3,930 matches
-
cred că Erin nu mi-a zis că o să-i vină chestiile astea! Răutate mică! Clatină un deget la mine, a reproș. Mă uit neliniștită spre Christina, care e brusc alertată. Nimic nu-i captează atenția mai tare ca o remarcă a cuiva că raionul ei n-ar fi absolut perfect. — Scuză-mă o clipă, te rog, îi spune șefei de la resurse umane și vine glonț la noi. — Despre ce anume nu v-a spus Erin? spune extrem de amabilă. — Despre designerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân,/ Cu barba de păr păgân” <endnote id="(713, p. 278)"/>. „Dispar cu Încetul [...] perucile la femeile cele măritate - Își Încheie Dimitrie Dan descrierea modului În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prima masă nu m-am mai dus, scuzându-mă cu câte ceva, căci se gătea cu usturoi, ceea ce nu puteam suferi” <endnote id="(861, p. 31)"/>. De fapt, a spune despre cineva că miroase a usturoi (sau a ceapă) este o remarcă depreciativă și disprețuitoare, menită să indice proveniența socială umilă, din „lumea de jos” (sat, mahala etc.), a persoanei respective. Referindu-se la un sat bucovinean, regina Elisabeta a României scria următoarele În 1887 : „Șeade de vorbă cu unul din acei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neîntrecuți, cu un spirit speculativ, care se află vecinic În activitate. Pentru Întreprinderi și asociațiuni de speculă sunt ei totdeauna gata [...]. Ei țin mai mult la adunarea averei, decât la Îngrijirea și nutrirea corpului” <endnote id="(126, pp. 7-9)"/>. Ultima remarcă a fost probabil influențată de zicala deja amintită : „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă”. „Trebuie să facem dreptate evreilor” În „romanțul original” Ciocoii vechi și noi (1863), Nicolae Filimon a zugrăvit cu tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului Otoman - erau și obligate să-și vândă turcilor, la prețuri de nimic, Întregul surplus din recolta de cereale (așa-numita „zaherea”). Chiar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În această privință. Cu toate că a luptat vitejește pe frontul românesc În primul război mondial (inclusiv la Mărășești), Emil Dorian și-a văzut În 1938, „la Regiment”, propria-i fișă de ofițer pe care cineva scrisese „cu litere foarte vizibile” următoarea remarcă : „EVREU NESIGUR”. „Acesta e rezultatul devotamentului meu pentru țară, după o Întreagă viață - Își notează indignat Emil Dorian În jurnal -, devotament confirmat pe loc de un comandant maior, care m-a recunoscut și cu care am copilărit pe aceeași uliță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cifra naturalizărilor a fost de 529, dintr-un total de câteva sute de mii de evrei. Pe deasupra, acest sistem strict formal a Încurajat și corupția <endnote id="(125, pp. 212-213)"/>. În legătură cu ineficiența și corupția parlamentară În privința naturalizării evreilor, iată câteva remarci făcute de Adolphe Stern despre situația de la Începutul anilor 1880, când Grigorescu a pictat Evreul cu gâsca : „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la Început rare, aproape au Încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. [...] Ce calvar e această naturalizare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scuipat, cine L-a lovit cu pietre, cine L-a ridicat pe cruce și L-a bătut În cuie. Evreii au făcut asta. Evreii de acum 2 000 de ani și evreii dintotdeauna” (România Mare, nr. 356, 1997). Însăși ultima remarcă (acuzarea de deicid a „evreilor dintotdeauna”, deci și a „evreilor de azi”) arată că politicianul este conștient de fenomenul de erodare a urii populare de care aminteam mai sus. Și intelectualii de extremă dreaptă din anii ’30 erau Îngrijorați de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
critic, este o aberație. Chiar și aici sunt idei care merită atenție. Una dintre ele - „criticul adevărat nu poate trișa cu propria-i conștiință”, p. 279 - a fost socotită, la apariție, în C[onvorbiri] l[iterare], nr. 1, 1972, „o remarcă bine gîndită” de către șt. Voicu, redactorul-șef al Luptei de clasă, în nr. 2, 1972, p. 134, actualul redactor-șef al Erei socialiste. Tristețea este că sub nasul celor mari, cățeii, A.I., M.I., își fac jocul). Pornind de la această paranteză
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
