4,392 matches
-
istorice - pentru că încă din decembrie 1941, Stalin a expus ministrului de Externe britanic Anthony Eden, planul de revendicări teritoriale rusești spre Vest, care prevedea anexarea Țărilor Baltice, a unei părți din Finlanda, a unei părți din Polonia și teritoriul românesc răpit prin aplicarea pactului cu Hitler (Basarabia și nordul Bucovinei). Revendicările acestea sunt susținute din nou de către U.R.S.S. în fața aliaților săi: în mai 1942, în ianuarie 1943 în cadrul Conferinței de la Casablanca, în decembrie 1943, la Conferința de la Moscova. Se repetă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lor se începe și se și isprăvește cu Șevcenko, câtă vreme cultura românească e în toate privințele la o treaptă destul de înaltă. Atunci, cu ce drepturi cere Ucraina pe seama ei Basarabia ? Cu aceleași drepturi cu care Austria și Rusia au răpit, vreme de multe sute de ani, tot ce au putut de la țările vecine cu ele ! Numai cât epoca noastră de democrație și naționalism nu mai îngăduie o astfel de politică de lupi răpitori, ci a stabilit dreptul la viață națională
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de boieri și mănăstiri. După un proces de patru ani, pierdut de târgoveți în februarie 1612, aceștia au refuzat plata dărilor mari față de Episcopie, însă domnitorul i-a forțat să plătească. Poruncile domnești s-au înmulțit, ajungând uneori și la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dintr-ai săi și ori-carele din ceata lui dacă se va răzleți ori va fugi aiurea într-altă ceată streină”. Episcopul atrăgea atenția dregătorilor (juzi domnești, boierești sau mănăstirești) să-i ajute pe țigani pentru a nu fi asupriți sau răpiți de alții. Fiind proprietatea Episcopiei, ei aveau dreptul să circule numai în țară, „iar a trece peste hotar nici într-on chip să nu li să dea”. Numai judele avea dreptul de judecată a țiganilor: „să-i cerceteze și să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu alți doi mafioți italieni, Frank Costello și Vito Genovese, punând bazele unei firme de transport ilegal de alcool provenit din Scoția, Canada și Cuba. În 1929 adunase deja suficiente "polițe" neplătite, fiind ținta unui atac din partea "rivalilor". A fost răpit în plină stradă, băgat într-o mașină, bătut, înjunghiat și aruncat pe o plajă. A avut norocul să scape cu viață, atrăgându-și ulterior numele de "Lucky" (Norocosul)! Ar fi fost altfel "un mort în plus", în perioada 1928-1931 contabilizându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în cadrul căreia "El lider Maximo" avea să comită voit sau accidental o gafă de politică externă, solicitându-i președintei chiliene să soluționeze "nedreptatea făcuta poporului frate bolivian, în urmă cu peste 100 de ani, când Chile, în cadrul "Războiului Pacificului", a răpit Boliviei ieșirea la mare!" Nu știm cum a reacționat doamna Bachelet la această solicitare făcută de Fidel în sprijinul amicului Ivo Morales, actualul președinte al Boliviei, dar presa chiliană și ministerul chilian de externe au criticat "amestecul Cubei în afacerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
general suferise mult în acest război, căci, sfărâmându-se toate normele vieții, fiecare nu-și mai încătușa pornirile și multe urâțenii ieșiră la iveală. Nu numai la noi, unde pe de o parte era frica de învingător (frica stupidă care răpește toate facultățile omului) și [pe de alta] dorința ființelor mediocre de a dobândi o situațiune la care nu putuseră aspira în timpuri normale, dar chiar la inamici, ființe sus-puse, ca Czernin și Kühlmann, veniți în București ca mandatari ai suveranilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Era ca ucenicul lui Schiller, înspăimântată de propria ei imprudență. Gelozia mergea crescând, erau scene violente, dar inutile, căci acum nici unii, nici alții nu cedau, prinseseră prea mare gust la aceste partide de plăcere. În 1927, când Ionel ne fu răpit în câteva zile și îl duserăm la Florica, lângă mama și tata, toți se reîntoarseră seara la București. Pe mine Eliza mă rugă să stau cu ea câteva zile. De ura Știrbeilor, se împăcase în inima ei cu noi și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
apăratul de fotografiat imortalizând câteva imagini, ultima fiind cu tot grupul. Urcăm din nou prin pădurea destul de deasă, depășim diferite sate, cu case construite specific zonei. Ajunși în vârful dealului privim pe partea dreaptă, observăm lacul pe care tocmai îl răpisem pentru un moment cu apăratul de fotografiat, o imagine care peste ani avea rolul să ne amintească că am trecut și prin acest loc cândva. Drumul începea să coboare, mașina parcă răsuflă ușurat prinzând din ce în ce mai multă viteză. Pe un asemenea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
tradițiile de esență, rafinându-le, Ion Pillat se apropie de romanticul Eminescu, fascinat de puterea misterioasă a lirismului său, ce degajă, zice el, "armonii secrete și specifice", având "puterea unei adevărate vrăji, singura în stare a ne influența adânc sufletul, răpindu-l și punându-l sub domnia exclusivă și tiranică a poetului". Sunt cuvinte pe cât de exaltate pe atât de acoperite ideatic în explicitarea pe care o dă actualității creației eminesciene ("Actualitatea mereu renăscută a liricii sale și împărăția ideologică, exercitată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Gaudeamus igitur, Juvenes dum sumus; Post jucundam juventutem, Post molestam senectutem Nos habebit humus! Vită nostră brevis est, Brevi finietur, Venit mors velociter, Răpit nos atrociter, Nemini parcetur Ubi șunt qui ante Nos în mundo fuere? Vădite ad superos, Transite ad inferos, Hos și vis videre. Vivat academia, Vivant professores, Vivat membrum quodlibet, Vivant membră quaelibet, Semper sînt în flores!
