8,522 matches
-
1938 (trad. rom.: Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, traducere de Dragan Stoianovici și Lucia Wald, Humanitas, București, 1997). Ulterior a recunoscut că teoria era greșită și a corectat-o. 6. Este vorba despre contemporanul lui Platon Aristip din Cyrene. Relatarea lui Diogene Laerțiu este următoarea: „Avea obiceiul să asemuiască cu pețitorii Penelopei pe aceia care treceau prin învățătura generală, dar se poticneau în studiul filosofiei. Într-adevăr, pețitorii le dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la H.G.J. Beck, The Pastoral Care of Souls in South-East France During the Sixth Century, Gregorian University, Roma, 1950. Despre episcopii din Italia există doar date incerte cu privire la originea aristocratică. Unii proveneau din rândul militarilor, precum Agnellus din Ravenna, conform relatărilor lui Grigore cel Mare (Dialoguri). 27. Conciliul din Sardica a impus o probatio pentru recrutarea episcopilor: De laicis non faciendis episcopis („Despre episcopii care nu trebuie să fie făcuți din laici”) (vezi Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855, LVI, 407
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îndeletniciri medicale. Societatea ar fi trebuit să rămână ascunsă și să nu acționeze decât în secret vreme de 100 de ani. „Frații” aveau obligația să respecte cu strictețe regula de a purta veșminte obișnuite, pentru a nu fi identificați. Urma relatarea unor viziuni și semne care îi determinaseră să-și facă publică prezența tăinuită vreme de peste un secol. Ei anunțau că „se va deschide o ușă către Europa după ce zidul va fi dărâmat”5. Nu vom insinua aici că prorocirea rozicruciană
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de la subiecți; 2.4.5. localizarea descrierilor experiențiale în literatură, arte etc.; 2.5. consultarea literaturii fenomenologice; III. reflecția fenomenologică: 3.6. realizarea analizei tematice; 3.6.1. dezvăluirea aspectelor tematice în descrieri ale lumii trăite; 3.6.2. izolarea relatărilor tematice; 3.6.3. compunerea transformărilor lingvistice; 3.6.4. spicuirea unor descrieri tematice din surse artistice; 3.7. determinarea temelor esențiale; IV. scrierea fenomenologică: 4.8. îngrijirea atentă a limbajului; 4.9. alegerea unor exemple variate; 4.10. scrierea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primul an (la secția de filosofie), în octombrie 1947, după un examen scris de admitere cu totul formal. De atunci și până astăzi (cu excepția stagiului militar) am trăit aici toate problemele vieții universitare, încât propria mea mărturie stă la baza relatărilor ce vor urma. Dar, pentru a mă asigura de caracterul general al constatărilor, am purtat convorbiri cu douăzeci și nouă de persoane din mediul universitar. Cu mulți am discutat și aspecte din perioada anterioară anului 1944, pentru a putea aprecia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu ceva! Apoi mai erau cartelele. Stăteai la rând, îți dădea pe cartelă lapte, ulei, zahăr, orez și îți scria pe cartelă că ai ridicat-o pe luna respectivă. Culmea era că trebuia să stai și acolo la coadă!” 6. Relatarea unui inginer pensionar: „Membrii de partid cu funcții înalte aveau magazinele lor, unde găseai tot ce voiai la prețuri mici. Era un circuit închis al produselor pentru privilegiații sistemului. Pentru ceilalți, piața neagră era la putere. Ca să cumperi câteva kilograme
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un mod de viață. Furtul de la stat, de la fabrică sau de la colectivă, era considerat un mijloc de a îndrepta o injustiție, un act de echitate, absolut moral. Avem o relatare deosebit de pitorească, a unui responsabil la o fermă timp de 17 ani. O fermă de stat în care se produceau preparate din carne. El rezuma astfel relația sa cu salariații: „Oamenii încercau să se manifeste cinstit, dar nu exista unul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îmbogățeau din asta, sistemul le permitea să supraviețuiască. Din aranjamente de acest tip cineva trebuia totuși să piardă. Acesta era, de regulă, țăranul care reușea să crească câteva animale. Mica lui gospodărie individuală era strict controlată și dijmuită. Iată o relatare: „În jurul lui 3 ianuarie în fiecare an începea recensământul animalelor. Tocmai în momentul când cotrolau mai zbiera o oaie ascunsă. Până la urmă n-am mai avut nici oi, nimic... Țăranii mai creșteau o vacă, erau însă obligați să o declare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu mai plantați pomi, țara e deja o pădure. Amuzant e cel cu scroafa care a fătat un purcel și la minister au fost raportați zece, la fiecare for adăugându-se încă unul”. Am putea redacta un capitol distinct din relatările privind stresul și promiscuitatea care rezultau din colectivismul ce s-ar putea rezuma prin sintagma: viața la bloc. Mulți și-au transferat aici obiceiurile din localitățile de baștină, în holuri se făceau nunți și botezuri, spațiul din fața blocului lua adesea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
