4,965 matches
-
ea s-a și dizolvat într-o postură antipozitivistă, care contestă cu tărie ideea că ar putea să existe date brute (naked data). Un număr mare de antropologi sunt de acord asupra faptului că semnificația este construită social, istoric și retoric. În schimb, ceea ce se numește textualism faptul de a asimila sensul pe care oamenii îl dau unui discurs, unui text, pe care ar fi suficient să-l citești a fost puternic criticat. O epistemologie relativistă foarte la modă, care nu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ne-a dat viața și cinstirea pe care o avem astăzi prin nații. Proiectarea lecției asigură rigoarea activității didactice, dar și eficiența activității de predare-Învățare. Dacă sunt alternate secvențele scurte bazate pe expunere cu strategii active cum ar fi dialogul retoric, analogia, studiul de caz, conversația, problematizarea, demonstrațiile figurative și jocul, atunci conținuturile istorice sunt receptate cu plăcere, elevul devenind participant activ la propria-i instruire. Dintre multiplele metode folosite În predarea-Învățarea istoriei, propun utilizarea brainstormingului și a jocului didactic, având
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
ce au venit (38). În structuri exclamative negative ( Cine nu l-a vizitat!; Ce nu i-a spus!; Câte nu i-a arătat!,), pronumele hibride au valoarea unui cuantificator indefinit (multă lume, toată lumea; multe lucruri, de toate). Interogativele parțiale negative retorice construite cu indicativul (Cine nu știe asta?, Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 1990 au sesizat tendința vorbitorilor spre imprecizie referențială
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Enumerarea aproximativă Prin pronumele nehotărâte și negative, vorbitorii aproximează într-o enumerare entități pe care nu le numesc din motive care adesea se întrepătrund: nu știu să le numească la momentul discursului, le consideră suficient de evidente pentru interlocutor, amplifică retoric șirul elementelor enumerate pentru persuadarea interlocutorului. Enunțul se încheie imprecis, printr-un pronume/adjectiv pronominal nehotărât sau negativ: fără titlu, fără rezumat, fără nimic (34), [articulații↓ coloană↓ tot tot tot (82), pun eu bani de la mine și: tot (182), sau
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
frecventă a pronumelor nehotărâte opacizează semnificația, ca semn al distanțării de interlocutor prin blocarea accesului său la informație; mesajul este puțin elaborat, de pildă din cauza condensării ideilor în pronume demonstrative sau nehotărâte; întrebările adresate interlocutorului sunt directe și agresive; întrebările retorice și emfatice vehiculează acuzații; colocvialitatea este exacerbată (de pildă, prin folosirea insistentă a formelor colocviale ale demonstrativului sau suprimarea pronumelor de politețe), indicând dezinteresul interlocutorilor pentru respectarea normelor de conduită verbală: B: [deci tu nu nu trebuie să mă inviți
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de inferioritate informațională (Șerbănescu 2002). Iată în continuare o statistică a ocurenței pronumelor interogative 18 în IVLRA: Tipul întrebării CE DE CE19 CINE CARE CÂT CE FEL DE Întrebare propriu-zisă 128 35 30 27 8 1 Alte tipuri de întrebări (retorice, legătură discursivă, ecou, fatice, ritualice etc.20) 66 7 3 1 - Valoare exclamativă 13 - - - - - TOTAL 207 42 33 28 8 1 Valorile înscrise în tabel pun în evidență următoarele trăsături ale ocurenței pronumelor interogative în corpusul studiat: cel mai frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
fără a constrânge vorbitorul la răspunsuri foarte precise; intră în relație de cvasisinonimie cu care și ce fel de (ce carte/care carte?; ce om este el/ce fel de om este el?); are utilizări discursive multiple (întrebări propriu-zise, întrebări retorice, legătură discursivă, întrebări ecou, întrebări pro-frază, întrebări metadiscursive, întrebări ritualice, valoare exclamativă). 7.2. Analiza calitativă Sub aspect funcțional, unitățile din ambele clase prezintă o slăbire a rolului de mărci structurale, specifice subordonării relative, respectiv interogativității. Produse în ciuda regulilor normative
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
În primul rând de valorificare a unor potențe, a unor avantaje relative care zac acum În cine știe ce unghere ale memoriei colective. Întrebarea actuală este: are Iașiul o viziune comunitară despre viitorul mai mult sau mai puțin Îndepărtat? Este o Întrebare retorică. Motiv pentru care trebuie să Învățăm să căutăm În ungherele mai sus amintite. Este o Întreprindere ușoară Întrucât viziunile trecutului, relativ cunoscute, sînt considerate banalități lipsite de interes pentru prezent. Așa să fie? O premoniție a avut-o fără Îndoială
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
