5,618 matches
-
Boncu menționează chiar „competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate.” În relațiile școală - familie apar deseori situații conflictuale, nemulțumiri față de prestația unora sau altora față de școală - ca organizație, față de oferta curriculară a școlii, tensiuni generate de prejudecățile părinților sau ale cadrelor didactice, de atitudini discriminatorii față de elevi în școală etc. Astfel de conflicte blochează comunicarea și reduc eficiența parteneriatului. De aceea se afirmă, din ce în ce mai frecvent, necesitatea unor competențe ale învățătorului față de managementul conflictului sau față de competența de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
școlare ale copiilor”; „randamentul pedagogic și datoria parentală”; „participarea părinților la gestionarea și procesul decizional din instituția școlară.” (ibidem) Adesea părinții și cadrele didactice își fac reproșuri, își aduc critici și privesc cu neîncredere, cu atitudini stereotipe și pline de prejudecăți. Principalele reproșuri la adresa părinților se referă la următoarele aspecte: apatia părinților (nu vin la acțiuni anunțate); lipsa de responsabilitate (așteaptă inițiativa cadrelor didactice); timiditatea (lipsa de încredere în sine); participarea cu ingerințe (critică sau impertinență școlară); preocupări excesive (exclusive) pentru
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sunt dependente la rândul lor de religie, în fiecare epocă existând o anumită reprezentare a lumii și a lucrurilor, o mentalitate colectivă care însuflețește și penetrează întreaga masă a societății 3. Această mentalitate, spune Braudel, dictează atitudinile, orientează opțiunile, înrădăcinează prejudecățile și înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți fiind eminamente un fapt de civilizație 4. În acest sens, mentalitățile dominante în epocă vor orienta imaginile, stând la baza procesului reprezentațional. Pe de altă parte, paradigma imagologiei istorice susține
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o anume viziune despre lume și o atitudine față de viață și moarte"163. Studiul imaginilor și al mentalităților are un rol esențial și în eliminarea viziunilor simplificatoare asupra experiențelor umane și culturilor, Duțu considerând că imaginea celuilalt este conturată cu ajutorul prejudecăților și stereotipurilor atunci când informațiile despre celălalt sunt sărace 164. De fapt, cercetătorul român susține că astfel se deschide "perspectiva comparării registrului de metafore, de imagini și semne, pentru a descoperi experiențe artistice și umane necunoscute"165. Pentru Carmen Andraș reprezentările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în funcție de contextul în care au apărut, dar și în funcție de sistemul de referință și interesele subiectului imaginii. În acest sens, contextul și sistemul de referință sunt legate atât de situația istorică în care este formată imaginea, cât și de valorile, opiniile, prejudecățile, stereotipurile și schemele mentale ale individului dintr-un anumit grup. Apartenența la o comunitate este extrem de importantă în formarea imaginii și, prin urmare, analiza imaginii trebuie să aibă în vedere felul în care se structurează comunicarea la nivelul grupului, dar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
atât simbolic cât și practic provocările la care este supus. Astfel, "în fiecare epocă o anumită reprezentare a lumii și a lucrurilor, o mentalitate colectivă dominantă însuflețește, penetrează întreaga masă a societății. Această mentalitate care dictează atitudinile, orientează opțiunile, înrădăcinează prejudecățile, înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți, este eminamente un fapt de civilizație"195. În termenii lui Braudel, reprezentările dintr-o societate sunt rezultatul conviețuirii și al modului de supraviețuire într-un anumit spațiu. Din acest punct de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
condiționată de intenționalitatea subiectului și influențată de mediul social. De fapt, imaginile se constuiesc în interiorul unor procese care rămân neconștientizate și "se actualizează la solicitarea mediului în modalități care rămân inaccesibile introspecției"512. Într-o colecție de studii despre impactul prejudecăților și stereotipurilor în definirea alterității, Ion Ianoși explică rolul fundamental pe care experiențele personale ale individului le au în decodificarea evenimentelor și etichetarea indivizilor și grupurilor. Între experiențele personale și reprezentările și credințele primite de la grup, se află memoria publică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
analizate ca atare. Credința, în viziunea lui Collingwood, este conduita religioasă a minții, atitudinea pe care o adoptă individul față de lumea lucrurilor ca totalitate. De asemenea, credința este treapta de bază, o anumită formă de pre-cunoaștere a universului, ea orientează prejudecățile, opiniile și, prin urmare, comportamentul. "Elaborată în zonele subconștiente pe care inteligența nu reușește să le atingă, o credință se suportă, nu se discută"518, susține Collingwood. Tocmai această origine inconștientă a credințelor le face foarte rezistente, indiferent de tipul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
