3,405 matches
-
concepția unei etiologii multifactoriale a nevrozelor. Diversitatea factorilor etiologici se poate grupa în trei categorii: biologici, sociali, psihogeni. Fiecare din factorii etiologici deține ponderea respectivă în instalarea unui anumit tip de nevroză. Nevroza se consideră ca reacție la amploarea stresului psihosocial, proporțională cu poziția socială a individului. Patogenitatea circumstanțelor vitale se manifestă doar în combinare cu atitudinea individului față de ele. Astfel, patogenia nevrozei este o reacție la stres a unui psihic vulnerabil, cu un conflict interior dureros, la persoanele neantrenate sau
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
psihologice, subiective, ale celor angrenați în diverse situații. Prin contextul social - obiectiv se înțeleg inclusiv alte persoane, aflate în ambianța noastră, anticipând contextul central al psihologiei sociale, interacțiunea. Pe baza acesteia, între social și psihologic, apare un nou fenomen: fenomenul psihosocial. Pentru a elucida omul și procesele psihice din punct de vedere psihosocial, se impun două teze fundamentale: Grupul, societatea sunt produse ale acțiunii umane, pentru că omul este un subiect activ care contribuie la producerea vieții sociale. Diversele forme de activitate
Psihologie socială () [Corola-website/Science/299387_a_300716]
-
se înțeleg inclusiv alte persoane, aflate în ambianța noastră, anticipând contextul central al psihologiei sociale, interacțiunea. Pe baza acesteia, între social și psihologic, apare un nou fenomen: fenomenul psihosocial. Pentru a elucida omul și procesele psihice din punct de vedere psihosocial, se impun două teze fundamentale: Grupul, societatea sunt produse ale acțiunii umane, pentru că omul este un subiect activ care contribuie la producerea vieții sociale. Diversele forme de activitate productivă, mișcările sociale, mobilitatea socială, ș.a. sunt expresia implicării active a omului
Psihologie socială () [Corola-website/Science/299387_a_300716]
-
sociale, mobilitatea socială, ș.a. sunt expresia implicării active a omului în societate. Din perspectiva psihologiei sociale comportamentele unui individ se pot categoriza în comportamente prosociale sau antisociale Agresiunea: Există anumite constante cu caracter legic care se stabilesc între diferitele fenomene psihosociale. Ca orice știință, psihologia socială are un sistem teoretic și aplicativ, subramuri, în funcție de domeniul de activitate umană: psihologie socială educațională, juridică, a grupurilor mici, organizațională, ș.a. Aceasta se desfășoară între 1880 și 1935. Exponenții sunt Norman Triplett (care a publicat
Psihologie socială () [Corola-website/Science/299387_a_300716]
-
fără a mai trece prin centrii bulbo-pontini. Aflată sub control voluntar cortical respirația poate fi accelerată, încetinită sau chiar oprită pentru scurte perioade de timp. Posibilitatea realizării de reflexe condiționate respiratorii (hiperventilația sportivilor înainte de start), adaptarea respirației în unele situații psihosociale sau în cursul unor activități speciale (gimnastica yoga, vorbirea, cântatul vocal sau la instrumente de suflat) subliniază odată în plus rolul scoarței cerebrale în modularea respiratorie. Rolul scoarței este însă limitat de mecanismele reflexe induse de variațiile nivelului CO2. Centrii
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
de individ în societate. Talcott Parsons a făcut diferența între status atribuit și status achiziționat sau dobândit. Statusul este studiat ca element al stratificării sociale distinct de conceptul de clasă. Statusul atribuit reprezintă poziția acordată de societate, urmare a dimensiunii psihosociale (vârstă, sex, religie, rasă, mediu familial). Societatea atribuie statusuri persoanelor cu talente excepționale, din care derivă unicitatea poziției lor într-o comunitate. Statusul dobândit este poziția câștigată de o persoană prin învățare sau prin efort. El se conturează și se
Status social () [Corola-website/Science/307675_a_309004]
-
ajustează continuu, în concordanță cu funcția psihică pe care o servește, incluzând în componența sa o multitudine de variabile fiziologice, psihologice și socio-culturale. Având în vedere acestea, motivația apare ca ca factor integrator și explicativ al celor mai variate fenomene psihosociale: statuturi și roluri, aspirații și performanțe, relații interpersonale, a diverselor fenomene de grup (coeziunea, conformismul, autoritatea, influența, prestigiul, etc.). Motivația constituie temeiul comportamentelor și activităților pe care le prestează indivizii în cadrul grupului în funcție de specificul solicitărilor ce decurg dintr-o categorie
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare în lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având în vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea în muncă, evoluția socio-profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii în funcție de cea mai
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
mai bună și păstrează adevăratul sens al culturii. În funcție de situațiile materiale, cultura necesită diversificarea valorilor, manifestă interese asupra anumitor lucruri si este obligată să accepte modelele impuse de societate. În elaborarea culturală se regăsesc structurile sociale, sistemele de putere, procesele psihosociale și se efectuează prin raportul individ-grupuri-societate. Elaborarea culturală pornește de la acțiunile indivizilor, comportamentul și gândirea acestora, care pot fi negative sau pozitive. Din această cauză, apar distanțări fața de cultură, sau formarea ei eronată sau conduc spre înflorirea unei culturi
