se întamplă dacă simți realmente că poți alege mai
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
care să contribuie la formarea la elevi a unei personalități active, competente, motivate și creative. În acest sens, proiectul urmărește implementarea programei pentru disciplina opțională "Matematică cu Microsoft Office" din curriculum la decizia școlii. Experiența anilor anteriori ne-a arătat preferința elevilor pentru realizarea unor proiecte pe calculator. Obiectivul general al proiectului vizează utilizarea calculatorului, creșterea motivației elevilor pentru învățarea matematicii, încurajarea gândirii creative și critice, dezvoltarea abilităților elevilor pentru prezentarea informației, și nu în ultimul rând dezvoltarea îndemânării de procesare
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Piatra de încercare a oricărui profesor de limba și literatura română este să reușească să transforme elevul într-un cititor avizat, capabil să abordeze o gamă variată de texte și cu preferințe pentru anumite genuri literare. În unele cazuri, chiar și simpla reușită de a-l transforma în cititor e suficientă, asta dacă luăm în considerare că în liceele tehnice lectura este o Cenușăreasă și de multe ori „bobocii” se laudă cu
Metode de activizare a lecturii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cîmpeanu Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1139]
-
dacă acesta există) sau în cadrul orei de literatură. Niciodată nu trebuie desconsiderată capacitatea profesorului de influențare a lecturii elevilor prin exemplu personal! 4. SCRISOAREA LITERARĂ Metoda presupune elaborarea unor scrisori adresate autorilor preferați în care elevii să își exprime opiniile, preferințele și în care să enumere aspectele pe care le-au considerat valoroase în legătură cu acele opere. 5. PARODIA Adolescența este vârsta afirmării sociale, etapă în care elevii își încearcă timid talentul literar scriind poezii, texte filozofice sau compunând cântece pe care
Metode de activizare a lecturii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cîmpeanu Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1139]
-
medieze din „culise”, pe lângă marile cabinete, lăsând, totuși, ca Austria să aibă inițiativa. Astfel, contele Münster, ambasadorul german la Londra, a testat opinia lui Salisbury, prilej cu care, Anglia a declarat că prințul Carol ar putea să-și ia, după preferință, titlul de „Mare Prinț” sau „Mare Duce” <ref id="39">39 Deym c. Andrassy, Londra, august 1878, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 17/1878, f. 1 și urm. </ref> numai dacă cele două imperii centrale Îi susțin inițiativa. A
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
indiferent); 3. inserția copilului în viața colectivului, gradul lui de participare la activități (cu interes, curiozitate, plăcere, bucurie, cooperare, sinceritate, indiferență, suspiciune, ostilitate); 4. sensibilitatea față de frumos, curiozitatea, implicarea, responsabilitatea; 5. posibilitatea de adaptare la normele colective ale școlii; 6. preferința pentru anumite persoane, pentru o anumită bancă, pentru o anumită disciplină, pentru un anumit joc; 7. atitudinea față de activitățile școlare(succese sau insuccese școlare); 8. capacitatea de a stabili relații spontane, de a coopera, de a comunica, e a ajuta
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]