subconștiente pe care inteligența nu reușește să le atingă, o credință se suportă, nu se discută"518, susține Collingwood. Tocmai această origine inconștientă a credințelor le face foarte rezistente, indiferent de tipul lor, credințele având un rol preponderent în formarea prejudecăților și opiniilor și fiind astfel "poli activi în jurul cărora gravitează existența popoarelor, punându-și amprenta pe toate elementele unei civilizații"519. Credințele, presupozițiile absolute sunt adevărate sisteme reprezentaționale care conțin prototipurile unei societăți, unei epoci. Ele se conservă prin tradiții
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care impune un anumit caracter datelor primite de la simțuri înainte ca acestea să ajungă la rațiune 534. Allport separă stereotipul de categorie și datorită felului cum privește procesul categorizării, despre care afirmă că susține gândirea umană, fiind fundamentul pentru orice prejudecată. Deși într-un studiu despre atitudini Allport lega stereotipul de prejudecată, considerându-le chiar sinonime 535, în lucrarea The Nature of Prejudice afirmă că stereotipurile nu pot fi considerate identice cu prejudecățile, întrucât primele au un pronunțat caracter justificativ, având
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestea să ajungă la rațiune 534. Allport separă stereotipul de categorie și datorită felului cum privește procesul categorizării, despre care afirmă că susține gândirea umană, fiind fundamentul pentru orice prejudecată. Deși într-un studiu despre atitudini Allport lega stereotipul de prejudecată, considerându-le chiar sinonime 535, în lucrarea The Nature of Prejudice afirmă că stereotipurile nu pot fi considerate identice cu prejudecățile, întrucât primele au un pronunțat caracter justificativ, având rolul de a raționaliza comportamentul individului și putându-se adapta atât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că susține gândirea umană, fiind fundamentul pentru orice prejudecată. Deși într-un studiu despre atitudini Allport lega stereotipul de prejudecată, considerându-le chiar sinonime 535, în lucrarea The Nature of Prejudice afirmă că stereotipurile nu pot fi considerate identice cu prejudecățile, întrucât primele au un pronunțat caracter justificativ, având rolul de a raționaliza comportamentul individului și putându-se adapta atât prejudecăților dominante, cât și schimbărilor de situație 536. Procesul categorizării este echivalentul generalizării și implică formarea unor clase de concepte și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
considerându-le chiar sinonime 535, în lucrarea The Nature of Prejudice afirmă că stereotipurile nu pot fi considerate identice cu prejudecățile, întrucât primele au un pronunțat caracter justificativ, având rolul de a raționaliza comportamentul individului și putându-se adapta atât prejudecăților dominante, cât și schimbărilor de situație 536. Procesul categorizării este echivalentul generalizării și implică formarea unor clase de concepte și categorii 537 cu care individul operează și pe care își bazează judecata zilnică. Prin intermediul acestuia, individul poate recunoaște ușor obiectele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vedea că susține Karl Popper. Caracterul imuabil al unei reprezentări determină apariția stereotipului 543, acesta fiind o imagine care își găsește rădăcinile într-o opinie generală simplificatoare și independentă de experiență, fiind, în acest sens, de cele mai multe ori legat de prejudecată 544, rezistent la schimbare și având o importantă componentă emoțională. Hans-Heinrich Nolte 545 susține că un stereotip este o prejudecată sau o imagine care a fost repetată atât de des și cu atâta vigoare întrucât a devenit foarte greu, dacă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
găsește rădăcinile într-o opinie generală simplificatoare și independentă de experiență, fiind, în acest sens, de cele mai multe ori legat de prejudecată 544, rezistent la schimbare și având o importantă componentă emoțională. Hans-Heinrich Nolte 545 susține că un stereotip este o prejudecată sau o imagine care a fost repetată atât de des și cu atâta vigoare întrucât a devenit foarte greu, dacă nu imposibil, de negat sau de corectat. Astfel, forța stereotipurilor nu vine din ancorarea acestora în realitate sau din acuratețea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
