11,157 matches
-
de implicații și aplicații indiscutabil utile în mediul organizațional. De altfel, o parte dintre aceste teorii s-a născut ca urmare a unui demers de rezolvare a unei probleme concrete din mediul de afaceri. În acest context poate fi reiterată problematica adecvării modelului pozitivist și a raționalității tehnice la cunoașterea din domeniul socio-uman. Abordarea problematicii motivației umane prin aplicarea metodei științifice ridică o serie de incertitudini epistemologice: câte din teoriile motivației sunt teorii "științifice", care sunt teorii cu rang mediu de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aceste teorii s-a născut ca urmare a unui demers de rezolvare a unei probleme concrete din mediul de afaceri. În acest context poate fi reiterată problematica adecvării modelului pozitivist și a raționalității tehnice la cunoașterea din domeniul socio-uman. Abordarea problematicii motivației umane prin aplicarea metodei științifice ridică o serie de incertitudini epistemologice: câte din teoriile motivației sunt teorii "științifice", care sunt teorii cu rang mediu de generalitate și care au un nivel mai scăzut de generalitate, care sunt criteriile de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sunt motivați să-și mențină consistența cognitivă, oamenii sunt motivați să obțină recompense psihologice, oamenii sunt motivați să-și crească nivelul energiei motivaționale, oamenii sunt motivați să obțină putere și prestigiu. (Turner și Stets, 2006, p. 47) În literatura românească problematica motivației în muncă nu a constituit un capitol vizibil, fapt ușor de intuit, având în vedere ruta de dezvoltare a sociologiei și psihologiei industriale de la noi din țară. Viziunea Partidului Comunist asupra muncii și motivației nu a permis dezvoltarea de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pentru sensul pierdut al ideii de muncă. Cinci propoziții cuprind sintetic critica lui Sievers asupra teoriilor motivației: 1. conceptul de motivație este limitat la o perspectivă de tip micro și favorizează exclusiv explicațiile cauzale (în direcția explicării comportamentului uman); 2. problematica motivației a fost convertită de la conceptul științific de a ajuta înțelegerea omului și constituția sa individuală, fiind transformată într-un instrument pragmatic de influențare a comportamentului uman; 3. datorită orientării predominant behavioriste, teoreticienii motivației în muncă au pierdut sensul preocupării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și concepția behavioristă. Opțiunea pentru ilustrarea acestor contribuții a fost determinată de impactul celor cinci școli de gândire asupra studiului comportamentului organizațional și implicit asupra pragmaticii motivării. De la managementul științific până la teoriile behavioriste, cercetările din perioada 1900-1925 contribuie la creionarea problematicii motivării. Studiile din această perioadă au stimulat elaborarea teoriilor clasice despre motivație fie prin dorința autorilor de a combate viziunile precursorilor, fie prin dezvoltări conceptuale. 2.1. Managementul științific Managementul științific dezvoltat de Frederick. W. Taylor este catalogat în literatura
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
autonomia, ceea ce înseamnă în termenii teoriei atribuirii, locus intern al cauzalității. Recompensele tangibile, financiare, precum și cele intangibile, constrângătoare (cum sunt termenele limită, directivele, evaluările, obiectivele impuse) conduc la perceperea locus-ului cauzalității ca extern, ceea ce atrage după sine diminuarea motivației intrinseci. Problematica influenței recompenselor asupra motivației intrinseci este una centrală în teoria evaluării cognitive. Autorii apreciază că recompensele (în special cele financiare) au două caracteristici: informațională și de exercitare a controlului. Recompensele externe facilitează exercitarea controlului de către instanța care alocă recompensa așa cum
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
întocmirea unor dosare personale de evaluare la care au avut acces managerii evaluați și șefii direcți. Fiecare dosar a cuprins, pe lângă rezultatele evaluării și o descriere analitică a teoriilor motivației utilizate în cadrul procedurii, asigurându-se astfel familiarizarea echipei manageriale cu problematica motivării. Managerii au fost împărțiți în trei clase, în funcție de nivelul deținut în ierarhia organizației: top management, middle management și line management. Această clasificare a fost realizată pe baza unui proces de evaluare și analiză a posturilor. Procesul de comparare analitică
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației în muncă este interesul pe care acesta l-a generat atât în rândul cercetătorilor, cât și în rândul managerilor. Numărul impresionant de studii și publicistica din ultimul secol arată că o treime din totalul cercetărilor aferente psihosociologiei organizaționale vizează problematica motivației și a satisfacției. De asemenea, evoluția numărului de publicații indică o menținere a interesului față de acest domeniu. În ceea ce privește mediul organizațional, se poate afirma că practicile manageriale din ultimele decenii acordă o importanță sporită resursei umane în general și motivației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aibă loc odată pe an. Ziarul sistemelor vecine Anumite sisteme folosesc, în munca de PR, și asemenea ziare, a căror populație țintă este formată, în principal, din membri sistemelor vecine. Asemenea ziare vor promova informații de interes general, referitoare la problematicile tuturor sistemelor vecine, precum și informații prin care să facem cunoscut propriul sistem. Se promovează informații generale, pentru a trezi interes din partea vecinilor, cît și informații despre propriul sistem, tocmai pentru a amplifica transparența procesului de comunicare și, bineînțeles, pentru a
