4,062 matches
-
În capitala Bavariei, la München, și Ceaușescu Între „amicii” săi politici, treceau drept „proști”. Erau ei proști cu adevărat?! Nu, se pare că nu, și aceste exemple, cel puțin, vin În sprijinul afirmației mele de mai sus și anume că proștii nu numai că uzează, ca și psihoticii, de o anume viclenie insistentă și persuasivă, dar nu rareori ne cred pe „noi” proști și ne tratează ca atare. Dar, ca În cazul unor artiști, care la debutul lor se tem de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că nu, și aceste exemple, cel puțin, vin În sprijinul afirmației mele de mai sus și anume că proștii nu numai că uzează, ca și psihoticii, de o anume viclenie insistentă și persuasivă, dar nu rareori ne cred pe „noi” proști și ne tratează ca atare. Dar, ca În cazul unor artiști, care la debutul lor se tem de contemporani și Își ascund ideile, chiar și idealurile, din teama de a nu fi confundați cu răzvrătiți ai spiritului, tot așa, unii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din teama de a nu fi confundați cu răzvrătiți ai spiritului, tot așa, unii falși „proști” se ascund sub platoșa „prostiei” pentru „a pândi”, pentru a aștepta și a-și pune la punct strategiile de „Înaintare” și de câștigă De proști nu m-am temut niciodată. Una dintre dovezi e faptul că, În tinerețea mea, ore și nopți În șir, Îi plictiseam pe prietenii mei de atunci, Grigore, Nichita, Cezar, cu lecturi din Noul Testament, pe un text tradus de episcopul tatălui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
provincii Îndepărtate, urma să fisureze pilonii formidabili ai marelui imperiu, dar și să edifice milenarul nostru Mit european. Iată un „exemplu” magistral care trebuie să ne pună pe gânduri când suntem tentați de a „persifla” sau umple de sarcasme pe „proștii noștri contemporani”, pradă ușoară și de fapt falsă pentru atâția oameni „deștepți”. A, mi se va spune, „proștii aceia” erau „altfel” și apoi Spiritul Sfânt le-a infuzat energia și geniul credinței! Da, e adevărat, dar Înainte de pogorârea Spiritului Sfânt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Iată un „exemplu” magistral care trebuie să ne pună pe gânduri când suntem tentați de a „persifla” sau umple de sarcasme pe „proștii noștri contemporani”, pradă ușoară și de fapt falsă pentru atâția oameni „deștepți”. A, mi se va spune, „proștii aceia” erau „altfel” și apoi Spiritul Sfânt le-a infuzat energia și geniul credinței! Da, e adevărat, dar Înainte de pogorârea Spiritului Sfânt, ei erau, rând pe rând și cu nu puține ezitări, șui „trădători” - vezi Iuda sau renegarea vehementă a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Înțeles sensul sacrificiului său absolut, aducându-le aminte că regatul de care le vorbise În atâtea rânduri nu era din lumea aceasta!...Ă. Și-apoi, mai „am” și un alt argument: „prostia”, evident, nu este „una și aceeiași”, ca și „proștii” care „o poartă”. Există proști „umili” și proști „Îngâmfați”, proști care au putere socială și, cum o aminteam mai sus, prin cele două exemple, Hitler și Ceaușescu, „falși proști” suficient de abili pentru a juca acest rol și a-i
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aducându-le aminte că regatul de care le vorbise În atâtea rânduri nu era din lumea aceasta!...Ă. Și-apoi, mai „am” și un alt argument: „prostia”, evident, nu este „una și aceeiași”, ca și „proștii” care „o poartă”. Există proști „umili” și proști „Îngâmfați”, proști care au putere socială și, cum o aminteam mai sus, prin cele două exemple, Hitler și Ceaușescu, „falși proști” suficient de abili pentru a juca acest rol și a-i prosti pe cei „deștepți”, „prostiți
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că regatul de care le vorbise În atâtea rânduri nu era din lumea aceasta!...Ă. Și-apoi, mai „am” și un alt argument: „prostia”, evident, nu este „una și aceeiași”, ca și „proștii” care „o poartă”. Există proști „umili” și proști „Îngâmfați”, proști care au putere socială și, cum o aminteam mai sus, prin cele două exemple, Hitler și Ceaușescu, „falși proști” suficient de abili pentru a juca acest rol și a-i prosti pe cei „deștepți”, „prostiți” de propria lor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de care le vorbise În atâtea rânduri nu era din lumea aceasta!...Ă. Și-apoi, mai „am” și un alt argument: „prostia”, evident, nu este „una și aceeiași”, ca și „proștii” care „o poartă”. Există proști „umili” și proști „Îngâmfați”, proști care au putere socială și, cum o aminteam mai sus, prin cele două exemple, Hitler și Ceaușescu, „falși proști” suficient de abili pentru a juca acest rol și a-i prosti pe cei „deștepți”, „prostiți” de propria lor aroganță. Apoi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
