6,309 matches
-
din curtea depozitului de vinuri iar toți ce-i prezenți să holbeze ochii la el, Într’o liniște stânjenitoare. Realizând grosolonia debitată, le Întoarse spatele pierzându-se În labirintul străzilor. Multe zile la rând după comiterea acestui incident, Tony Pavone regretă fapta săvârșită, luând hotărârea să o mai rărească cu băutura și prietenii profitori. Cât privește Directoarea și depozitul ei de vinuri relația o socoti Încheiată, ducând tratative cu un alt coleg de muncă să-i paseze lui reparațiile promise la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acest motiv, se deplasa personal. Gică Popescu triumfa. „După cum vezi, mie nu-mi place să profit de pe urma oamenilor, fără a oferi la schimb ceva...” - făcu el aluzie la Șeful Șantierului care vorbea mult, vorbe aruncate În vânt. „Sunt sigur, voi regreta plecarea ta dar, e mai bine să te pui la adăpost”. „La ce oră avem Întâlnire...?” - privi el cu emoție la ceas. „La ora douăsprezece, cinema Aro... Admitem cazul, dacă totuși vom Întârzia puțin, Paulică pe care-l cunosc de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
văd mă nemernicilor...!! A-ți dezertat de la datorie iar În caz de război ajungea-ți În fața plutonului de execuție...!! Pentru a scăpa temporar de pedeapsă, mâine dimineață doresc să găsesc la lucru Încă douăzeci de lucrători, În caz contrar, o să regretați existența voastră pe această planetă...!!” Ce-i doi colaboratori părăsiră punctul de lucru cu capetele plecate, cu o mâhnire În suflet dincolo de orice putere de-a suporta jignirea. Tony Pavone tremura de indignare, lăcrimând. Dragostea lui de muncă, zecile de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În arșița Soarelui o după amiază Întreagă sperând totuși să nu plec cu mâna goală. Ei bine, când Însfârșit au venit la mal năvoadele ce credeți, nu-mi venea a crede ochilor. Câteva castroane de pește mărunt făcându-mă să regret timpul pierdut și În momentul când vroiam să fac cale Întoarsă, un pescar de apropie de mine șoptindu-mi discret. Doriți să cumpărați pește...?” “Am fost condus prin hârtoape greu de imaginat În partea opusă a lacului, având impresia unui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pierzând nopțile prin cârciumi nu-i oferea răgaz să afle prin alte mijloace de informare dirijate pe calea undelor din afara țării, adevărata tragedie tineretului intelectual ce era trimes forțat să munească gratis În agricultură...! Abea mult mai târziu avea să regrete marea greșeală făcută refuzând Întoarcerea În libertate, unde omul Își dirija voința după bunul său plac, plănuind la fel ca tinerii Întâlniți În Înhisoare, evadarea din adevărata pușcărie unde omul era socotit sclavul Dictatorului Suprem Nicolae Ceaușescu și-a slugilor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o reteză. „Afară din casa mea, pungașilor oficiali...! Încă odată dacă am plăcerea să vă mai Întâlnesc, promit: am să vă schilodesc pe fiecare de o așa manieră Încât, cele câteva zile care le veți mai avea de trăit, să regretați cârdășia cu acel paranoic instigator...!” Câteva momente Șeful comisiei stătu În expecatativă, apoi privind ucigător la Tony Pavone, articulă. „Bine, să mergem și nu se mai confiscă nimic dar,a-i toată Încrederea - ne vom revedea curând...!” La câteva secunde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
greșire a locului unde te afli...!; „Interesant...” aprecie Tony Pavone. „Prima eșire, În mod sigur o vom face În Astoria, nu pentru mâncare ci, a mă delecta În compania unor compatrioți...” fu de părere Atena. „Vă sigur, nu aveți ce regreta. Mai departe...Arabii și africanii Îi putem afla În mare majoritate În Brooklyn cam În felul următor: Unii sunt șoferi de autobuze și metrouri iar restul inspectori de stradă ce aplică amenzi usturătoare tuturor șoferilor indisciplinați ce nu respectă regulile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
