70,602 matches
-
potențialele beneficii ale descentralizării să se realizeze în practică, este nevoie de un nivel rezonabil de transparență și responsabilizare din partea aleșilor locali, precum și de un nivel rezonabil de interes și competență al cetățenilor. Implicarea civică, chiar la un nivel minimal, presupune plata unor costuri de informare și coordonare a acțiunii publice. Conform lui Putnam, anumite aranjamente instituționale sunt mai bune decât altele, pentru că reduc aceste costuri. Orașele-stat din nordul Italiei, spre deosebire de comunitățile din sud, au dezvoltat în secolele XI și XII
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
îndatoririle oficiale”, de serviciu, sarcinile pe care un oficial le are de îndeplinit în conformitate cu funcția pe care o ocupă. Un angajat are anumite responsabilități oficiale, prin care își asumă obligații față de clienți, față de angajați sau alte persoane. Aceste obligații se presupune că ar trebui să primeze asupra intereselor private sau personale. Conflictul de interese interferează cu responsabilitățile profesionale într-un fel specific, și anume prin aceea că afectează sau poate afecta obiectivitatea judecății profesionale. Un motiv pentru care angajatorii și clienții
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Înclinările de percepții pot, de asemenea, să fie mult influențate de percepțiile celorlalți - rapoarte publicate (care ar putea sau nu să fie corecte). Înclinările pot să rezulte din alți factori exteriori: dacă dumneavoastră sunteți în opoziția politică, veți tinde să presupuneți că aceia aflați la putere sunt mai corupți decât membrii propriului grup politic. Studiile bazate pe experiența celor intervievați pot să fie influențate de teama acestora de a răspunde în mod sincer, în special dacă ei înșiși au fost în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
dezvoltarea capacității poate întări instituțiile care informează publicul în legătură cu comportamentele corupte și costurile acestora. Un program de succes poate începe adesea cu identificarea ariei de răspândire a problemei și cu o înțelegere clară a cauzelor care au generat-o. Aceasta presupune identificarea acelor domenii ale administrației publice în care este cel mai probabil să apară cazuri de corupție și capacitatea de a izola și remedia condițiile care au contribuit la apariția acestui fenomen. În unele cazuri acest lucru implică accelerarea reformei
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Profesor de filosofie Popescu!“. Să i-o ia înainte lui Ghindoc, să evite placa aia umilitoare cu „Poftiți, domnu’ Paganel!“. Ghindoc ăl bătrân a înfipt toporul într-o buturugă, și-a șters mâna dreaptă de o salopetă, aici trebuie să presupunem că era echipat într-o salopetă, s-a șters așadar și, provocat de prezentarea protocolară a lui Paganel, a rostit extrem de decis: „Mecanic de locomotivă Ghindoc!“. Vasăzică, în timpul cât se ștersese pe salopetă, cât înfipsese toporul în buștean, scormonise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bani de-i enervează, nu ca pârliții de noi. Ș.a.m.d. În general, discuția era destul de convențională sau, pentru că n-am asistat nici, io nici dumneavoastră la ea, am aflat la a doua mână doar această întâmplare, asta putem presupune. Atmosfera s-a înviorat însă când la masă a venit o femeie sau o doamnă, mă rog, o tipă, din nou aproximăm, care a dat de veste despre un lucru absolut surprinzător. Era extaziată, tu, fată, ce chestie, ai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nici dacă a fost o noapte liniștită sau o zi, nici dacă a fost soare sau ploaie, sau numai nori, ori poate vânt, sau dacă a fost cald sau frig. Cum toate astea nu mai au acum nici o importanță, să presupunem că, primăvară fiind, vântul a amestecat în vârtejul său tot ce a găsit în cale.(...) Nicu Ionescu își aștepta băiatul. Poate că Sinica e fericită că e fată. Numai sănătoasă să fie. Moașa o asigură că e voinică și frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