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
situat la granița dintre medicină și psihologie. Este o modalitate de tratament cuprinzător, deliberat și planificat, prin mijloace și metodologii științifice, având un cadru clinic și teoretic, centrată pe reducerea sau eliminarea unor simptome, tulburări mintale sau stări de suferință psihosociale și/sau psihosomatice și comportamente disfuncționale. (definiția dată psihoterapiei de către FRP- Federația Română de ). Respectiv psihoterapia este o relație interpersonală intenționată utilizată de un psihoterapeut cu formare de specialitate cu scopul de a ajuta un client sau pacient privitor la
Psihoterapie () [Corola-website/Science/303839_a_305168]
-
Acestea îl fac în mod inevitabil să interpreteze fapte naturale nonsociale ca fiind fapte sociale rezultând dintr-o "intenționalitate", de unde propensiunea de a crea agenți în spatele acestor evenimente naturale nonsociale. Homo Sapiens percepe realitatea prin prisma deformantă a "ochelarilor" cognitivi psihosociali. O elocventă ilustrare a acestui mod de lucru a fost reacția leaderilor religioși creștini, musulmani, evrei și hinduși, care au văzut în tsunami-ul din decembrie 2004 un act voluntar al unui zeu sau cel puțin un agent intențional. Acesta
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
demonstrează că credințele religioase decurg în mod natural din percepția mediului prin prisma instrumentelelor cognitive adaptate tranzacționalității specifice vieții în grup. Nu suntem singura specie în această situație. Dacă supranaturalul emerge din conștiința noastră și ia formă conform abilităților noastre psihosociale, același lucru se întâmplă cu "verișorii" noștri, anume primatele cele mai apropiate de specia umană. Astfel, masculii cimpanzei sunt capabili de reprezentare "animalomorfa" (sau "animalistă") a naturii. "Dansul ploii" (Van Lawick - Goodall) este un bun exemplu pus în evidentță de către
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
femeilor, acești factori fiind în viziunea lor și aspectul cel mai important al Sabatului. În contrast, pentru bărbații de cultură iudaică laică, principala atracție a Sabatului este faptul că este zi nelucrătoare... " Aceste studii calitative pun religia în legătură cu 2 componente psihosociale feminine, anume empatia și "căutarea relațiilor interumane" (comunitarismul) . Cât despre cea de-a treia, anume anxietatea, psihologii o pun în legătură în mod uzual cu teama de moarte: prin promisiunea ei de viață eternă, religia atenuează în mod cert aceasta
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
în Statele Unite între anii 1950 și 1990. Rezultatele demonstrează o puternică persistență a stereotipurilor masculine și feminine de-a lungul acestei lungi perioade, în ciuda importantelor schimbări sociale intervenite. Cercetătorii concluzionează că peristența acestor profile psihologice masculine și feminine invalidează teoria psihosocială care afirmă că "diferențele comportamentale intersex sunt provocate în mod unic de către socializare". Ei aleg explicația evoluționistă a selecției sexuale, pentru că ea se conformează rezultatelor. Selecția sexuală Teoria selecției sexuale a fost la origine elaborată de către Darwin și se bazează
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
finităților inconștiente de autocunoaștere prin intercunoastere. Prin familie înțelegem o formă de comunitate umană alcătuită din doi sau mai mulți indivizi uniți prin legături de căsătorie și/sau partenere realizând, mai mult sau mai puțin, latura biologică și sau cea psihosocială. Sistemul în general este un ansamblu de elemente aflate într-o ordine nonintamplatoare care funcționează pe baza unor reguli și dispune de echilibru. Prin sistem înțelegem nu numai o suma a părților lui ci și relațiile dintre acestea. Raportat la
Psihologia familiei () [Corola-website/Science/312845_a_314174]
-
arată că genetica joacă un rol primordial în apariția tulburărilor mintale. În jurul anului 1995 se pune în evidență gena răspunzătoare de apariția schizofreniei în cromozomul 6, și cele care determină psihozele bipolare în cromozomii 18 și 21. Recunoașterea intervenției factorilor psihosociali în apariția unor tulburări psihice dinamice a condus la reevaluarea psihoterapiei ca medotă de tratament în cazuri selecționate. În 1948 G. Brock Chisholm și J. R. Rees fondează Federația Mondială pentru Sănătatea Mintală ("World Federation for Mental Health"), cu scopul
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
experienței anterioare cu probleme psihiatrice. Unele metode diagnostice se bazează pe examenele întreprinse de alți specialiști, psihologii efectuează teste de inteligență și asupra structurii personalității, neurologii constată eventuala prezență a unor leziuni organice ale creierului. La acestea se adaugă investigații psihosociale, precum și utilizarea metodelor moderne de neuroimagistică, examinări neurofiziologice și de genetică moleculară. Anumite endofenotipe pot predispune - în condiții particulare - la apariția unor boli mintale. Tratamentul psihiatric s-a modificat în mod esențial în ultimele decenii. În trecut, pacienții psihici erau