se supărase pentru că autorul băgase În piesă și un preot, fapt care nu „cadra” cu părerea comuniștilor despre religie, În general, și despre preoți, În special, pe care-i clasaseră la periferia scării lor sociale. Aici ne permitem și o remarcă proprie și anume aceea că slujitorii Domnului au uitat de patimile prin care au trecut Înaintașii lor și fac În continuare politică, ademenindu-i prin viclenie și fonfăire nazală pe enoriașii mai slabi de Înger, În a-i urma pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la televizor că elevele anului 2013 de 13-15 ani fac sex ca să-și păstreze suplu și elastic abdomenul, s-ar oferi singur și de bunăvoie să bată la poarta balamucului! Tot pe aici și-a găsit locul și o altă remarcă acidă ce-i atingea la leucă pe profesori: „Unele materiale cuprinzînd probleme de filosofie și estetică generală, deși semnate de profesori ai școlii sau de colaboratori externi, sînt scrise confuz, tratate Într-un spirit necritic, Într-un stil pedant, pretențios
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să apară În numărul 43 al periodicului de limbă maghiară „Ifjumunkas” și care a fost dat la gunoi tocmai din pricina damelor de largă consumațiune: „O scurtă notă inspirată dintr-un comentariu consacrat alegerilor din SUA apărut În <<Morning Star>> remarca cu ironie că la Convenția republicană de la Miami Beach, prostituatele au obținut serioase cîștiguri bănești; ele au contribuit la succesul Convenției fiindcă <<...politicianul cu un moral bun argumentează mai eficient>> (...) <<...ăștia sînt mai bătrîni ca democrații și au bani mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. Simbol al salinei și al subteranei, descinzând din sihăstria Galatei, Ion Boroda percepea poezia ca pe un alt “modus vivendi”, o voluptate a suferinței, un alt chip de “a învinge moartea” după cum remarca Octavian Paler în prefața volumului Primite retur. Întâlnirea cu poezia lui Ion Boroda este o adevărată revelație a spiritului, suferința vieții confundându-se cu suferința poeziei. Criticul literar Ioan Holban în prefața volumului Pământ fără somn susține ideea că Ion
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
avut această dublă structurare, de la partidele comuniste aflate în lupta clandestina pentru acapararea puterii, până la organizații teroriste că "Brigăzile roșii", "Potere Operaio" ori "Septembrie Negru". OEP-ul lui Arafat nu face nici el excepție de la această regulă. Analistul Steven Emerson remarcă, într-un articol din "Wall Street Journal", că 'forțele de securitate' ale lui Arafat, sub pretextul cooperării pe linie de securitate în ținuturile ocupate, au "ucis, torturat, răpit ori terorizat mii de palestinieni". Paradoxal, constată Emerson, dar au fost mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Vasile Ionel, fost consilier al președintelui Iliescu pentru problema de apărare și siguranță națională, propunerea a venit din partea rusă, prin intermediul ambasadorulul Evgheni Ostrovenko, iar Iliescu a acceptat, în 1994, demararea discuțiilor, la nivel de specialiști, privind firul roșu Kremlin-Cotroceni. Prima remarcă: în 1994, Rusia alimenta intens cu petrol și armament conflictul din fosta Iugoslavie. Cum am văzut și din derularea operațiunii Jimbolia, regimul Iliescu era considerat de Kremlin o piesa-cheie a angrenajului Moscova-Belgrad. De regulă, un telefon roșu există doar între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Vaslui din 2260 km.p. (După anuarul statistic al României pe 1925) Căi ferate nu posedă, este străbătută de-a lungul de șoseaua națională Nr.54 Vaslui-Roman, în care dau toate micile rețele de drumuri din dreapta și din stânga văii. Putem remarca, că mai înainte cu multă vreme, fundul văii Racova, cu denumirea „Ocolul Racovei” a aparținut de ținutul Tutovei. Aceasta reiese din actele dresate de organele oficiale de pe acele timpuri, în diferite anchete. Cu ocaziunea așezămintelor mai noi administrative , valea Racovei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
într-un camion cu remorcă și zoream să ajungem într-o gară, dar tocmai când să intrăm, în fața noastră se lasă o barieră. Oprim și puțin după aceea un tren trece prin fața noastră cu viteză! M-am trezit cu următoarea remarcă din vis: „Apoi, Cosmine, acum de ai vrea să pleci chiar fără bagaje și... tot nu mai prinzi trenul!” Trezit brusc, am reținut esența visului și am scris imediat despre visul meu de Paști, spunându-i nepotului și fiicei să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mâna mea era mult mai rigidă și defectul era mai izbitor, mai observabil. După lecție se fac obișnuitele observații, concluzia fiindu-mi favorabilă. După un timp, soția se apropie de un grup de colegi și aude pe cineva făcând următoarea remarcă: „Bun băiat M, dar cam fudul, cam mândru!” Soția mi-a spus ceea ce auzise... Ce știau colegii despre pretinsa mea mândrie?!! După vreo șase luni sunt chemat la viza livretului militar. Un mare grup de învățători printre care și cel