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Dacă un asemenea gen de manifestare ar avea loc în afara sistemului, s-ar produce un proces de depersonalizare, de rupere a identității sistemului, aspecte care nu sînt deloc benefice imaginii acestuia. Tema conferinței de presă, precum și maniera de abordare a problematicii acesteia, trebuie să fie interesantă atît din punct de vedere al siste-mului care organizează manifestarea, cît și din perspectiva omului de presă și nu în ultimul rînd din perspectiva cititorului, a ascultătorului sau a telespectatorului. Tema trebuie să-i atragă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
tine-rele speranțe pot deveni artiști consacrați, cunoscuți și iubiți de către ma-se și pot transfera, la rîndul lor, atitudine pozitivă din partea maselor, pentru sistemul care i-a sprijinit. Capitolul VII Corporate Identity În ultimul capitol al acestei cărți vom trata problematica totului unitar, al Gestalt-ului, pe care trebuie să îl creeze consilierul PR sistemului său. Conceptul cel mai cuprinzător, care poate să definească acest Gestalt este "Corporate Identity". Identitatea unui sistem cuprinde două direcții macro: a) Sistemul trebuie să aparțină unei
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
formei spirituale", aceasta din urmă fiind mai degrabă neglijată în lucrările de sociologie canonică. Cum o arată subtitlul cărții de față "o etică pentru timpurile noastre" -, cea mai recentă carte a lui Michel Maffesoli din ciclul arhitectonic consacrat postmodernității întregește problematica ordinii, a experienței societale cu tema moralei. Aceasta după ce în lucrările precedente a reperat alte fațete ale genezei postmodernității: în cartea asupra cotidianului din 1979 a introdus noțiunea de "duplicitate" în ființa individului, ca potențial al deschiderii spre schimbarea de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un joc de doi din Bihor la o coregrafie de Béjart. Relația socială deterministă a sportivilor: Lăsând la o parte de acum considerațiile referitoare la domeniul comun sau la cel științific, societatea și sportul se va orienta în continuare sper problematica limbajelor sportive, structurate pe simbol. Relația simbolică de tip religios este aceea a norocului. Ierarhia relației sociale apare foarte clar delimitată, dar nu poate fi exclus hazardul, norocul. Actul sportiv, deviind valoarea medie actului uman de motricitate are o valoare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
La alte nivele acest număr poate varia. Motivele cele mai întâlnite ce cauzează o schimbare sunt: accidentările, oboseala, schimbările tactice sau tragerile de timp pe final de joc. La nivelul seniorilor, un jucător înlocuit nu poate reintra în joc), o problematică din comunicarea teoretică. Cercetările culturii sportive nu pot face abstracție de valorile etice, valori culturale de tip specific, reflectate în comportament, înțeles ca esență a valorilor individuale și sociale realizate pe o anumită treaptă de evoluție a societății. În această
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
1. CODURI SPORTIVE DE RECUNOAȘTERE ȘI IDENTIFICARE Sportul este o formă de socializare modernă, apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sportul preia semne mitice antice și le transformă în legături ferme ideologice, fenomenul sportiv devenind o problematică a lumii contemporane. Ceea ce nu exclude moduri de reîntoarcere spre limbajul primitiv, non verbal, precum sunt semnele cu brațele la pompieri, semne existente la începutul, în mijlocul sau la sfârșitul concursurilor, semne vizuale, chinetice sau sonore, apare vizibil în limbajul para-verbal
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
socio-culturală promovează astfel o mediere a problemelor comunităților, printr-o politică managerială, educațională, îndreptată spre înțelegerea elementelor culturii locale, regionale și respectarea principiilor integrării culturale. Mediatizarea științelor omului și ale societății devine pretext argumentat în condițiile în care omul și problematica societății contemporane sînt insuficient reprezentate pe scena muzeologiei mondiale. Conexiunile stabilite astfel între muzeologie, muzeografie și domeniul științelor sociale sociologie în special determină noi direcții de analiză și interpretare a condițiilor socio-economice și culturale ale așezărilor, regiunilor, activitățile umane și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu privire la calitatea activităților desfășurate, cît și a gradului de asimilare a cunoștințelor. De remarcat faptul că se intenționează cuprinderea în broșură a temelor, prin prezentarea conținutului teoretic și vizual, un ghid de evaluare și propuneri de exerciții aplicative axate pe problematica gramaticii limbajului plastic. Este relevantă evoluția acestei activități în perioada 2001-2006 în privința 6: specialiștilor angrenați, practic prin dublarea numărului acestora, creșterea semnificativă fiind înregistrată în ultimul an, motivată de sporirea efectivelor de elevi integrați în programe; numărului de copii incluși