albă de plastic. Noptiera, Îmbrăcată În cupru, forma un umidor, ținea totul proaspăt. Aparținuse soțului lui Margotte, Ussher Arkin. Lui Arkin, ucis cu trei ani În urmă Într-un accident de avion, un om bun, i se simțea lipsa, era regretat, bocit de Sammler. Când fusese invitat de văduvă să ocupe un dormitor În apartamentul mare de pe West 90th Street, Sammler ceruse să aibă umidorul lui Arkin În camera lui. Și ea sentimentală, Margotte spusese: „Desigur, Unchiule. Ce gând frumos. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cum să fi contribuit mult la sinagogă. — Aa, sinagoga! Vezi tu, Elya, nu prea am avut de-a face cu sinagoga. Eram aproape gânditori liberi. Mai ales mama mea. Avea educație poloneză. Mi-a dat un nume emancipat: Artur. Sammler regretă că nu era atât de bun la amintiri de familie. Contactele contemporane fiind oarecum nesatisfăcătoare, l-ar fi ajutat bucuros pe Gruner să clădească trecutul. — Îl iubeam pe bătrânul Hessid. Știi, eram un copil foarte afectuos. Sunt sigur că erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
perfect În regulă. I-am Întâlnit pe plajă. Soția a sugerat asta. — Un schimb? Păi, da. O, ce-a fost a fost, unchiule. — Așa zic și eu. — Ești dezgustat de mine, unchiule. — Eu? Nu tocmai. Știu de asta de mult. Regret când lucrurile devin așa de stupide, asta e adevărat. Mi se pare că lucrurile pe care sărmanii profesioniști trebuiau să le facă la petreceri pentru burlaci sau la circurile erotice pentru turiști din Place Pigalle ca să-și câștige traiul, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
rele, prea crunte, abominabile, demne de toată mila. Într-o oarecare măsură asemenea comportament se baza pe teorie, pe ideologie generaționistă, parte dintr-o educație liberală și, prin urmare, era până la un punct impersonal. Dar Angela avea mai târziu să regrete aceste confidențe - să regrete și să o râcâie dezaprobarea lui. În ansamblu Îi asculta confidențele de o manieră dezinteresată. Nu că era necompătimitor sau nesimțitor; era (ea Însăși spusese asta) obiectiv, nepărtinitor. Confruntat acum cu moartea lui Elya, luă hotărârea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
demne de toată mila. Într-o oarecare măsură asemenea comportament se baza pe teorie, pe ideologie generaționistă, parte dintr-o educație liberală și, prin urmare, era până la un punct impersonal. Dar Angela avea mai târziu să regrete aceste confidențe - să regrete și să o râcâie dezaprobarea lui. În ansamblu Îi asculta confidențele de o manieră dezinteresată. Nu că era necompătimitor sau nesimțitor; era (ea Însăși spusese asta) obiectiv, nepărtinitor. Confruntat acum cu moartea lui Elya, luă hotărârea ca În nici o Împrejurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nou problema să lucrez. Și-a împins bărbia în afară. — Acolo. Acum îți dai seama că mă simt neîmplinită fără speranță. — Cum poți să spui asta, am protestat eu. Ai doi copii frumoși. Ben e minunat. Nu ai cum să regreți că te-ai dedicat lui. Ai crescut doi copii - unul cu handicap - vreau să spun, asta e o împlinire imensă, absolut imensă. Cu siguranță mult mai mare decât orice ai fi putut să faci având o carieră. Sheba a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pe piept Bitch Goddess. Sheba a ridicat un ghemotoc de șosete de sub biroul asistentei și i l-a dat. — Mai bine ți-ai pune ceva pe tine și te-ai grăbi, a zis, cu o duritate pe care apoi a regretat-o imediat. Nu vreau să întârzii cu Ben. Polly s-a încruntat și a început să umble de ici-colo prin cameră, adunându-și lucrurile fără nici o noimă. Sheba s-a gândit că părea obosită, slabă și foarte frumoasă. Picioarele parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nevoia de declarații, de discursuri înflăcărate, de țipete. Și înainte și după Naji, ea avusese o serie de amanți, unul mai teatral decât celălalt, așa că adorația tăcută a unuia singur abia putea fi sesizată - o scăpare pe care Irene o regreta chiar și acum. Bill Brandon, un licean, fusese primul ei iubit și, aproape imediat, Irene și-a dat seama că se pricepe la capitolul ăsta. La paisprezece ani, era foarte flexibilă. Își arcuia trupul într-o parte, își muta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
un accident, dar c-o să fie bine. Fetele din clubul sushi au fost cele care-au împuns-o să se dea jos din pat. I-au trimis o felicitare prin care au plantat semințele a ceea ce mai târziu aveau să regrete: Cine-o să mai scrie povestea noastră ? Alice era incurabilă: chiar și pe patul de spital, îmbuibată cu medicamente, cu carnea de pe încheieturi încă necicatrizată, ideile i se împleteau în creier. Maria Cea Fără de Prihană. Râul Fără Întoarcere. Sex, Minciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