inteligenței artificiale, logica ni se relevă ca știință unitară a formelor raționării, prin aceasta atenuându-se barierele dintre analitică (sau apodictică: a se Înțelege teoria demonstrației) și dialectică (sau topică: adică teoria argumentării prin dialog), respectiv dintre acestea două și retorică, disciplina vizând genurile oratoriei și persuadarea În cursul argumentării prin discurs, pe care Aristotel o plasa sub chip de anexă a uneia dintre cele trei „științe practice“. 7. În perspectiva aceleiași realități, inteligența artificială (de care suntem asaltați În orizonturile
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
urmă constituie o realitate incontestabilă, chiar dacă europeanul are uneori tendința abuzivă să se identifice doar el cu omul universal. Universalitatea umană este rezultatul unei convergențe, aspirații și vocații comune a conștiințelor active, lucide și evoluate de pretutindeni. În stilul mesianic retoric al epocii, Mazzini proclamase același mesaj: Noi renunțăm la orice prejudecată națională și spunem tuturor scriitorilor cei mai importanți ai tuturor popoarelor și de toate vârstele: veniți ! Acest limbaj, altfel formulat, își păstrează întreaga sa actualitate și semnificație. Reflecția comparatistă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dreapta și centru au la bază opțiuni și direcții ideologice și politice specifice. Ne aflăm, de fapt, în fața unor alternative ideologice-politice cu aspecte și prelungiri culturale. La cinci ani de la revoluție, se poate pune deci, în mod legitim, întrebarea deloc retorică: ce tip de cultură este preferabil? În ce direcție urmează cultura română să se îndrepte? Să se dezvolte? Să fie cultivată și sprijinită? Ne aflăm, în mod evident, la o răspântie. De răspunsul dat depinde, pentru o lungă perioadă, întreaga
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o afirmație credibilă și respectabilă (chiar și dacă acceptăm, de dragul argumentării, că ele au eșuat, că sunt destinate în principiu să eșueze și - ca atare - că sunt "naive" în intențiile pe care le urmăresc). În cazul în care întrebările mele retorice nu au transmis un mesaj suficient de clar, iată ce am vrut să spun prin intermediul lor: obiecția că moraliștii urmăresc depășirea sau dislocarea politicii democratice (a procedurilor democratice de decizie) este neconvingătoare pentru că se bazează pe cel puțin două presupoziții
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care le pot oferi, acești filosofi îmbogățesc agenda dezbaterii publice cu noi idei, ajutând astfel la creșterea calității ei și la sporirea șanselor ca decizia democratică să fie una cat mai bine deliberată, informată și întemeiată 47. O ultimă observație (retorică): să presupunem, de dragul argumentării, că moraliștii sunt conduși, într-adevăr, de dorința nemărturisită ca teoriile lor să fie implementate prin eludarea sau depășirea procedurilor democratice de decizie. Cum anume invalidează, mai exact, acest fapt teza că filosofia politică este o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Coincidențele provoacă. Romanul prezintă într-un scenariu ,,fantapolitic" (cum ar spune Culianu) viitorul social și politic al Franței din anul 2022. Viitorul președinte va fi dat de un partid islamist ,,moderat" numit Fraternitatea Musulmană. Realitate sau ficțiune, se întreabă deloc retoric Mirel Bănică? E posibil să avem în Europa viitorului apropiat un președinte islamist? Este convingătoare ideea deplasării centrului de greutate al Europei spre Mediterana ,,prin integrarea rapidă a trei țări musulmane: Algeria, Tunisia și Maroc?"78. Nu simțim fiori citind
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
1988. Imediat după aceea, artizanii lui, veritabili profesioniști, l-ar fi desființat "pentru a nu lăsa nici cea mai mică urmă"133. La rândul său, Sergiu Nicolaescu susține aceeași variantă interpretativă. Într-una dintre cărțile sale134, "comisarul" se întreabă deloc retoric: cine au fost teroriștii români? Armata și revoluționarii nu puteau să fie, pentru că o acțiune teroristă din partea lor nu-și avea sens din moment ce "erau stăpâni pe situație"135. Și atunci, susține autorul, teroriștii ar fi putut fi diversioniștii străini sau
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
instituit în 1938. Cedarea fără de lupta a 1/3 din teritoriul național a făcut sa se reverse "paharul maniei " care s-a îndreptat împotriva "arbitrilor" și îndeosebi, împotriva regelui, principalul vinovat pentru cele întâmplate . Istoricul Dinu C. Giurescu, întrebându-se retoric : "De ce n-a fost Transilvania apărată cu armele ?", opinează că au prevalat trei factori: a. presiunea militară sovietică devenită tot mai amenințătoare, chiar și după cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, opinie confirmată și de istoricul Radu Ștefan Vergatti, care
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Gerhard Carl Schmidt (1865-1949), chimist german. Cu două luni înainte de Marie Curie, descoperă că elementul thoriu este radioactiv. 113 Françoise Giroud (France Gourdji) (1916-2003), ziaristă, scenaristă, scriitoare și politiciană. Fondează împreună cu Jean-Jacques Servan-Schreiber revista L'Express. Descrie, cu un talent retoric unic, personalitatea Mariei Curie. 114 Johann Karl August Radon (1887-1956), matematician austriac. Utilizând instrumentele pluridirecționale ale lui Vallebona, descoperă "stratigrafia" care înlesnește obținerea imaginilor de secțiune ale organelor corpului uman (în tehnici de imagerie). 115 Stefan Kaczmarz (1895-1939), matematician polonez
