3,419 matches
-
neîntemeiată. Se arată că maniera în care legiuitorul a înțeles să incrimineze infracțiunea de camătă, la art. 351 din Codul penal, prin folosirea noțiunii de "îndeletnicire" nu este de natură a conferi textului legal criticat imprecizie, neclaritate sau lipsă de previzibilitate referitoare la conduita care ar putea cădea sub incidența acestei norme penale. Se susține că din interpretarea textului criticat este ușor de dedus, chiar fără studii juridice, că acesta sancționează împrumutul de bani cu dobândă de către persoane neautorizate, atunci când această
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
să devină o ocupație. Se susține, de asemenea, că faptul că prevederile art. 351 din Codul penal nu prevăd de câte ori trebuie să fie repetată fapta pentru a constitui infracțiunea de camătă nu este de natură a afecta claritatea, precizia sau previzibilitatea normei. În ceea ce privește prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se arată că nici acestea nu încalcă standardele de calitate a legii, anterior arătate, iar aspectul că legiuitorul nu a preluat în cuprinsul dispozițiilor criticate prevederile art. 10
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
de calitate a legii, anterior arătate, iar aspectul că legiuitorul nu a preluat în cuprinsul dispozițiilor criticate prevederile art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală din 1968 nu este de natură a afecta claritatea, precizia sau previzibilitatea normei și de a încălca, în acest fel, dreptul la un proces echitabil al părților. 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
Constituție și în marja de apreciere prevăzută de norma constituțională anterior referită. 17. Prin urmare, Curtea constată că maniera de reglementare a infracțiunii de camătă prin dispozițiile art. 351 din Codul penal nu lipsește textul criticat de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. 18. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 631 din 11 noiembrie 2014 , publicată
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
dispozițiile textului de lege criticat se coroborează cu cele din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 , care prevăd obligațiile părților cu privire la situația marcajelor utilizate în luna anterioară. 7. Totodată, în ceea ce privește susținerile autoarei excepției referitoare la claritatea și previzibilitatea normei cuprinse în art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și cu privire la aplicarea acesteia, instanța de judecată apreciază că acestea reprezintă probleme de interpretare a prevederilor legale în situația concretă dedusă judecății
DECIZIE nr. 140 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015. Curtea a reținut că "legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie și previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la realizarea unei
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
în ultimul rând, trebuie avut în vedere și destinatarul normei, iar în ipoteza în care acesta este un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudență în desfășurarea activității, cu atât mai puțin se poate invoca lipsa preciziei, clarității și previzibilității normei. Se mai arată că noțiunea de "debitor" este definită în art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006 , care, deși a fost abrogată, continuă să își producă efectele în cauză, având în vedere că autoarea excepției, în baza
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
cuprinsul art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 și ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal nu este definită în legislația penală, motiv pentru care textele criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Se susține că, în lipsa unei reglementări legale a sintagmei criticate, dispozițiile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 și ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal sunt susceptibile de aplicări diferite. Pentru acest
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
fiscală", "evidență contabilă", "includere sau scoatere din evidențe", ceea ce presupune o cunoaștere largă, în mediul de afaceri, a semnificației acestei expresii, situație ce exclude susținerea că folosirea acestora într-un context normativ ar induce normei un caracter de lipsă de previzibilitate. 11. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că textele criticate sunt suficient de precise și clare pentru a observa cu ușurință că sancțiunea penală se aplică doar în cazul în care organele competente constată săvârșirea
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
reține că dispozițiile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal, ce reglementează infracțiunea de bancrută frauduloasă, îndeplinesc standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale calității legii, nefiind de natură a contraveni normei constituționale de la art. 1 alin. (5) din Constituție. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
pe tot continentul). Asistăm deci la o situație în care exista o creștere rapidă a populației datorită scăderii mortalității infantile, dar și a capacității crescute de hrănire a populației de către o aceeași suprafață de teren, grație mai bunei stabilități și previzibilități alimentare. Asta, din păcate, se traduce prin mai mulți copii decât părinții pot înzestra ("dota", la dot = zestre) financiar și material, fapt ce face ca mânăstirile să se umple cu fete nobile sau din medii de extracție mai joasă, puse
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
societate. După Berger, un "nomos" social trebuie înțeles ca "o pavăză împotriva terorii". Cu alte cuvinte, cea mai importantă funcțiune a societății o reprezintă "nomizarea". Avem cu toții nevoie de un nomos care să definească structura socială: el ne asigură stabilitatea, previzibilitatea și un cadru de referință în care să trăim. Alternativa o constituie haosul și teroarea, într-un mediu pe care Berger îl numește "anomie". Nomos-ul terestru al lui Carl Schmitt este o ordine valabilă pe întreg globul care, în mod
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
Uniunii în termeni financiari, pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Acesta stabilește sumele maxime anuale pentru categorii mari de cheltuieli (denumite rubrici). Procedura bugetară anuală trebuie să respecte aceste plafoane maxime. Cadrul financiar multianual asigură disciplina bugetară și previzibilitatea cheltuielilor Uniunii Europene. Scopul negocierilor privind Cadrul financiar multianual este de a defini, în linii mari, pentru următorul ciclu bugetar, limitele de cheltuieli care determină câți bani poate cheltui Uniunea Europenă, programele de cheltuieli care determină în ce scopuri ar