membri de familie, cum s-a dovedit mai târziu. O profesoară își amintește: „școala în care am fost prima dată era într-un șantier, se construia o hidrocentrală. Cred că pe fiecare centimetru pătrat era câte un securist”. Avem multe relatări despre teama de turnători, aflați în cele mai neobișnuite poziții. Mai ales despre cei ce provocau discuții la cozi, uneori fără să li se ceară, din vocație. Iată, o profesoară navetistă exprima astfel această teamă de posibilii delatori: „Pe navetă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
frică permanentă că poți fi arestat dacă ai spus ceva ce nu trebuie. Cred că libertatea este un drept fundamental al omului, fără de care, oricât de bine ai duce-o, viața nu-i normală”. De la același martor avem și o relatare a modului în care se organizau „vizitele de lucru” ale lui Ceaușescu, cu tot cortegiul de preparative și supravegheri ce le însoțeau: „Vizita ne era anunțată cu câteva zile înainte, iar noi făceam antrenament la urale. Aveam o hală specială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lotul de subiecți, sau statistici etc. -, ci să expun ceea ce am trăit familia mea și eu însămi în propria casă. Nu este vorba despre „un caz”, singular, pentru că generalitatea este asigurată prin observațiile proprii referitoare la alte familii sau prin relatările acestora. Subiectivism sau nu, tocmai prin relatarea „trăirilor” se poate remarca ecoul psihologic al unor „reglementări” sau „legi” altfel abstracte. Pentru că - deși într-o ambianță editorială ținând preponderent de domeniul „Psihologiei” ca știință - nu este inutil să subliniez din nou2
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să expun ceea ce am trăit familia mea și eu însămi în propria casă. Nu este vorba despre „un caz”, singular, pentru că generalitatea este asigurată prin observațiile proprii referitoare la alte familii sau prin relatările acestora. Subiectivism sau nu, tocmai prin relatarea „trăirilor” se poate remarca ecoul psihologic al unor „reglementări” sau „legi” altfel abstracte. Pentru că - deși într-o ambianță editorială ținând preponderent de domeniul „Psihologiei” ca știință - nu este inutil să subliniez din nou2 ceea ce în genere pare să se ignore
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de o parte, vârsta creștea respectabilitatea, iar pe de altă parte, vameșii nu mai erau motivați să efectueze controale oarecum perverse. Legate de aceasta sunt și povestirile despre cum se încerca respectarea aparențelor privitoare la reglementările legale la vamă. O relatare frecventă a fost cea despre îmbrăcarea mai multor tricouri înainte de graniță. O altă istorisire, unică, dar sugestivă, este cea a unei tinere care a fost cu mama ei să-și cumpere haine pentru banchetul de absolvire a liceului. Ea a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
așa timp de doi ani, până în 1989, aproape uitând să vorbească (Oprea și Olaru, 2002, p. 141). În schimb, atunci când un altul ajunge, în 1988, într-o delegație la Timișoara, muncitorii din uzina unde se află în delegație îi solicită relatarea revoltei de la Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!” sau „Mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unele femei recurgeau singure la astfel de manevre (Anexa 3). „Profesionistele” la care apelau celelalte erau, în principal, cadre medicale cu pregătire medie (surori, asistente) ce le lăsau pacientelor speranța identificării simptomatologiei septicemiei și a infecțiilor posibile (Anexa 4). Din relatările intervievatelor reiese că „preferința” pentru un mijloc abortiv sau altul se datora situației materiale a femeii (chiuretajele fiind mult mai scumpe) și deopotrivă întâmplării care făcea ca printre prietenii și rudele de încredere să fie un ginecolog sau alt cadru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de a povesti amănunțit avortul care le-a lăsat cele mai profunde amintiri sau s-a soldat cu cele mai grave consecințe. Cele care au acceptat să povestească - în conformitate cu observațiile operatorilor de interviu - au făcut-o la insistențele lor, iar relatările sunt, în general, scurte. Reies din ele, în principal, anxietatea și complexitatea situațiilor (Anexa 7). 5. „Nu se poate descrie într-o frază” - a fost exprimarea refuzului a cinci intervievate de a sintetiza într-o singură frază ce-au însemnat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de altfel - corelații între femeile ce se declară practicante active ale unei credințe religioase și afirmarea stării de culpabilitate în urma faptului că și-au provocat avorturi. Mai multe despre ce-au însemnat avorturile provocate în viața unor femei aflăm din relatările făcute despre amintirea avortului cu cele mai profunde consecințe. Astfel, consecințele unora dintre ele au schimbat viața respectivelor femei (Anexa 9). Evocare și reconstrucție în memoria individuală În cercetările cu referință la memorie, Ebinghaus (1885) și succesorii săi au ajuns