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
generație literară «deoarece exprimă o anumită stare, o anumită mentalitate literară nu numai în planul creației, dar și în cel al difuzării și receptării ei; el ne indică pulsul de noutate adus de un grup de creatori dincolo de diferențele lor psihosociale reuniți într-un interval de vârstă» ; generația literară este «un grup psihosocial plasat în realitatea socială, culturală, politică a unei epoci», cuprinzând «creatori de vârstă apropiată, orientați de aceleași idealuri de reînnoire a limbajului artistic, de abordare tematică într-un
Generație literară () [Corola-website/Science/310290_a_311619]
-
numai în planul creației, dar și în cel al difuzării și receptării ei; el ne indică pulsul de noutate adus de un grup de creatori dincolo de diferențele lor psihosociale reuniți într-un interval de vârstă» ; generația literară este «un grup psihosocial plasat în realitatea socială, culturală, politică a unei epoci», cuprinzând «creatori de vârstă apropiată, orientați de aceleași idealuri de reînnoire a limbajului artistic, de abordare tematică într-un mod inedit, marcat de un stil propriu de acțiune în realitatea socială
Generație literară () [Corola-website/Science/310290_a_311619]
-
25%-30% din populația de aceeași vârstă, Mönks vizează un segment populațional de aproximativ 10,5% din populația școlară, identificând ca având cele mai înalte scoruri la un test/probă echivalentă(exemplu: credite școlare, performanțe deosebite). Tannenbaum propune o definiție psihosocială a supradotării în care excelența este considerată produsul suprapunerii a cinci factori: Elevii supradotați au nevoie de o gamă amplă de oportunități care cu greu pot fi oferite prin curricula obișnuită. Modelul de îmbogățire psihopedagogică și socială (MEPS) al lui
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
Tradiții religioase - culturale de post și ascetism la femei în societăți creștine: Exemple cunoscute din evul mediu sunt cele ale prințesei călugărițe Margit (Margareta) a Ungariei (1242 - 1271) și a călugăriței Venerabila Lukardis din Oberweimar (sec. XIII). 4. Alți factori psihosociali: abuzuri sexuale. Pacientele diagnosticate cu tulburări alimentare au avut și o istorie mai încărcată de experiențe de abuz sexual în copilărie (până la 50 % din cazurile internate în spitale, cu o prevalență mai mică la cele tratate ambulator) (deși Waller 1991
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
atinge orgasmul, în timp ce numai o femeie din 10 ajunge întotdeauna la orgasm în timpul unui act sexual normal. Se consideră că această variabilitate în capacitatea de a atinge orgasmul este determinată genetic în proporție de 35-45%, restul fiind influențată de factorii psihosociali individuali. Studiul, care a inclus 4000 de indivizi femei, a fost publicat în Biology letters, a Royal Society journal. Dr. Elisabeth Lloyd a citat acest studiu în Fantastic Bonus Theory. În timpul orgasmului, bărbatul resimte contracții ritmice rapide la nivelul sfincterului
Orgasm () [Corola-website/Science/310600_a_311929]
-
până la moarte. Există două categorii de procese care determină modificări în dezvoltare: procese programate biologic (genetic) și procese datorate interacțiunii mediului. Dezvoltarea poate fi fizică, aceasta influențând și viața interioară a individului, cognitivă (percepție, învățare, memorie, raționament, limbaj etc) și psihosocială (personalitate, emoții, relații cu ceilalți). Aceasta se referă la cât contează ereditatea(genotipul) și cât contează mediul în care se dezvoltă o persoană. Teoriile extreme susțin fie mediul ca factor exclusiv (behavioursimul) fie componenta genetică (teoriile etologice). Acestea sunt însă
Psihologia dezvoltării () [Corola-website/Science/306180_a_307509]
-
și este susținută de persoane special instruite (diabetologul, asistente medicale educatoare, dieteticiană, cadrul medical antrenat în îngrijirea piciorului, eventual psihologul). Trebuie să ne asigurăm că educația terapeutică este accesibilă tuturor pacienților cu diabet zaharat, ținând cont de apartenența culturală, etnică, psihosocială etc. În anul 2012 Declarația de poziție comună a ADA și a EASD publicată în anul 2012 recomandă îngrijirea centrată pe pacient ceea ce presupune respectarea și luarea în considerație a preferințelor, nevoilor și valorilor pacienților. Autorii menționează că pacienții sunt
GHID din 1 martie 2016 la Ordinul nr. 226/2015 , privind modificarea anexei nr. 12 la Ordinul nr. 1.059/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270343_a_271672]
-
stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcătuită din: directorul penitenciarului, care este și președintele comisiei, șeful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor și șeful serviciului sau biroului educație ori șeful serviciului sau biroului asistență psihosocială. ... (2) Secretariatul comisiei prevăzute la alin. (1) se asigură de către șeful serviciului sau biroului evidență din penitenciarul respectiv. ... (3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate își desfășoară activitatea, de regulă, o dată pe săptămână. ... Articolul 33
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272959_a_274288]