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cercetărilor etnografice de descoperire și de descriere a unor populații ce nu mai fuseseră studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face distincție între reflexibilitatea esențială, inerentă oricărui discurs ca parte a funcțiilor limbii, și reflexivitatea derivată, adică atitudinea față reflexibilitate, exprimând semnificația ce o acordăm
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
încercarea de conciliere critică a modelului nomologic cu analizele explicării istorice a acțiunilor umane și au ajuns în anumite interpretări până la accente fenomenologice. În istoriografia contemporană anglo-americană, opțiunea anti-pozitivistă a devenit chiar mai radicală teoretic pe drumul deschis în analiza retorică și naratologică de Hayden White și continuat în același spirit de olandezul Franklin R. Ankersmit, prin elaborarea unei coerente metodologii narative a istoriei (fundamentate până în anii 2000 și din care s-a desprins recenta naratologie vizuală, teoretizată spre exemplu de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acea dată prin abandonarea convingerii că practica istoriografică este axată pe explicarea trecutului prin reguli logice (precum în modelul deductiv sau nomologic și în modelul rațional) și, în consecință, prin trecerea la analiza povestirii istorice nu doar ca procedeu narativ, retoric sau cultural, ci și ca martor și model socio-politic (viziune pe care o integrez în strategia teoretică a acestei cercetări). Mutația realizată de Arthur Danto în scrierile sale târzii, de la o strictă filosofie analitică a istoriei la o problematizare a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de (re)memorare. Un alt aspect relevant pentru și care se regăsește în interpretarea pe care o voi propune, corelat de altfel cu evoluția noțiunii de imagine, este că, până la sfârșitul antichității, în aria sa semantică se revarsă un vocabular retoric ce o desemnează drept: reprezentare sensibilă, comparație, metaforă − latina adăugând și mai mulți termeni sinonimi: fabula, fictio, figmentum, significatio, similitudo, figura (Wunenburger 18, 58-66). Latinescul imago este utilizat în mod indeterminat, pentru a include forme circumscrise conceptului de reprezentare și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Studiul imaginarului relevă faptul că acesta include și utilizează întreaga tipologie a imaginilor, atât mentale, cât și materiale (fie ca suport, fie ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice (sau verbale, dar codificate/conotate retoric); atât inconștiente, cât și intenționale (Wunenburger 13-74). Între cele două ipostaze ale imaginii "corporale" (descrise încă din tradiția antică), reprezentarea sensibilă (perceptivă) și inteligibilă (ea include și imaginea anticipatoare), se inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mit și de fantastic, benefic imaginației și formării spiritului curios; un univers pe care întotdeauna eroul îl ia în stăpânire, fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o replică dată realului, fantezistă, amplificată retoric tocmai pentru a proiecta la un nivel suprauman calitățile personajului, atunci și această lume ireală, mereu cucerită, devine imaginea ludică a unei existențe percepute ca fiind insuficientă, limitată și, în final, incontrolabilă. Medievalitatea românească, în parcurgerea treptelor către maturitate și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor consacrate în renaștere. Accesul la profunzimea sensului religios se face tocmai prin jocul periculos și înșelător al aparențelor. Opus imaginarului protestant, Contra-Reforma amplifică retoric efectele, distorsionând rolul figurativului religios și pe cel al cultului sfinților. Arhitectura epocii, sub semnul celebrei mezzaluna barroca din Italia și din Europa centrală, exploatează la maximum jocurile de perspectivă, efectul trompe l'œil, ornamentația bogată, pe baza teoriilor desprinse
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
său de cel al instituției clericale, sistemul politic nu pierde foarte mult în ce privește bogăția formelor și gramatica imaginarului. Structurile de mentalitate, la nivelul comunității, vor fi respectate timp de încă două secole (până în contemporaneitate), iar ierarhiile politice, viața politică, angrenajul retoric răspund și în momentul de față, pe alocuri, unor reprezentări medievale ale puterii. Atitudini iconoclaste Prăbușirea civilizației grecești, a imperiului lui Alexandru Macedon, afirmarea și transformarea radicală a imperiului roman, apariția creștinismului și instituționalizarea lui, ruptura dintre Bizanț și Roma
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]