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
țările aflate sub dominație sovietică, metodele de inspirație leninistă ale violenței organizate de stat au modelat profund reprezentările sociale și structurile de personalitate ale populației, instaurând un regim bazat pe o stare de „frică generalizată” (Neculau, 2000, 2003). În România, relatările și autobiografiile publicate în ultimii ani au subliniat faptul că numeroși supraviețuitori ai regimului de detenție politică au fost victimele diverselor persecuții politice în perioada ulterioară eliberării din detenție până la schimbarea contextului politic din 1989. Unele dintre acestea au sugerat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
membru al familiei (N = 2), arestarea unui membru al familiei (N = 2), divorțul părinților (N = 1), moartea ambilor părinți (N = 1). De asemenea, soțiile a 5 dintre subiecții investigați (22,7%) au solicitat divorțul în timpul detenției și s-au recăsătorit. Relatările au evidențiat faptul că presiunile exercitate în diferite modalități asupra soțiilor deținuților politici în vederea solicitării divorțului, de cele mai multe ori prin amenințarea cu pierderea locului de muncă, se numărau printre metodele obișnuite utilizate de organele de Securitate. Referitor la acest aspect
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
următoarea: 8 (36,4%) ingineri, 4 (18,2%) profesori, 3 (13,6%) medici, 2 (9,1%) tehnicieni, 1 (4,5%) biolog, 1 (4,5%) muzeograf, 1 (4,5%) avocat, 1 (4,5%) contabil, 1 (4,5%) muncitor calificat. După toate relatările, organele de partid și de Securitate interferau în diferite moduri cu activitatea profesională. Controlul activităților în instituții era efectuat de către reprezentanții organelor de partid, prin inspecțiile periodice în timpul cărora se dădeau „dispoziții pe linie de partid”, deși nivelul pregătirii profesionale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
corelat negativ cu izolarea socială și atitudinea de prudență excesivă (c2=8,3, p<0,01). Avansările profesionale excepționale ulterioare au corelat semnificativ cu prejudiciile aduse la locul de muncă (c2=3,8, p=0,05), precum și cu reticența în relatările privitoare la contactele cu Securitatea (c2=6,5, p=0,01). 4. Discuții Rezultatele analizei de față sunt în concordanță cu alte cercetări care au studiat aspectele vieții cotidiene ale victimelor persecuțiilor politice din alte țări. În urma analizei acestor aspecte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cazurile în care persoana era suspectată de activități anticomuniste. În general, subiecții intervievați au expus detaliat contactele lor cu Securitatea și au afirmat spontan faptul că au refuzat toate propunerile de colaborare, dar s-au înregistrat și o serie de relatări mai degrabă reticente în legătură cu această temă. Monitorizarea indirectă și anchetele periodice întrețineau starea de frică și insecuritate trăită în timpul detenției, reamintind permanent teroarea și degradarea din anii de detenție. În plan interrelațional, au fost identificate două tipuri de strategii de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politic în acea perioadă. S-a observat, de asemenea, o corelație între prejudiicile aduse la locul de muncă și avansările profesionale excepționale. O analiză mai detaliată a relevat existența unei corelații semnificative între avansările profesionale deosebite și reticențele înregistrate în relatarea contactelor cu Securitatea. Aceste rezultate ar sugera faptul că unele dintre persoanele care s-au confruntat cu probleme deosebite la locul de muncă au obținut o serie de avantaje profesionale deosebite ca urmare a unei eventuale colaborări cu organele de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nimic despre funcția lui de brigadier. Imediat am luat cuvântul și am spus: „Este foarte bine că ne reamintim tot ce s-a întâmplat în detenție, spre luarea-aminte a generațiilor care vor veni după noi, dar, dacă nu spunem adevărul, relatările noastre nu au nici o valoare”. Întreaga asistență a amuțit și am continuat: „De ce nu ați amintit că la Canal ați fost brigadier - și încă ce fel de brigadier... și știți cum v-ați comportat acolo...”. A început să se scuze
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]