alt argument: „prostia”, evident, nu este „una și aceeiași”, ca și „proștii” care „o poartă”. Există proști „umili” și proști „Îngâmfați”, proști care au putere socială și, cum o aminteam mai sus, prin cele două exemple, Hitler și Ceaușescu, „falși proști” suficient de abili pentru a juca acest rol și a-i prosti pe cei „deștepți”, „prostiți” de propria lor aroganță. Apoi, „proști” care-și apără doar micile lor interese, dar și „proști cu pretenție”, care vorbesc „În numele unor idealuri sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prin cele două exemple, Hitler și Ceaușescu, „falși proști” suficient de abili pentru a juca acest rol și a-i prosti pe cei „deștepți”, „prostiți” de propria lor aroganță. Apoi, „proști” care-și apără doar micile lor interese, dar și „proști cu pretenție”, care vorbesc „În numele unor idealuri sau principii”! De acești „proști” sunt, bineînțeles, pline școlile, universitățile și academiile, ca și nu puține posturi „Înalte” În administrație și politică!... Într-o asemenea măsură Încât acest cuvânt nu mai Înseamnă mare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și puțin criptica schiță a lui Rebreanu, care se scoală cu noaptea În cap ca să ajungă la gară și să ia trenul, așteaptă ore Întregi pe peron și apoi, zăpăciți... zăpăciți?!, uită pur și simplu să se suie În el. Proștii, Încă o dată, În România postdecembristă, liberă În sfârșit de injoncțiunile arbitrare și brutale, de-o jumătate de secol, ale cadrelor, ale partidului, ale celor două poliții - cea publică și cea secretă! - sunt cei care nu reușesc să se apropie de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
credem că „nimic nu s-a schimbat”: nu, comunismul a căzut, instituțiile s-au dezagregat, principiile sale (ale luptei de clasă, ale urii față de capital și capitalism, față de intelectuali, de biserică etc.Ă s-au „perimat”, dar... se pare, categoria „proștilor” a rămas, În mare, cam aceeași, ca și cea a „deștepților”. Deștept, știm, nu Înseamnă inteligent, ci treaz, ins abil, apt de a profita de mersul lucrurilor și de „prostia” celorlalți, chit că „prostie” Înseamnă adeseori bună-credință, candoare, gravitate În fața
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
urechea și râd de câte-ascult/ Ca de dureri străine...Parc’am murit de mult!...”Ă Nu, bineînțeles că nu „paloarea romantică” a lui Eminescu ne va ajuta aici, ci poate mai degrabă acea „viclenie” despre care vorbeam mai sus, „viclenia proștilor, a nebunilor”, a celor care, simțindu-se nesiguri, amenințați În fiecare minut, „mirosind a victimă”, nu se știe din ce pricini, trebuie să se prefacă, și anume să joace cel mai trist teatru posibil, cel singuratic, fără public, fără un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prezente, a doua oară - cu siguranță ne mai naștem o dată, „naștere” ca ivirea unui ou interior, viu și bolborosind, naștere ce nu face decât să anunțe alte și alte nașteri, un șir al cărui capăt... Și acolo unde „nebunii și proștii” se opresc, În complicata și nesfârșita lor viclenie față de „noi, ceilalți”, acolo trebuie să Înceapă „nebunia noastră”, iar „locul” acela se cheamă... singurătatea laborioasă, cercetătoare, afundarea În apele adânci, tulburi și vii ale memoriei. Tăcerea aceea „specială”, care ne „nimbează
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe Maurer, artizanul noii politici externe Încă de pe vremea lui Dej, naivul Maurer, care-l ajutase să pună mâna pe putere contra celor de drept În ierarhia de partid, precum Apostol!, crezând că-l putea manipula pe semidoctul, tânărul și „prostul”, inflamatul fost utecist. Naivul, dar și lașul Maurer, care ar fi trebuit Încă atunci, În luna mai ’71, după ce Scânteia, organul partidului, refuzase să-i publice un discurs ținut la Cluj și, mai ales, după debarcarea sa din postul de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Eminescu și, fiind ei înșiși oameni de cultură, prin formație și atitudine, au cum s-ar zice, temeiul-temeiului, dincolo de care interpretarea cu speculații rămâne un discurs discutabil (și câteodată, șubred). De aceea, mulți dintre cei și mai mulți (și nu proști la grămadă!) se cam arată cu lipsă de interes. Fie în apel