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
progresului descoperirea acestor noxe cu ajutorul științei. Numai că știința progresează descoperind dezastrul și falimentul umanității care constituie nu doar simptomul, ci și consecința progresului. Naratorul este un sceptic, dar un sceptic care își ascunde abil scepticismul sub ironie. O altă remarcă care se cere citită prin antifrază este citatul decupat din Schopenhauer pe care Naratorul îl identifică la studentul medicinist. Știința face corp comun cu filo- zofia. „Entuziastul tânăr, între Darwin și Lombroso, găsise vreme să miroasă (s.n.) și puțin Schopenhauer
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
aparține lumii pe care o investighează camera : „Este o oglindă netedă în țara unde ne face plăcere să ne privim în oglinzi strâmbe.”<footnote id=”2”> 2. Ibidem, p. 338 (în Contrapunct, 19 octombrie 1990). În același sens, Alexandru Paleologu remarca, însă cu privire la operă, ceea ce Pintilie realizează prin intermediul filmului, lentila deformantă ulilizată de critic fiind aceea a dramaturgiei ionesciene, a violenței comicului absurd : „Trecerea realităților existențiale în coșmar, traducerea ei în expresie grotescă, dilatarea acesteia până la paroxism, până la acel «insoutenable», care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
senzaționalismul și fervorile romantice traversau tea- trul pentru a se instala în film. Rică Venturiano este acasă la el în filmul mut, nu gesticulația îl face caraghios, ci faptul că noi îi auzim discursul pompos. Popularitatea romantismului era generată, cum remarca Ortega y Gasset, și de mijloacele de popularizare proprii secolului al XIX-lea, romantismul devenind un „stil popular”. „Les oeuvres roman tiques sont les premières - depuis l’invention de l’imprimerie - à avoir bénéficié de gros tirages. Le roman- tisme
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe care o adoptă. Ca figură de stil, ea procedează la o validare prin negație, dar și prin comprimarea materialului lingvistic în vederea obținerii clarității, a unei forme mai permeabile în redarea sensului. În virtual această lumină este recupe- rabilă și remarca celebră a lui La Bruyère a cărei semni- ficație se află la antipodul disponibilității discursive a personajului caragialian : „Entre les différentes expressions qui peuvent rendre une seule de nos pensées ; il n’y en a qu’une qui soit bonne
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ori de vorba cu el. Dar Vărsătorul face tot ce vrea el. Să-i dea Dumnezeu Sănătate. Mie mi-a fost „înfundată” calea spre VICTORIE. Cu alte cuvinte, am fost uitată într-o fundătură. Ca să fiu mai realistă. Deși ambele remarci sunt valabile. Am fost uitată de soartă, lucru care mi-a anihilat ambiția și m-a făcut să uit a lupta. Mi-a fost înfundat drumul de „iluștrii” mei colegi care prin mijloace demne de un SALIERI, m-au eliminat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
din cărți. N-am fost ceea ce se cheamă un tocilar, plutind cu eleganță peste cursuri, seminarii și examene, fiind luat la ochi de dascăli, chiar din primele luni, ca un element "de viitor" și permițându-mi din când în când remarci nu tocmai "cușer" la ore. Pentru unele am fost apreciat, pentru altele am fost invitat să părăsesc sălile de curs sau seminar, dar și acum mă distrez singur sau cu foștii colegi de acele momente. În vremurile respective nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prietenești, menite să câștige bunăvoința "domnului profesor de matematică, fizică și chimie". Ilie si-a continuat "seria" și la examenul de stat, "elaborând" în grabă o lucrare de diplomă bazată pe paragrafe întregi preluate din diverse tratate de istorie. La remarca unuia sau a altuia din membrii comisiei "dumneavoastră aici susțineți că...", răspunsul venea prompt: "Nu eu, Iorga afirma..." (sau Xenopol, sau Kogălniceanu, după caz). Aș putea scrie un volum cu notele vesele, cu perlele și sclipirile "mușchetarilor", ce ne-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]