5,828 matches
-
gen literar", face apel la o definiție consacrată, pentru a-și apropria, ulterior, un sens derivat din universul său axiologic într-o formulare cu totul atipică: "El e un fel de a slobozi condeiul în răspăr"; sau "Pamfletul e pumnul profetului iritat de râvna de stăpânire a stupidității"71. Forța acestor redefiniri este observabilă în timp, cel puțin în ceea ce-l privește pe Arghezi, pentru că, fără să fi avut pretenția unui studiu sistematic, teoretizările sale au fost preluate și puse în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
metafora corbului care "între două zboruri circulare, ciupește zgârie, înțeapă, rupe", și instrumentele contondente ale pamfletarului: "undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul bijutierului, uneltele măcelăriei", dar și plastica viziune prin care Arghezi justifică agresivitatea pamfletului prin memorabila sa redefinire: "pumnul profetului iritat de râvna de stăpânire a stupidității". Arghezi trimite de nenumărate ori la un simbolism al torturii fizice, ca o pedeapsă extremă, dar justificată aplicată lumii descentrate, aici rolul fiind al satiristului, dar și ca o intervenție ludică, prin care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tranșantă funcționează ca un jalon referențial în corpul textului. Prin ea, pamfletarul execută, din interiorul povestirii hiperbolice, o mișcare de întoarcere în realitatea evenimențială. Strategia de fictivizare apare ca indice intertextual în pamfletul polemic: "La neamul românesc viețuiau alături doi profeți, apostolul Iorga și Cuza proorocul", iar acuza tranșantă are rolul de a reconecta lectorul la realitatea subiectiv asumată a polemistului: "Paginile Neamului Românesc erau o josnică insultă și constituiesc până astăzi cel mai mare monument de incultură sufletească, de analfabetism
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de lemn. Culmea ridicolului: statuia sacră. Ce fel de Dumnezeu este acela care se sfarâmă în bucăți, care poate fi azvârlit la pământ? Ce ființă infinită se poate lăsa circumscrisă într-un volum? Templul este gol, ca și Chivotul. Falșii profeți îl umplu cu nimicuri, cei adevărați vestesc fără să arate. Numai cuvântul poate spune adevărul, vederea este puterea falsului. Ochiul grec este vesel, ochiul evreiesc nu este un organ fast, el aduce nenorocire și nu vestește nimic bun (ochiul era
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din universul vizibil; dar mijlocitorii lui Mesia care vin după ei, papii și episcopii, reinjectează imaginea în idee, pentru că numai ea dă trup Spiritului, carne promisiunii, iar mulțimilor un stindard în jurul căruia să se unească. Difuzorii colorează albul și negrul profeților, pentru a lărgi aria de audiență. Așa cum lava se răcește și devine rocă, elanul predicii milenariste se transformă în figurare materială. Își pierde ea sufletul? Cum un suflet fără trup n-a mântuit niciodată pe nimeni, dilema nu-i ușor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și învățate ale conivenței. Calificarea cetățeanului mediu de a primi stigmatele mântuitoare nefiind înnăscută, atracția artistică nu arde etapele. Nu se pot elimina educația națională și munca obscură a vechilor medieri "păgâne": cartea, școala, ziarul. Niciun ochi nu va fi profet dacă nu a fost truditor. Mahăbhărata are o funcție simbolică în India, nu la Paris. Iar Racine nu are niciuna la Benares. Nici Poussin care totuși nu are nevoie de traducător. O imagine călătorește mai bine decât un text este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
multe articole și studii de specialitate în domeniul filozofiei religiei și al religiei comparate. Este director fondator al Programului de Studii Iudaice și membru fondator al Centrului de Studii Medievale din cadrul Universității din București. Cel mai recent volum publicat este Profetul și oglinda fermecată. Despre imaginație și profeție în Călăuza rătăciților de Moise Maimonide, Humanitas, București, 2008. Dacaș uita cine sunt, trădândumă pentru o altă lumină, în trupul meu osul sar face aur. Privighetoarea în noapte De sufletul meu nu s
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
inteligenței este circulară, întrucât atenția este cu toată ființa îndreptată către principiul ultim). Circularitatea va da seamă, așadar, de o anume desăvârșire prin abilitatea și puterea de concentrare asupra Unului ca centru. îngerii fac doar voia Domnului și, după cum spune profetul, merg „unde le mână Duhul să meargă“. Avicenna va oferi o viziune sintetică privitoare la mișcare. Mișcarea este descrisă, pe linie aristotelică, drept mișcare a corpurilor și mișcare a sufletului. Mișcarea circulară, mai nobilă, este specifică ființelor superioare, a căror
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