numai câteva din numele mari, amintite mai sus, în rândul cărora se include și Th. Codreanu cu ultima carte din cele vreo cinci care au în miez fenomenul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și metodă. Pentru asta, istoria modernă (și contemporană) a adus prezentului (nu "tutulor"!) un binom de profunzime și răutate, eficient ca plural de metode, în stare să producă, pe lângă alte inducții, o stilistică a mesajului subliminal, care îl face pe prostul cuminte să se sperie de câtă deșteptăciune este în stare după două drumuri cu avionul. Într-un asemenea context (cu oameni "minunați" de ce-au văzut pe-afară) vine Th. Codreanu cu ultima carte Mitul Eminescu. Curajos, dar și pesimist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a-i prețui pe mincinoși", " Nicăieri nu se greșește mai mult decât în viața sentimentală", "Dacă suptul copiilor nu ar crea plăcere, multe femei ar uita să-i mai alăpteze", " Chiar în zdrențe poți fi bun de ceva: de sperietoare", " Proștii au un defect își subapreciază prostia", "Poate că geniul nu-i decât mediocritatea conștientă de sine". Câteva pagini aparțin umorului negru, urmuzismului, acel râs galben, ceea ce ne îndeamnă să credem că Theodor Codreanu are disponibilități multiple de exprimare și ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Boala scrisului vindecă celelalte boli". Sau: " Fără iluzii suntem cadavre". Sau: " Unui om inteligent nu-i strică și puțină deșteptăciune". Încă două întru totul remarcabile: "Pentru ca să te aprecieze la justa valoare, oamenii așteaptă răbdători să pleci dintre ei" și atenție! "Proștii sunt pe cale de dispariție. Azi, toată lumea e deșteaptă". Oare noi, ceilalți, cum de n-am aflat asta?! "Pro Saeculum", nr. 5-6, 15 iulie-1 septembrie 2009 Mircea DINUTZ 15 Ce se află la capătul labirintului Volumul al II-lea al Numerelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
una care se complace într-o stare de ambiguitate, crâșma jucând un rol important în viața indivizilor, autorul se retrage în sine și în lumea cărților găsește alinarea și deplina satisfacție, chiar dacă starea aceasta e un prilej de respingere din partea "proștilor deștepți, întâlniți la tot pasul", că "proști inteligenți nu s-au pomenit." " Înclinația mea către studiu, ce armă formidabilă a celorlalți împotriva mea!" (742) Una din direcțiile din care ar putea fi privit jurnalul este cea privitoare la impactul lecturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de ambiguitate, crâșma jucând un rol important în viața indivizilor, autorul se retrage în sine și în lumea cărților găsește alinarea și deplina satisfacție, chiar dacă starea aceasta e un prilej de respingere din partea "proștilor deștepți, întâlniți la tot pasul", că "proști inteligenți nu s-au pomenit." " Înclinația mea către studiu, ce armă formidabilă a celorlalți împotriva mea!" (742) Una din direcțiile din care ar putea fi privit jurnalul este cea privitoare la impactul lecturii asupra formării și disciplinării intelectuale a autorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am și vorbit, continuă nuvela de călătorie din care faci parte, text acceptat, au fumat țigările puse sus, vreun dulap, vreo etajeră, și una din două, care din ele, le-a luat! fii atentă să nu te bănuiască pe tine prostul ăsta al tău! dar de unde avea cincizeci de mii fata? ea i-a dat! la doi ani jumătate te uiți serios la tine, seriozitatea pe cale de interpretare, de unde îndrumările bunicii, ha, ha! nu știu de ce rîd, ca să-i distrag atenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost ziua ei, 14 septembrie sau octombrie? frumos, istoric oraș, și Bacăul e frumos, pe undeva, dar Iașul e istoric tot! ca Iașul nu mai este, acolo a fost capitală, dacă vrei să știi! da' ce, noi, moldovenii, am fost proști? eu sînt în '43, o trecut rușii peste mine, m-o ascuns mama de ei, m-o aruncat în lin, știi ce-i ăla lin! te-ai căsătorit tînăr? eu, la 24 de ani! tu ești de la [Belcuța], și tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
udat la picioare, s-o descălțat și nu poate să stea așa în mașină, îi îngheață picioarele! tu-ți dai seama! că i-am pus într-o seară costumu' ca să meargă la o reuniune și i-am arătat ca la proști, uite, aici e costumu', aici îs ciorapii! telefon, băi Alina, da' unde mi-s hainele? uite-le-acolo, ce, ți-i greu să te uiți? ca la proști, da' de cîte ori n-am pățit așa! azi am băut un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]