la soțul ei, care-a privit-o cu ochii aceia căprui și plini de suferință. Irene și-a spus că problema cu sentimentul de vinovăție este că e o stare plictisitoare; nu e făcută să dureze. Odată ce-ajungi să regreți sincer că l-ai făcut să sufere pe-un om, ar trebui să te lepezi de sentimentul de vinovăție. Odată ce-ai căzut în genunchi, nici un bărbat n-ar trebui să te oblige să rămâi în poziția asta. Irene a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și Zach ar fi terminat excursia pe râu cu bine și dacă Zach i-ar fi cerut să-l urmeze, să stea cu el într-o cabană îndepărtată, ea ar fi fost imediat de acord, dar apoi și-ar fi regretat decizia în fiecare zi. Ar fi plantat grădina, ar fi trăit fără prieteni, fără artă și fără ambiții și l-ar fi urât pe Zach așa cum îl urâse și pe Earl - așa cum urăști orice om care nu înțelege cine ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și-a închipuit un șir întreg de grote și de canale inundate ascunse sub pământul care avea să se surpe, și-a închipuit cum lacrimile aveau să sece și râul să dispară. Erai gravidă, a spus Zach. Jina și-a regretat cuvintele din secunda în care le-a rostit. Genul ăsta de neghiobie era un reziduu, un ultim rotocol de fum al tinereții; iar sărutarea pe care i-o dăduse lui Zach era la fel de naivă. Jina avea puterea să închidă ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de după hainele groase. Am închis ochii rușinat de gândurile mele și o lăsam să mă îngroape în zăpadă. Nu-mi mai păsa de nimic în acele momente. Înțelegeam că aparțin lor, că e mare lucru să ai un prieten și regretam toate momentele în care-i supărasem neglijându-i pentru a-mi vedea de aventurile mele ciudate. Pricepeam în acele momente că ei îmi sunt cei mai apropiați, nu Creața care mereu dispărea la Petruș tocmai când aveam mai multă nevoie
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
adevăr un frate cu numele ăsta, dar pentru că nu mi-au atașat și o fotografie de-a lui, nu-mi pot da seama dacă tipul este sau nu fratele adevărat, dacă nu cumva e cineva care i se substituie. Am regretat de Îndată ce am scăpat vorbele acestea, dar era prea tîrziu. Balonul se foi În scaunul ce pîrÎi sub greutatea lui și fără pic de jenă mă străpunse cu privirile-i fulgerătoare. — Substituire de persoană, eh? Ar fi o chestie să existe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cît de cît asemănător cu realitatea, doar cele luate pe cutia de chibrituri deveneau poze frumos colorate, unicele mele dovezi. Doamne, de-aș reuși să scot cîteva mărturisiri de la ea... de-aș putea... Dar la ce bun? Pe urmă o să regret profund și o să-mi fac reproșuri. Cunoșteam răspunsul șefului meu chiar Înainte de a-l auzi. Datele pe care le-am cerut despre fratele ei constituiau tocmai invadarea intimității despre care-mi vorbise. Posibil să fi avut dreptate. Azi-dimineață, În parcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
separați minciuna de adevăr din tot ce v-am spus. Atîta vreme cît este exprimată În cuvinte, orice minciună Își are rostul ei... Dar am de gînd să vă determin să mă credeți de data aceasta... să vă fac să regretați toată viața. SÎnt hotărît... vă arăt eu ce-nseamnă să fii insensibil. De unde suni ? — Dintr-un loc... de undeva... Am impresia că Începe să vă Îngrijoreze... — Chiar crezi că m-aș Îngrijora din pricina ta? — N-ați face-o? — Să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
nu cu alți pui. Și urma, așa aflasem, să mă feresc de băieți, să mă tem să rămân singură cu ei. Asta îi spuneam mărului. Că voi pleca printre străini, la oraș. Că urmează să mă fac domnișoară. Aseară am regretat că n-am mărul să mă plâng. A trebuit să mă îmbrac elegant. Să mă deghizez în doamnă. Firește că lumea din jur e mulțumită și admirativă, dar eu continuu să mă simt în astfel de situații ca la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nu m-am mai mișcat de lângă ei. Mă atrăgeau perceptiv, tactil, olfactiv. Am scăpat, prin apropierea fizică de ei, de forma senzorială a rasismului. În rest, mă convinseseră filmele de adolescență, mai ales cele cu Sidney Poitier. Poate că o să regret toată viața că nu am făcut dragoste cu un bărbat răcoros, cu pielea ca pământul fertil. Sau măcar că nu am stat în brațele unuia care să-mi placă, într-o noapte fierbinte de vară, să simt cum pulsează viu lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]