10,986 matches
-
obține o imagine aproximativă a masei de clienți potențiali, site-uri cu date referitoare la reglementări privind siguranța jucăriilor, a materialelor plastice ș.a., ca și site-uri ce prezintă rapoarte de piață pe baza cărora se pot face deducții sau proiecții pentru produsul generic de interes. Din informațiile culese apar deja câteva titluri de cărți ce tratează subiecte tehnice - de exemplu, turnarea - sau economice, de exemplu comportamentul consumatorului sau outsourcing-ul. Indicatorii economici generali și/sau cei de ramură fixează contextul pe
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
intern al afacerilor; 2. sugerarea unui mod de tratare a ansamblului, adică dezvoltarea unei strategii a portofoliului; 3. dezvoltarea unui sistem de priorități în alocarea resurselor. Matricele permit atât vizualizarea unei situații la un moment dat, cât și realizarea unor proiecții sau marcarea unor evoluții a portofoliului de afaceri al unei firme. Studiul cu aceste instrumente ține seama de mediul intern și de cel extern ale organizației printr-o raportare implicită reciprocă a celor două medii. Se pleacă de la prezumția majoră
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
7 Tabelul 9.8 5. Poziționarea afacerilor, conform scorurilor înregistrate la punctele anterioare, este redată în figura 9.3, cu ponderea cifrei de afaceri menționată la modelul anterior. 6. Pe baza poziționării rezultate în matricea McKinsey, diagnoza și deciziile privind proiecția viitoare a ansamblului afacerilor urmează prescripțiile teoretice cunoscute în conformitate cu strategia aleasă. Figura 9.2 Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Care considerați că este segmentarea strategică a unei industrii cunoscute, caracterizată prin produse de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
strategie de diversificare, concretizată în adăugarea unor noi produse și a două noi grupe de clienți. Aceștia solicită un tratament special, atât din punct de vedere relațional, cât și tehnic. Strategia este bazată pe estimarea modificărilor segmentelor semnificative de piață. Proiecțiile pentru perioada imediat următoare arată că 50% din cifra de afaceri se va realiza în relația tradițională, 25% pe piața ANL și 25% prin vânzare prin corespondență. 1. Din punct de vedere tehnic, produsele sunt realizate din materiale metalice într-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de concurenții asiatici, în special chinezi, și cei est-europeni, în special bulgari. În marja oferită de aceste limite, firmele trebuie să producă, respectând un set de condiționări legate de calitate sau de politicile optimale de înlocuire a echipamentelor. Din păcate, proiecția asupra utilizării forței de muncă este deosebit de defavorabilă. Capacitatea de producție și prețurile pieței fixează limita superioară a veniturilor. Tot capacitatea de producție fixează nivelul cheltuielilor materiale prin intermediul producției fizice în condițiile unor prețuri de intrare date. Ceea ce rezultă fixează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
performanțelor tehnice ale firmei și a poziționării sale concurențiale. Gradul de îndatorare se află în limitele normale pentru economia românească actuală și mecanismele ei de împrumut. Modelarea profitabilității, pentru că este evident că se acționează într-o manieră ce implică o proiecție a unui plan, arată un apetit pentru creștere și stabilizarea unei poziții patrimoniale solide. Firma-mamă Metabras este talonată de firma de producție a grupului Metabras-Prod (vezi tabelul II.2). Tabelul II.2 Sursă: http://www.mfinante.ro/contribuabili Notă: În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
footnote Drucker, P.F. (September 1, 2003), Managing in the Next Society, St. Martin's Griffin. footnote>. 3.2.5. Concluzie Pentru intervalul 2007-2010, rata de absorbție scăzută Înregistrată la data de 30 septembrie 2010, momentul demarării prezentei cercetări, arată o proiecție, până la sfârșitul anului 2013, care nu poate depăși 18% dacă se menține aproximativ același ritm. Ținând cont că deja suntem În ultimul an al primului ciclu de accesare a fondurilor structurale, situația este mai mult decât alarmantă. Din evaluarea cauzelor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
se referă Socrate în finalul cărții a IX-a, spunând că ne stă la îndemână un „model ceresc”. În cerul ideilor pure nu există o cetate ideală, așa cum există o idee a frumosului. Cetatea ideală se naște deja ca și proiecție și amestec ale realității simple a dreptului, a binelui și a unului. Modelul ceresc a lui Platon este această imagine, o fără a înceta cu aceasta să fie un original. Dacă pornind de la (1) ideile pure rațiunea figurează în suflet