respectiv uleiul încins direct pe fereastră. Pentru ca ulterior câinii cartierului să devoreze ochiurile prăjite și pentru că, și așa, șeptelul de maidanezi trebuie împuținat. După descotorosirea de ouă și de uleiul încins, se aude un zbierăt, un geamăt sfâșietor. Hauăleuuuuu! Se presupune că întâmplător un element uman s-a interpus ca un țăcănit pe traiectoria ouălor. Se evită privitul pe geam din cauză de priveliște cutremurătoare. Chip uman desfigurat îmbunătățit cu ouă. Întocmai ca monezile de argint care se așază pe pleoapele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în aproape orice activitate umană ce implică repetitivitate, un oarecare grad de elaborare și dramatizare. Totuși, această tendință de a încărca cu un anume sens ritual cea mai banală activitate produsă de om ar trebui să dea de gândit, ar presupune sau ar fi o probă că există o reală nevoie de mit și rit. Nu neapărat o nevoie a antropologului care bineînțeles că și el, adesea, încearcă să modifice realitatea pentru a nu-și pierde obiectul muncii, ci, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Același Norbert Elias spune că, pentru a fi un adevărat gentleman al acelor vremuri, era cu desăvârșire interzis să scuipi pe masă. Un gentleman în adevăratul înțeles al cuvântului nu scuipa decât sub masă. David Le Breton spunea că Renașterea presupunea chiar o altă accepțiune a noțiunilor de om, de trup. „Omul nu se distinge de țesătura comunitară și cosmică în care a fost inserat. Lumea nu e separabilă de om. Într-un carnaval, corpurile se amestecă indistinct în marele corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Murdăria nu există ca atare, în sine, nu e un fapt de la sine înțeles în nici o cultură. E doar o convenție. Nu sunt foarte sigur că am reușit să fiu bine înțeles, dar sunt sigur că îmi veți da dreptate. Presupun că povestea despre veceaua cosmică a Irinei Nicolau vă este cunoscută. Dar e frumoasă și nu e un păcat dacă o repetăm acum. Când Irina Nicolau a întrebat un țăran unde e buda, acesta a condus-o în spatele casei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
spre coteț se îndrepta un vulpoi mare și fălcos. Omul a privit stupefiat cum vulpoiul, cu o mișcare iscusită, a dat la o parte clănțăul și a intrat în coteț. Pipăia să vadă care găină e mai grasă. Sau așa presupunea cel ce mi-a povestit. Adică vulpoiul avea niște criterii foarte clare după care înșfăca găinile. Ei, povestea omul, și chiar în momentul în care vulpoiul se pregătea să răpească o găină suficient de dolofană, care întrunea toate criteriile, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o piatră. Omul trăgea într-o parte, vulpoiul în cealaltă. Până când tăietura din frunte s-a tot lărgit, vulpoiul și-a ieșit din propria piele și a luat-o la fugă. Și omul a rămas cu blana în mână. Omul presupunea logic că, fără blană, vulpoiul n-a mai supraviețuit mult. O fi murit de frig, săracul, zicea. Mai ales că povestea se petrece spre toamnă când a căzut deja bruma. Câmpina ca o sală de lectură Orașul se citește. Orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
teoria economică, piața nu mai desemnează un loc fizic, ci un mecanism autoreglator de schimb a produselor (bunuri și servicii). Societățile cu economie de piață sunt cele care fac din acest mecanism principiul de bază al vieții lor materiale. Aceasta presupune Îndeplinirea a două serii de condiții care relevă dreptul și instituțiile . Economia de piață implică În primul rând puterea de a transforma natura, presupune muncă și bani ca produse, ca mărfuri având o valoare de schimb, și nu doar o
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
piață sunt cele care fac din acest mecanism principiul de bază al vieții lor materiale. Aceasta presupune Îndeplinirea a două serii de condiții care relevă dreptul și instituțiile . Economia de piață implică În primul rând puterea de a transforma natura, presupune muncă și bani ca produse, ca mărfuri având o valoare de schimb, și nu doar o simplă valoare de folosință. În al doilea rând, virtuțile autoreglatoare ale pieței sunt dependente de o concurență liberă și loială. Dar toate acestea nu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
un conținut care Îi este propriu. În acest sens se impun atenției următoarele aspecte: a. Pe termen scurt, cererea de locuri de muncă este practic invariabilă, deoarece dezvoltarea unor activități existente și inițierea altora noi, generatoare de locuri de muncă, presupun o anumită perioada de timp; b. Posesorii forței de muncă au o mobilitate relativ redusă; oamenii nu se deplasează dintr o localitate În alta și nu-și schimbă cu ușurință munca, ci sunt atașați mediului economico social, chiar dacă nu au
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