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pentru a i se dezvolta întreaga receptivitate pentru valori și capacitatea de a realiza valori". Pentru Constantin Cucoș, aceste puncte de vedere și definiții devin moment de reflexie, analiză și sinteză regăsite într-un complex de formulări ce acoperă pertinent problematica abordată. Educația este un proces continuu ce "se prelungește pe întregul parcurs al vieții unui individ" și "se realizează în perspectiva unui ideal de personalitate umană, acordat la repere culturale și istorice bine determinate"10. În funcție de nivelul de organizare a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
perioade erau diferite de cele contemporane. Astăzi vorbim din ce în ce mai mult de reformă, ca mijloc de intervenție majoră în scopul eficientizării procesului educativ, al cuprinderii în sistem a unui număr cît mai mare de tineri. Nevoia legitimă a clarificării și înțelegerii problematicii pedagogice a reformei presupune pentru început o analiză a semnificațiilor conceptului. Sensul istoric de reformă a dobîndit o semnificație mai largă, orientată prin dorința de schimbare a societății. Din perspectiva sociologică, reforma reprezintă în același timp o metodă de acțiune
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
personalului implicat; utilizarea resurselor muzeale în vederea perfecționării experienței profesionale a educatorilor și a experienței elevilor; predare și învățare școlară prin intermediul muzeelor; exploatarea tehnologiei informației și a comunicării la distanță; schimburile de experiență și cunoștințe de specialitate între muzee și școli. Problematica, coordonatele activităților și propunerile specifice au fost sesizate și confirmate încă din anul 1998, într-o cercetare pedagogică realizată de autor (I. Toma) în cadrul programului de studii aprofundate avînd ca temă: "Rolul școlii și al muzeului din perspectiva programelor educaționale
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
detaliu al compoziției În jurul cercului realizată de Kandinsky în anul 1940 și un detaliu de relief al sculptorului Hans Arp. Scopul și obiectivele operaționale ale programului Experimentul pedagogic a constat în aplicarea unor metode de stimulare a creativității, metode active, problematica centrîndu-se pe metoda învățării prin descoperire în contexte diferite: analiza plastică pe opera de artă contemporană și exercițiul plastic în care imaginea ce urma a fi reprezentată nu a fost dezvăluită în totalitate, aceasta urmînd a fi descoperită și întregită
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
informației sociale necesare oricărui cetățean conștient de rostul și menirea lui"45. Odată cu înființarea în mai 1936 a Muzeului Satului Românesc sub directa îndrumare a lui Dimitrie Gusti, România se situa în rîndul acelor puține țări care reușeau să abordeze problematica constituirii și dezvoltării unui muzeu în aer liber. Pornind cu un bogat inventar și dezvoltîndu-l treptat, Muzeul Satului se va înscrie ca păstrător al aspectelor caracteristice zonelor etnografice, realizînd o sinteză a acestora în scopul transmiterii peste generații a mesajului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe criterii științifice a unui sistem de evaluare a rezultatelor și a progreselor școlare specifice disciplinei, în condițile actuale în care nu există criterii unitare, obiective, relevante, ceea ce conduce la subiectivism și interpretări personale ale creației artistice școlare de către profesori. Problematica evaluarii în acest domeniu a fost și este dificilă, programele școlare de specialitate din țara noastră neacordînd importanța cuvenită acestei dimensiuni. Mai mult, întrunirile metodice pe această temă la care au fost invitați profesori de specialitate nu au reușit să
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
opuse în cadrul fenomenalului părerii (), ignoranței (), necunoașterii (), pluralității () (Rep.IV 444 a2; 443 e9, V 477 b2, Symp.202 a7). Aristotel a avut o contribuție remarcabilă (Metaph. X, 4; Categ.10, De interpretatione XIV) în problema contrarietății, fiind preocupat intens de problematica ei și de distincțiile între diverse tipuri de opoziții din mai multe motive: 1. pentru a explica devenirea (schimbarea) ca o succesiune de contrarii. 2. logica nu poate elucida chestiunea judecăților, adică a unirii unui predicat (atribut) cu un subiect
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în universale (propositiones universales) și particulare (particulares), după cantitate, și în afirmative (dedicativae) și negative (abdicativae), după calitate, este realizată de autor prin introducerea termenilor tehinici quantitas și qualitas. (Apul. Dogm.Plat.III, pag.271-273). De maximă importanță pentru explicarea problematicii opușilor este schema ce reprezintă raporturile dintre judecăți, considerate atât din punct de vedere al cantității, cât și al calității: I. Toți A sunt B (SaP) II. Niciun A nu este B (SeP) III. Unii A sunt B (SiP) IV
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]