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93266]
-
neamul nostru cu suferințele, cu lacrimile lui din trecut, cu dorul și cu aspirațiunile lui spre viitor. El, de-ar fi vroit, se alegea domn. Și ce bine a făcut că a rămas poet! Domnia peste oameni era să-i răpească domnia peste lumea visurilor omenești. El retrăgându-se, toate voturile lui au rămas răzlețe. Atunci un număr de deputați, Alecu Grigoriu-Văsescu, Neculai Pisoschi, Panaite Cazimir, neștiind încotro să se orienteze, deoarece ei doreau să aleagă un domn care să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și cascade de lumini. Toate, toate încunună fața soarelui divină, Întreg cerul și pământul maiestăței lui se-nchină; Fermecata mea privire ațintită-i spre apus Și în lumi necunoscute simțesc sufletul meu dus. Simțesc parcă a mea ființă că-i răpită-n armonia Sfântă ce mă împresoară, că atotputernicia Mă înalță, mă confundă cu minunile din ceri, Că văd firele ascunse care leagă sferi de sferi. Că-nțeleg legea eternă, aud iarba care crește, Zbor pe aripa luminei care lumea ocolește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Cehov a descris amurgul unei lumi vechi, el a prezentat și zorile unei vieți noi grație optimismului ce-l caracteriza. în opera sa sunt multe pagini triste, dar, aspectele sumbre pe care scriitorul le descria, nu aveau menirea să le răpească oamenilor orice rază de lumină, orice licărire de speranță. Dimpotrivă, Cehov îi chema pe contemporanii săi, pe oamenii conștienți și cinstiți, să lupte împotriva manifestărilor negative. Cehov a înfățișat tablouri negative și deprimante ale epocii sale, dar a creat și
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
maltezi sau de alte naționalități. Și în al doilea rând, într-un episod poate mai mult dramatic decât tipic, Pablo Escobar, șeful cartelului cocainei de la Medelin (Columbia), în închisoarea sa de lux construită special este pe punctul de a-l răpi pe ministrul adjunct al Justiției. Ministrul, Mendoza, sprijinit de o brigadă puternică de 400 de oameni din armata columbiană, a fost instruit să îl transfere pe Escobar într-o instituție mai puțin salubră: Îl așezară pe Mendoza pe o canapea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
un mijloc de a realiza o redistribuție economică globală (Bowden 2001: 42-43). Cu îndrăzneală, deși el însuși era cel mai notoriu răpitor al Columbiei, a format o miliție privată, ,,Moarte Răpitorilor" (Muerte e Secuestradores), pentru a combate gherilele care o răpiseră pe sora partenerilor săi și a introdus un sistem paralel de justiție civilă rezultând într-o dublare a ratei asasinatelor. Prin astfel de mijloace, Escobar a devenit în același timp de temut, un erou popular al celor săraci, și bogat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
narcotice și să autorizeze asasinate. Aranjamentul s-a stricat doar atunci când, în incidentul despre care am vorbit deja, guvernul a căutat să îl transfere pe Escobar la o altă închisoare. Cu complicitatea armatei columbiene însărcinată cu transferul, Escobar l-a răpit pe adjunctul Ministrului de Justiție (care ulterior a scăpat), și a evadat el însuși din închisoare. A urmat o adevărată vânătoare. Aceasta implica nu doar unitatea ,,Blocului de Depistare" (Bloque de Búsqueda) a Poliției columbiene și CIA, dornică de o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
constituie persoane strămutate intern (Cohen și Deng 1998). 14. Există excepții izbitoare la această abordare a alegerii motivate. Acestea includ, în mod deosebit de tragic, tinere femei din lumea mai puțin dezvoltată luate din casele lor și vândute de către părinți sau răpite de criminali, și plasate apoi în mariaje forțate sau prostituție. Aceste nefericite, departe de a exercita o alegere rațională, sunt victime ale alegerilor raționale făcute de alții. Alte femei și fete sunt destinate imigrării economice, dar acestea sunt teribil induse