grup și care sunt rezistente la schimbare. Mai mult decât atât, în urma unei analize a stereotipurilor arabe din Franța și a mecanismelor care stau la baza construirii acestora în diferite contexte socio-culturale, Tahar Ben Jelloun 573 susține că acestea sunt prejudecăți imposibil de combătut. Demonstrarea falsității lor, a inconsecvenței, a lipsei de legătură cu realitatea sau încercarea de a le corecta prin înlocuirea elementelor false este, în opinia lui Jelloun, o acțiune sortită eșecului. Singura șansă pe care o au cercetătorii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Din acest punct de vedere, caracterul evaluativ cuprins în reprezentarea socială și în stereotip are importante accente justificative, prin care individul se poziționează față de alteritate. Această justificare este importantă pentru că este legată și de faptul că, în general, stereotipurile și prejudecățile sunt create în jurul minorităților și a grupurilor cu care individul nu interacționează în mod curent și care nu sunt îndeajuns cunoscute și înțelese. Într-un anumit sens, individul are nevoie să-și justifice atitudinile, acțiunile și comportamentele în special pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Humanitas, 1984. Iacob, Luminița Mihaela, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. Iacob, Luminița Mihaela, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996. Ianoși, Ion, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002. Jelloun, Tahar Ben, Hospotalité Française. Racisme et immigration maghrébiene, Paris, Seuil, 1997. Jenkins, Richard, Social identity, London, Routlegde, 2004. Jensen, Robin M., Baptismal Imagery in Early Christianity: Ritual, Visual, and Theological Dimensions, MI, Baker
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
29, 30, 32-35, 37, 65, 92, 94, 103, 105, 106, 118, 119, 125, 127, 186, 189, 200, 248, 263, 289 pattern, 25, 41, 66, 68, 86, 125, 192, 193, 194 pericolul stereotipizării, 245 pictures, 25, 28, 297 predispoziții, 19, 102 prejudecată, 53, 227, 229 prelogic, 15, 83, 84, 86, 87, 137 presupoziții, 15, 223, 262 principiul identității, 146, 173, 174 psihanaliză, 46 psihologie socială, 12, 120, 196, 257, 289, 290, 292 reprezentare, 5, 9-11, 17, 18, 20, 22, 24-26, 29, 31
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trebui să investigheze unitățile conștiinței împreună cu fenomenele ca atare:"Numai o fenomenologie cu adevărat radicală și sistematică, care se exercită nu marginal și în reflecții izolate, ci în dăruire exclusivă problemelor foarte numeroase și destul de încâlcite de nici un fel de prejudecată naturalistă numai o astfel de fenomenologie poate să ne dea o veritabilă comprehensiune despre psihic, atât în sfera conștiinței individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
silită, într-o entitate suprapersonală nu acoperă integralitatea felului lor de a fi atunci, cu atât mai puțin din vremurile ce aveau să urmeze. Individul face parte din asamblări de tot felul și, totodată, le și transcende continuu". (Ion Ianoși, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002, p. 14). 514 Robin George Collingwood, O autobiografie filosofică, traducere de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, București, Editura Trei, 1998 , p. 79. 515 Ibidem p. 9. 516 Cecilia Tohăneanu, Epistemologia istoriei, București, Editura Științifică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Amsterdam, Amsterdam University Press, 2007, pp. 62-63. 544 "Opinie admisă fără judecată sau raționament". (Elisabeth Clement, Chantal Demonque, Laurence Hansen-Love, Pierre Kahn, Filosofia de la A la Z, traducere de Magdalena Mărculescu-Cojocea și Aurelian Cojocea, București, Editura ALL Educațional, 2000, sv. prejudecată). 545 Hans-Heinrich Nolte, The Alleged Influence of Cultural Boundaries on Political Thinking: Images of Central Europe, în Andre Gerrits, Nanci Adler (eds.), Vampires Unstaked. National Images, Stereotypes and Myths in East Central Europe, lucrările Congresului Internațional "National Images and Stereotypes
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
locală, societate. Asta Înseamnă schimbare de atitudini și de practici a indivizilor, organizațiilor, astfel ca acești copii să poată participa la viața și cultura comunității. O societate incluzivă este aceea În care diferența este respectată și valorizată, iar discriminarea și prejudecățile sunt combătute prin politici și practici adecvate. Necesități: Reconsiderarea unor componente ale actului pedagogic: accentul nu pe abundența de informații, ci formare de capacități; Profesorul - nu doar sursă de informații (există altele mai bune). Profesorul - organizează, Îndrumă activitatea de Învățare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Mai subliniez [...]. J. Verne, p. 198 (24) Se consultau reciproc, deschideau ba o carte, ba alta, nu știau ce hotărîre să ia, căci fiecare autor spunea altceva [...]. Ideea că pămîntul trebuie lăsat să se mai odihnească* era, după Bouvard, o prejudecată ce ținea de timpuri barbare. Și, totuși, Leclerc specifica anumite cazuri cînd e aproape indispensabil să o aplici. Gasparin notează cazul unui lionez care a cultivat cereale pe același ogor timp de o jumătate de secol.... G. Flaubert, p. 38
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dinamica și intercondiționările dintre aceste două valori" (George Văideanu, 1996). Campania dusă de UNESCO pentru promovarea unor conținuturi legate de securitatea mondială, subdezvoltare și multiculturalitate, avea la bază o viziune raționalistă 6 conform căreia este posibil să eliminăm ignoranța și prejudecățile oferind tinerilor o viziune internațională asupra lumii (Fujikane, Această viziune a determinat apariția mișcărilor educaționale de conștientizare a problematicii lumii contemporane menită să contribuie la formarea unor cetățeni care pot înțelege și ajuta semenii pentru a crea o armonie internațională
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]