refuza un loc de muncă) prin opoziție cu interdicția de a muncii și obligația de a muncii, precum și cu posibilitatea persoanei de a-și alege profesia și locul de muncă În mod neîngrădit. Libertatea muncii, din punct de vedere juridic, presupune libertatea persoanei de a-și alege singură locul de muncă, profesia, dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții. Ea se manifestă prin caracterul contractual (convențional) al tuturor formelor raportului juridic de muncă. De asemenea, este asigurată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ca formă de muncă forțată dar prin Legea nr. 395/2005, această formă a fost suspendată pe timp de pace. În acest context normativ persoana fizică este liberă să decidă dacă Își exercită sau nu dreptul la muncă. Libertatea muncii presupune dreptul persoanei de a hotărî dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții, dreptul de a-și alege singură profesia, dreptul de a Încheia sau nu un contract individual de muncă, dreptul de a pune capăt, prin
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de studii, admitere În acel post profesional). Noțiunea de libertate a muncii trebuie nuanțată deoarece are multe aplicații În realitatea socio-economică. O primă aplicație este alegerea liberă a profesie și ocuparea unui loc de muncă În condițiile legii. Libertatea muncii presupune și existența cumulul de funcții, astfel, un salariat poate muncii pentru doi sau mai mulți angajatori, cu respectarea condițiilor de durată legale. Angajatul, În condițiile admiterii cumulului de funcții, poate fi remunerat În parte pentru munca prestată la fiecare angajator
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pentru munca prestată la fiecare angajator. Încetarea și suspendarea raporturilor de muncă conform legii, constituie o altă rezultantă a principiului. În acest sens angajatul poate cere prin denunțare Încetarea contractului de muncă dacă drepturile sale nu sunt respectate. Libertatea muncii presupune și faptul că prin acordul comun al părților, clauzele contractului individual de muncă pot fi modificate În urma unui proces de negociere. Pe de altă parte, angajatorul are posibilitatea, pentru protejarea intereselor sale legitime să suspende contractul de muncă. 4.4
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
capacitatea unei organizații furnizoare de a oferi programe de educație În conformitate cu standardele anunțate. Aceasta este astfel promovată Încât să conducă la Îmbunătățirea continuă a calității educației. Controlul calității educației În unitățile de Învățământ preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal presupune activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
calității educației. Controlul calității educației În unitățile de Învățământ preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal presupune activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de referință. Calitatea educației reprezintă o prioritate permanentă pentru orice organizație furnizoare de educație
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
profesională Regula privind cheltuielile privind formarea profesională, prevăzută de art. 194 din Codul muncii, este că toate cheltuielile ocazionate de formarea profesională inițiată de angajator se suportă de către acesta. În cazul În care, participarea la cursurile și stagiile de formare presupune scoaterea parțială din activitate, salariatul va beneficia de drepturile salariale astfel: 166 a) dacă participarea presupune scoaterea lui din activitate pentru o perioadă ce nu depășește 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
toate cheltuielile ocazionate de formarea profesională inițiată de angajator se suportă de către acesta. În cazul În care, participarea la cursurile și stagiile de formare presupune scoaterea parțială din activitate, salariatul va beneficia de drepturile salariale astfel: 166 a) dacă participarea presupune scoaterea lui din activitate pentru o perioadă ce nu depășește 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de salariul integral corespunzător postului și funcției deținute, cu toate indemnizațiile, sporurile și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
perioadă ce nu depășește 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de salariul integral corespunzător postului și funcției deținute, cu toate indemnizațiile, sporurile și adaosurile la acesta; b) dacă participarea presupune scoaterea din activitate pentru o perioadă mai mare de 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, el va beneficia de salariul de bază, și după caz, sporul de vechime. Atunci când participarea la cursurile sau la stagiul de formare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]