Bugetul Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303835_a_305164]
-
procedură penală este ambiguă, nefiind definită în cuprinsul Codului de procedură penală sau al Codului penal, Curtea urmează a verifica dacă textul criticat conține suficiente elemente de determinare a conținutului acestei sintagme. 13. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii procesual penale, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015 (paragraful 25), că destinatarii normei penale de
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, Curtea a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern, însă vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. S-a reținut, totodată, că, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. În plus, a fost
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
noțiunea "drept" folosită la art. 7 din Convenție corespunde noțiunii de "lege" ce apare în alte articole din Convenție; ea înglobează dreptul de origine atât legislativă, cât și jurisprudențială și implică condiții calitative, printre altele, pe cele ale accesibilității și previzibilității. 15. În ceea ce privește sintagma "interes public", criticată de autorul excepției, Curtea reține că enumerarea în cuprinsul prevederilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală a elementelor referitoare la conținutul faptei, la modul și mijloacele de săvârșire, la scopul urmărit
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor lor. În soluționarea cauzei, procurorul nu se poate îndepărta de conținutul acesteia, realizând delimitări ce intră în competența puterii legiuitoare. 16. În consecință, Curtea constată că textul criticat nu îndeplinește standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii penale, încălcând principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală și, prin urmare, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevăd obligativitatea respectării în România a Constituției, a supremației sale și a
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
o pedeapsă sau o sancțiune de aceeași natură juridică apar ca fiind nepotrivite în scopul de a împiedica acuzatul să comită alte infracțiuni sau să interacționeze cu alte persoane în vederea săvârșirii infracțiunii. 2. În ceea ce privește pretinsa lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei "interes public", din cuprinsul art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, reținem că, într-adevăr, Codul penal și Codul de procedură penală nu definesc în mod expres noțiunea anterior referită. Cu toate acestea, interpretând logic dispozițiile
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
aceste motive apreciem că lipsa definirii exprese în Codul penal sau în Codul de procedură penală a noțiunii de "interes public", din cuprinsul dispozițiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu încalcă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale textului criticat. Așa cum rezultă din considerentele de drept comparat invocate la punctul anterior, interesul public este circumstanțiat, în mod similar, și în alte sisteme de drept în care este reglementată, sub o formă sau alta, instituția renunțării la urmărirea
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 care prevăd sancțiunea amenzii de la 25.000 lei la 35.000 lei pentru fapta de efectuare de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea masei totale admise, sunt neconstituționale, invocând lipsa de previzibilitate a normelor și cuantumul exagerat al sancțiunilor pe care acestea îl instituie, precum și lipsa posibilității de plată în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege. 6. Astfel, autorul susține că prevederile de lege criticate
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
persoana în cauză este calificată de legislația națională drept "contravenient", ceea ce înfrânge prezumția de nevinovăție. Invocă, în acest sens, Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României. Totodată, invocă lipsa de previzibilitate a normelor legale criticate, legiuitorul omițând să specifice o eventuală marjă procentuală, care să fie aplicată în minus față de masa cântărită la momentul controlului, ceea ce, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, determină lipsa garanțiilor specifice unui proces echitabil. 7
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
alin. (1) lit. p) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 nu conține reglementări cu privire la sarcina probei în ipoteza contestării procesului-verbal de constatare a contravenției, iar eventualele "omisiuni legislative" nu conduc la neconstituționalitatea prevederilor sancționatorii inserate în articolul criticat. Lipsa de previzibilitate invocată de petent vizează, în realitate, o stare de fapt (modificarea maselor pe axe ca urmare a denivelărilor, respectiv a vitezei de deplasare), iar nu textul de lege pretins a fi neconstituțional, astfel că nici această critică nu este întemeiată
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
a transpune în practică dispozițiile cuprinse în art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, potrivit cărora statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale. 16. Curtea constată că normele de lege criticate nu prezintă deficiențe sub aspectul preciziei, clarității ori previzibilității reglementării, astfel încât destinatarul lor este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător. Prin urmare, încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție nu poate fi reținută. De altfel, lipsa de previzibilitate a normei, invocată în cauză, vizează, în
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
prezintă deficiențe sub aspectul preciziei, clarității ori previzibilității reglementării, astfel încât destinatarul lor este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător. Prin urmare, încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție nu poate fi reținută. De altfel, lipsa de previzibilitate a normei, invocată în cauză, vizează, în realitate, diferite situații faptice, aspecte care excedează, în mod evident, controlului de constituționalitate. 17. Referitor la critica privitoare la pretinsa disproporție între sancțiunile prevăzute pentru infracțiunile și contravențiile la regimul drumurilor, Curtea precizează
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]