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ceresc al constituției „imperiului rațiunii”, atunci problema (3) existenței în fapt a acestei cetăți, nu revine la cercetarea istorică a posibilității sale practice, ci la cercetarea condiției practice de posibilitate. Astfel, pentru Platon, nu contează dacă această constituție are o proiecție prezentă, trecută sau viitoare în realitatea mundană; ceea ce contează este condiția practică de posibilitate a înfăpuirii ei, iar această condiție este fuziunea dintre puterea politică și filosofie în două forme posibile: fie filosofii vor prelua puterea, fie cei ce au
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dezbine cetatea într-un neam ce este înclinat spre câștig și unul spre orânduirea dreaptă și dă naștere proprietății private și relațiilor de stăpânire dintre oameni. Constituția care ajunge să se corupă nu este, așadar, deloc, cea ideală, ci este proiecția ei factuală: „E mai degrabă dificil ca o cetate constituită așa să se modifice: dar, pentru că orice lucru generat <în mod natural> are parte de corupere naturală (phtora), nici această constituire nu poate să dureze tot timpul, ci se destramă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Kallipolis prima dintre constituțiile care intră în morfologia sa politică (chiar dacă Platon o vede din punct de vedere factual doar posibilă) sub cele două forme, regalitatea (filosoful rege sau regele filosof) și aristocrația (aristocrați filosofi sau filosofi aristocrați). Kallipolis-ul reprezintă proiecția acelui model ceresc pe pământ. Acesteia îi urmează timocrația (timarhia) (sau constituția cretană și spartană), apoi oligarhia, în al patrulea rând, vine democrația, iar, în sfârșit, tirania. Există aici, aparent, o dificultate: dacă este adevărat că aceste constituții provin din
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ron i)di/on pot fi înțelese ca dezvăluie forme specifice în funcție de fiecare dintre formele politice. 1279 a 25-30 Criteriu După numărul celor care dețin conducerea ↓ constituții veritabile ai( o)rqaˆ politei/ai ↓ constituții degenerate ai( parekba/seij politei/ai ↓ proiecții ale formelor constituționale. o(moiw/mata Unu ei(=j Monarhie Regalitate basilei/a Tirania turanni/j în folosul celui ce deține puterea de unul singur pro/j to/ sumfe/ron tou= monarcou=ntoj Tată-fiu Atașament necondiționat Drept bazat pe superioritate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu spune propriu-zis că ar exista o schimbare circulară istorică, ci tocmai că o asemenea explicație lipsește și că este în principiu nedeterminată. Însă faptul că interpretările moderne au înțeles că e vorba de o devenire istorică reprezintă nemijlocit o proiecție a spiritului modern prin care se înțelegea că morfologia politică platoniciană descria un timp ciclic, pe deplin explicabil în paradigma antică. În cazul morfologiei lui Aristotel, raportul de sincronie a politicului cu eticul nu are, după cum remarcam, nimic de-a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aidoma matematicianului, măsurăm, determinăm și relaționăm lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a Ideilor face inteligibilă structurarea lumii, ce se întâmplă la scară umană - care e forma ce articulează viața Cetății? Răspunsul lui Platon e: „o dreptate pentru dreptate, întemeiată pe înțelegerea faptului că dreptatea e în ea însăși ceva bun
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
atare concepție a dreptății este menită conflictului cu percepția comună - utilitară și convențională (adică ținând exlusiv de un nomos uman și circumstanțial) - a dreptății. Pentru Platon dreptatea ține în primul rând de raportarea omului la datele funciare care îl compun - proiecția exterioară a acestora o reprezintă structura Statului prezentat în Republica. Pentru încă o dată, „conceptul grijii față de suflet conține în sine ceva similar idealului unei vieți adevărate, al unei vieți care - atât în praxis, cât și în activitatea gândirii, e întotdeauna
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de la examinarea unei virtuți a sufletului la desfășurarea structurii Statului - a unui stat rațional, constituit în conformitate cu dreptatea. Această dedublare corespunde modalității efective (metodei) prin care se realizează cercetarea sufletului: dialogul - a cărui dimensiune exterioară (care implică mai mulți conlocutori) e proiecția dialogului lăuntric. Termenul „rațional”, pe care l-am întrebuințat anterior, este unul modern; ceea vrea el să spună este faptul că expunerea platoniciană a Statului nu are la bază un model istoric (statul istoric fiind un rod al pasiunilor și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de care se servește filosofia, însă nefiind integrate în aceasta), ci aceea a deschiderii efective și a contactului pe care îl realizăm cu „obiectul” gândirii. În acest sens, praxis-ul filosofiei nu constă într-o tehnică a gândirii (a cărei proiecție concretă ar fi comentariul de text), ci în mișcarea ascensională a sufletului și în impregnarea lui cu elementele constitutive ale polului spre care tinde. Care e acesta? Într-o formulă concisă, am putea spune: ceea ce este cu adevărat. Cum trebuie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aÄn kaˆ e)n tai=j oi)ki/aij. h( me\n ga\r patro\j pro\j ui(ei=j koinwni/a basilei/aj e(/xei sxh=ma „Cineva ar putea concepe și în comunitatea casnică, în calitate de aplicații ilustrative, proiecții ale acestora (i.e. tw=n politeiw=n ei)dw=n - ale formelor de constituții specifice polis-ului ). De pildă, relația comunitară tată-fiu are configurația regalității”. Paralela dintre formele politice și formele relațiilor casnice continuă conform tabelului de corespondențe. Sensul strict