principiul ultim nu face parte din ierarhie, dar este prezent prin fiecare treaptă. Nicăieri și pretutindeni, fără un chip sau un loc anume, în nici un timp și în toate timpurile. Iată, spre exemplificare, un fragment din Cartea Regilor, privitor la profetul Ilie: „Și acolo, Ilie a intrat într-o peșteră, și a rămas în ea peste noapte. Și cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: «Ce faci tu aici, Ilie?» / Ela răspuns: «Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul oștirilor; căci
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sălășluirea în legătura cu Unul. Unul nu poate avea chip și, prin urmare, orice repre zentare obiectivată poate sta cel mult ca semn pentru a anunța prezența divină. Aș face din nou trimitere, în acest caz, la celebra „viziune“ a profetului Ilie, care, la ieșirea din peșteră, trece cu virtuozitate toate pragurile, fără a da chip divinului. O ilustrare la fel de elocventă este oferită, în budismul Zen, de un koan care face trimitere la prezența manifestată a lui Buddha: „De-l întâlnești
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de regăsire a sinelui, de stabilitate pe lungă durată sunt atractive și pentru musulmani, fiindcă și ei caută cu disperare certitudini, puncte de reper în lumea actuală. "Fundamentalismul islamic" revede "epoca de aur" a islamului și cere credincioșilor să imite profetul și să aplice povestirile Coranului în conduitele cotidiene. Cei care vor să intre pe scena politică a prezentului (orientarea jihadistă 35) combat valorile occidentale. Unii au crezut că mondializarea va reduce distanțele "față de toți ceilalți". Deocamdată aceasta a constituit un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o preconcepție a minții cu privire la cele spuse — iar aceasta se numește ascultare, înțelegere și convingere deplină — atunci nimeni nu va putea învăța fără credință, pentru că nu poate învăța fără preconcepție. Mai mult decât orice se dovedește adevărat cuvântul spus de profet: Dacă nu veți crede, nici nu veți înțelege (Is. 7, 9). Heraclit Efeseanul, parafrazând acest cuvânt, a spus: Dacă nu nădăjduiești ceea ce nu-i de nădăjduit, nu-l vei descoperi, pentru că rămâne nedescoperit și neajuns (Heraclit, Fragm. 18, Diels). Dar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
demon declarând că prin Arius și Eunomius a dat la iveală învățături nelegiuite și eretice. Citim în cartea a patra a Regilor că unul din aceste duhuri spunea lăudându se: Voi ieși și voi fi duh mincinos în gura tuturor profeților lui. (...) Evangheliile atestă că alți demoni sunt muți și surzi, iar profetul amintește că unele duhuri sunt ațâțătoare ale poftelor și ale desfrâului. Duhul desfrânării, zice el, i-a cuprins pe ei și s-au desfrânat părăsind pe Dumnezeul lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nelegiuite și eretice. Citim în cartea a patra a Regilor că unul din aceste duhuri spunea lăudându se: Voi ieși și voi fi duh mincinos în gura tuturor profeților lui. (...) Evangheliile atestă că alți demoni sunt muți și surzi, iar profetul amintește că unele duhuri sunt ațâțătoare ale poftelor și ale desfrâului. Duhul desfrânării, zice el, i-a cuprins pe ei și s-au desfrânat părăsind pe Dumnezeul lor. Autoritatea Scripturilor ne învață, de asemenea, că există duhuri de noapte, de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de asemenea, că există duhuri de noapte, de zi și de amiază. Am avea nevoie de prea mult timp dacă am parcurge toate cărțile Scripturilor, pentru a arăta unul câte unul diferitele feluri de duhuri necurate, cum sunt arătați de profeți onocentaurii, satirii, sirenele, lamiile, bufnițele, struții, aricii, cum sunt în psalmi aspida și basiliscul, sau cum sunt în Evanghelie leul, balaurul și scorpionul, sau demonii numiți de apostol principi ai lumii acesteia, conducători ai întunecimilor și duhuri ale răului. Nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Explicarea Epistolei către Galateni, p. 21) Ferirea de comuniunea ereticilor și a schismaticilor „Se cuvine, dar, să vă depărtați de unii ca aceștia și să nu vorbiți cu ei nici în particular, nici în public; să ne ținem strâns de profeți și mai ales de Evanghelie, în 97 care patimile ne sunt arătate, iar învierea se împlinește. Fugiți de dezbinări, că ele sunt începutul relelor”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, (Ignatie către smirneni), cap. VII, în PSB, vol. 1, p. 221) „Am
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