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
plini de energie și de voie bună. Avea pe vremuri tinerelul acela un aer visător dar optimist, poate naiv dar sincer și plin de căldură. Oare unde a rămas acel tânăr simpatic și prietenos, unde a dispărut, cine l-a răpit? Sau poate... ce zână rea l-a schimbat, l-a transformat, l-a îmbătrânit, l-a urâțit în halul ăsta? Uneori încerc să-mi revăd anii care au trecut, caut adesea, fără să reușesc întotdeauna, să-mi regăsesc amintirile. Acestea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sub conducerea voievodului Gelu. După uciderea acestuia, românii l-au ales drept conducător pe ungurul Tuhutum, iar unirea s-a realizat totuși pe picior de egalitate. Poziția românilor s-a deteriorat abia mai tîrziu, cînd populației autohtone i-au fost răpite ilegal drepturile garantate inițial. Este evident că argumentele lui Clain erau bazate nu numai pe ideea primului ocupant din zonă, ci și pe aceea a masei de coloniști pur romani. Să nu uităm că, de fapt, coloniștii romani proveneau mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
considerau drept un act de trădare. Ipsilanti a fost ajutat de faptul că liderul român îi înstrăinase pe unii dintre comandanții lui atunci cînd executase cîțiva ofițeri panduri pentru jaf. Cu ajutorul acestor disidenți, conducerea mișcării grecești a reușit să-l răpească pe Tudor, care a fost torturat și apoi executat în noaptea de 8/9 iunie. După aceea, Ipsilanti a încercat să preia comanda pandurilor, anunțîndu-i că Vladimirescu era viu și că fusese trimis în Basarabia. Stratagema a eșuat, mai ales
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
timp în urmă, o fată frumoasă, cu plete lungi și ochi griverzui, s-a îndrăgostit de un voinic, un flăcău secuiesc. Nunta celor doi nu s-a făcut fiindcă acel tânăr a fost chemat la oaste, iar fata a fost răpită de un bandit. Aceasta s-a rugat munților cu atâta stăruință, încât natura i-a răspuns cu un vifor crud. Munții au început să coboare din culmile cerului, căzându-le victimă tot ce le ieșea în cale, la fel ca
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
este cu totul reprobabilă această persistență zilnică a gân dului spre bătrânețile privite cu spaimă și cu grija absurdă ca să nu le lipsească nimic din cele cu care am fost răsfățați la tinerețe, deși Natura, În marea ei cumințenie, ne răpește Înseși posibilitățile de a ne bucura, sau [a ne] folosi măcar, de cele mai multe dintre bunu rile vieții, la care, vrând-nevrând, vedem cum trebuie să renunțăm zi după zi. [...] În sanatoriu, decembrie 1952: Nu desperați de această viață! Fiindcă uite! la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Am resimțit din plin și această sincópă legată de jurnal, Întrucât mă obișnuisem să notez câte ceva zilnic și chiar dacă Însemnările nu depășeau bariera banalului, ele reflectau o anume stare a neputinței de a-mi depăși condiția. Chit că o să-mi răpească alte ore bune de lucru, am decis ca de azi să reiau transcrierea unor gânduri, fără Însă ca exercițiul acesta să mă oblige la o consemnare cotidiană, ci doar atunci când simt cu adevărat că am ceva de transmis. 2 iunie
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mi le aduci și să-mi explici ce și cum, e mult prea mare sacrificiul, mai ales pe asemenea temperaturi! Poți să-mi trimiți un pachet, cu explicații amănunțite... ar fi o variantă! Deși, orișicum, m-aș simți vinovat, Îți răpesc din timpul foarte prețios! Nu știu, poate găsim o altă soluție! Cu mulțumiri, recunoștință și urări de sănătate! Mircea P.S. Am citit jurnalul tău și am rămas mult pe gânduri... 14 iunie 2012 În urmă cu exact o lună citeam
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]