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Vreau să spun chiar că există doar iubire platonică. Căci ceea ce este denumit în rest drept iubire, aparține de fapt domeniului animalic” (cf. Otto Weininger, Sex și Caracter, Ed. Anastasia, București, 2002, p. 400). „Astfel dragostea este un fenomen de proiecție ca și ura, și nu un fenomen de ecuație, asemenea prieteniei. Premisa acestuia din urmă este valoarea egală a celor doi indivizi; dragostea așază totdeauna o inegalitate, o inechitate. A îngrămădi tot ceea ce am vrea să fim noi înșine și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-și propun obținerea unor date cuantificabile, cât mai puțin influențate de interpretările subiective, și evitarea tendinței de fațadă a subiecților în momentul elaborării răspunsului, deoarece aceștia nu conștientizează aspectele personalității vizate de test; 2. tehnici proiective, care valorizează mecanismul de proiecție în cunoașterea psihologică a persoanei, trecând peste vigilența conștiinței, în încercarea de a studia inconștientul; • teste de cunoștințe sau docimologice, care măsoară nivelul cunoștințelor acumulate de subiecți și servesc ca modalitate de examinare și notare. Trei aspecte sunt importante în legătură cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau elemente de tehnologie didactică de inspirație umanistă se pot regăsi și în școala românească, de la domnul Trandafir încoace. Dar ele nu țin și nu au ținut de sistemul de învățământ și de politica educativă generală. Au fost, în fapt, proiecția unor spirite deschise, cu har, care le-au aplicat restrâns în munca lor, în virtutea propriei filosofii asupra actului paideutic. Or, în practica educațională occidentală, perspectiva umanistă este deja o alternativă în cadrul sistemului educațional, fiind baza unuia dintre cele trei modele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
diapozitive care le-au fost apoi proiectate unui eșantion de scriitori și artiști. Suprapunerea avea menirea de a facilita formarea concepțiilor homospațiale. Evaluatorii experți au confirmat că metaforele induse de imaginile suprapuse erau mai creative decât cele generate în urma altor proiecții de diapozitive prezentate pentru a induce metafore prin intermediul asociațiilor, a analogiilor și a proceselor gestaltiste. Finke (1990) susținea că formele preinventive facilitează invenția. Formele preinventive reprezintă ideile și imaginile întrebuințate de indivizi înaintea de conceptualizarea unui produs. În studiul lor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acesta să supraevalueze rolul gândirii divergente în creativitate. (Găsiți o critică similară în Horn și Knapp, 1973.) Și, la fel cu ceilalți critici ai testelor lui Guilford, Cattell (1974) a susținut: ...verdictul că un test măsoară creativitatea este doar o proiecție a părerii personale pe care o are despre creativitate autorul testului. Astfel, în testele intelectuale elaborate de studenții lui Guilford și de mulți alții care s-au ocupat de creativitate în acest deceniu, creativitatea a ajuns să fie evaluată, pur
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
emergența totalitarismelor poate fi interpretată, în acest fel. Într-adevăr, totalitarismul modern poate fi considerat ca desăvârșirea unui proces început prin intervenția unui partid de tip „ligă” sau Bund, într-un context de raționalitate liberală zdruncinată, în vederea restaurării (sau a proiecției în viitor) a valorilor comunitare. Cu privire la aceasta, Duverger notează că angajamentul cerut de Bund este „o adeziune totală, o orientare a ansamblului vieții”; el conchide că „toate partidele totalitare au o latură Bund și că toate partidele cu caracter de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
eternitatea, imaterialitatea și nemurirea - cu lipsa de corporalitate. După această cădere vertiginoasă, noi trăim exact inversul acestora: timpul, materia și moartea - trăim adică în trup. Nu ne rămâne decât să ne acomodăm cu aceste date imposibil de contestat - proiectul gnostic, proiecția lui terestră. Tot într-o perspectivă platoniciană, și cu toate deformările intelectuale și mentale provocate de mai bine de șapte veacuri de existență a curentului, gnoza îndeamnă la regăsirea drumului spre cer, singura perspectivă în stare să aducă mântuirea. Plotin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]