În luna octombrie a anului 1883, o armată egipteană cu ofițeri britanici sub comanda colonelului William Hicks ("Hicks Pașa"), în formație de marș prin deșertul sudanez, este surprinsă (bătălia de la Kashgil) și anihilată de "rebelii" naționaliști arabi din Sudan ai "profetului" Mahdi care declarase jihad Marii Britanii și Egiptului. În ianuarie 1884, generalul Gordon (v. NOTA 20) este trimis la Khartoum pentru a evacua garnizoana egipteană, ceea ce și face, dar are încăpățînarea să rămînă în capitala sudaneză. În final, Londra trimite în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mentală, adică la starea de "imbecilitate" (la ambele sexe). "Imbecilul", prin urmare, era la început o persoană care nu purta baston, un im-baculum, un om "fără baston". Iată seria derivatelor: imbaculum > imbecillum (la acuzativ) > imbecillus sau imbecillis (la nominativ) > "imbecil". †††††† Profetul Mahomed a impus spălatul pe corp, spălatul pe dinți și folosirea parfumurilor. După Cecilia Caragea, op.cit. (v. Biblografia). ** Moda din anii '70-'80 era de fapt o revenire la moda din prima jumătate a secolului XIX. În tabloul lui Sir
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
oșntwn) prinvoința lui Dumnezeu<footnote Arie, în Epistola către Alexandru, la Sf. Atanasie, Despre sinoade, 16, PG, XXVI,col. 708 C. footnote>. „Noi - zice Arie - recunoaștem un singurDumnezeu, singur ajgevnnhto", singur veșnic, singur așnaqco",singur adevărat Dumnezeu..., Dumnezeul legii, al profeților și alNoului Testament, Care a născut pe Fiul Său înainte de timp și deveacuri”<footnote Mărturisirea de credință a lui Arie prezentată patriarhului Alexandru (epistolă), în Despre sinoade, 16, PG, XXVI, col. 708C-709 A. footnote>. Astfel, Tatăl, ca singur Dumnezeu adevărat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
propriilor cercetări ce pot stârni lucrarea Duhului Sfântpentru a oferi acest dar neprețuit. Fără credință nu poate exista nicio religie și cu atât mai mult cea creștină care se fundamentează perevelația lui Dumnezeu și dă garanția vieții veșnice după cum neasigură profetul când zice: „iar dreptul prin credință va fi viu” (Ava-cum 2, 4). În cele ce urmează ne propunem a repera și analiza din viziu-nea cărților biblice termenii forte care definesc credința pentru aevidenția valoarea acesteia în viața credinciosului. Din perspectivă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Viviane Prager; Schiță a Istoriei Poporului Evreu, editura Hasefer, București, 2001, p. 173. footnote>. Acest din urmă termen redămai evident ideea de credință în Dumnezeu secondată de încredereaîn împlinirea făgăduințelor Sale. S-ar părea că acesta este de preferat de către profeți pe motiv că mesajul lor are o mult mai strânsălegătură cu cărțile lui Moise. Așadar, în cuvântările profetice aparefoarte frecvent radicalul bth cu sensul de „a fi încrezător în, a-și puneîncrederea”, secondat de hsh â „a afla refugiul în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
adevăr, în actul decredință se impune adesea a investi mai mult voință decât rațiune<footnote Alfred Kuen, Trebuie să vă nașteți din nou, traducere de Constantin Moisa, Editura Stephanus, București, 1995, p. 85. footnote>.De aceea în demersul kerigmatic al profeților când se folosește verbul „a crede” sau substantivul „credință” se sugerează că se impune imperios a fi sigur de lucrarea divinității, a se baza pe lucrarea pronia-toare a lui Dumnezeu utilizându-se preferențial rădăcina bathah,a căuta sprijin sau ajutor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
acest lucru, iar a doua apare ca undemers al inteligenței care, pornind de la unele raționamente poateajunge la niște realități ce încă nu se văd (Evrei 11, 1) dar în care senădăjduiește<footnote Vocabulaire de Theologie Biblique, p. 129. footnote>. Conform profetului Isaia, credința este un dar divinși implicit o roadă a Duhului Sfânt. Pentru că întreaga religie creștină se bazează pe credință estenormal ca substantivul „pivsti"” să apară cel mai frecvent în scrierile noutestamentare. După cum notează un teolog se impune totușia face
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cea despre fiii lui Israel; „Poporul acesta se apropie de Mine cu gurași cu buzele Mă cinstește, dar cu inima este departe, căci închinareaînaintea Mea nu este pentru ei decât o rânduială omenească în-vățată de la oameni” (cap. 29, 13). Avertismentul profetului este clar:credința nu trebuie se se limiteze doar la vorbe sau teoretizărifiindcă devine nefolositoare ori se poate transforma într-o ideologie periculoasă mai cu seamă atunci când degenerează în simplă apartenență la un grup ori o comunitate iar atunci când se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
prinaceasta însăși de dorința simplificării, ea se poate transforma înfanatism, după afirmația lui Olivier Clement<footnote Olivier Clement, Viața din inima morții, traducerea Claudiu Soare, EdituraPandora, 2001, p. 77. footnote>. Credința trebuie să fie lucrătoare după cum o concepeau și promovau profeții Vechiu-lui Testament. Ei propovăduiau o credință într-un Dumnezeu Izbăvitor și Răscumpărător. Pentru a accepta revelația divină, transmisăprin ei, omului îi este necesară credința. Ea apare în Vechiul Testament ca o cale pe care Dumnezeu Însuși o arată omului spre a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]