11,877 matches
-
14.1. Liniștea dinaintea furtuniitc "14.1. Liniștea dinaintea furtunii" După agitația mondială a anilor ’60, peste omenire a părut că bate un vânt liniștitor, de atmosferă burgheză, pașnică și mulțumită de sine. O generație se maturiza fatal, renunța la revolte și mitinguri, părăsea stadioanele și își găsea fericirea prestând munci meschine ori joburi bine plătite. O generație nouă, de adolescenți, se maturiza plictisitor, uitându-se la televizor, fără drame și ambiții mesianice. În anii ’70, moda pletelor lungi și a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cultura umanistă”. Prăpastia s-a adâncit și cele două culturi au devenit lumi antagonice. Trăim, de fapt, o adevărată catastrofă paideutică - rezultat vădit al obsesiilor epistemice unilaterale și univoce ale gândirii moderne. Așadar, postmodernismul poate fi considerat o reacție de revoltă împotriva acestei „evoluții cu ochelari de cal”. O realitate care a devenit evidentă la sfârșitul secolului XX. După Wilson, gândirea modernă, cu rigiditatea ei unilaterală ajunsă în fază cronică, o agreează cu dificultate, dar este nevoită să o recunoască. Concilierea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca să le pun pe masă copiilor mei”. Goana după produse e doar un aspect - e drept, important - al existenței, cu stresul și nesiguranța sa, parte dintr-un sistem de intimidare și supunere: „Am trăit sentimente dintre cele mai diverse, de la revoltă la neputință, ajungând până la ură și la negarea a tot ce se întâmplă în jurul meu. Se crease o stare de contradicție între ceea ce se auzea în mass-media (se vorbea de o societate multilateral dezvoltată) și ceea ce trăiam noi. Nu-mi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
explica această contradicție în termeni. Minciuna era evidentă. Ceea ce trăiam noi era real și usturător. Ceea ce ni se spunea era ficțiune... La un moment dat nu mai aveam speranță. Treptat, treptat, începi să te obișnuiești cu această stare de nesiguranță. Revolta era prezentă, iar în subconștient mă gândeam la ziua când lucrurile aveau să se schimbe. Mă simțeam umilită”. 8. Amintirile unei persoane tinere, de doar 29 ani, sunt la fel de traumatizante: „Îmi aduc aminte cum mă trezeam la ora 6, la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aveai siguranța că termenul va trece de cenzură. La fel se întâmpla cu „întuneric” (doar trăiam într-o „epocă a luminii”, când electricitatea se oprea la cele mai neașteptate și nepotrivite ore!), „foame”, „sete”, „gheață”, „urlet” (care putea trimite la revoltă, chiar dacă trimiterea era la un animal!) ș.a.m.d. Comuniștii erau, în fond, ca și populațiile primitive, adepții gândirii magice - dacă nu vorbeai despre ceva era ca și cum realitatea respectivă nici n-ar fi existat. Dar nu erau „supravegheate” doar cuvintele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
resimțită ca o pierdere. Tendința sistemului este de a produce bunuri cât mai puține și de calitate cât mai slabă, tendință atenuată de nevoia actorilor sociali de a consuma pentru a putea produce (mijloace de producție) și de potențialul de revoltă al acestor actori în cazul acumulării insatisfacțiilor. La limită, explicația falimentului economic drept cauză a dezintegrării regimurilor socialiste de tip sovietic ar fi perfectă atât timp cât economia acestor regimuri nu ar fi putut asigura cantitatea de bunuri necesare supraviețuirii forței de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale șurubului” și „dezghețuri”. În acest sens, așa cum am mai spus, cozile reprezintă partea vizibilă a falimentului câmpului economic în urma tendinței de expropriere a specificității sale și nu apar decât în momente-limită, la extrema pendulării sistemului, care evoluează între pericolul revoltei din cauza subalimentării și pericolul revoltei din cauza liberalizării/emancipării. Cel mai adesea, în România, apariția cozilor se asociază cu creșterea rolului propagandei 6 ca mijloc de control social (care urmărește să definească nevoile și aspirațiile populației într-o manieră convenabilă puterii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acest sens, așa cum am mai spus, cozile reprezintă partea vizibilă a falimentului câmpului economic în urma tendinței de expropriere a specificității sale și nu apar decât în momente-limită, la extrema pendulării sistemului, care evoluează între pericolul revoltei din cauza subalimentării și pericolul revoltei din cauza liberalizării/emancipării. Cel mai adesea, în România, apariția cozilor se asociază cu creșterea rolului propagandei 6 ca mijloc de control social (care urmărește să definească nevoile și aspirațiile populației într-o manieră convenabilă puterii), sporirea măsurilor de disciplinare socială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
naștere cozile. Ele întârzie și limitează achiziționarea bunurilor; cu cât se stă mai mult la coadă și indivizii cumpără cantități limitate (raționalizate chiar și de către cei ce formează coada), cu atât sistemul înstrăinează mai puține resurse. Atât timp cât nu există riscul revoltei populare, cozile servesc din plin dinamicii sistemului 7. Vânzătorul este reprezentantul sistemului în fața cozii. El îi împărtășește și logica, și avantajele. Din moment ce sistemul mai curând se străduiește să nu vândă marfa decât s-o vândă (de fapt, mai corect spus
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care conduceau, mai ales în clanul Ceaușescu, era mult mai mică decât în instituții sau în ideologia comunistă. Acolo unde nu mai există încredere și nici interes (ca în cazul nomenclaturii), perceperea imoralității sistemului creează insatisfacție, dezgust și ostilitate sau revoltă, ce e mai mult decât lipsa de încredere, aspect asupra căruia nu m-am oprit deloc. Fenomenul cozii focalizează atenția asupra inechității distribuției bunurilor centralizate de sistem ca sursă a imoralității regimului, considerând că regimul se legitimează, în primul rând
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
copleșitoare era de lagăr în aer liber. Unii bătrâni își aminteau de experiența războiului, de bombardamente, de seceta din 1946. Intelectualii din cartier, cei fără pile în sistem, precum și scăpătații de veche familie bună resimțeau aici din plin umilirea și revolta neputincioasă. Aveau un aer neajutorat, ca niște deținuți politici golași aruncați într-o pușcărie de drept comun. Plecam de la coadă cu o infinită repulsie față de specia umană, îmi era fizic scârbă de fiziologia mea și a semenilor mei. O dată ajuns
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de care trebuia să te ferești și, ca să te poți feri, trebuia să-i observi. Zvonurile elaborate centralizat se propagau în toată masa. Greu îi distingeai între provocatori și pe autenticii adversari ai regimului. Cei din urmă, când își manifestau revolta (întotdeauna izolat), erau ridicați de milițieni sau civili răsăriți ca din pământ. Cel puțin sectoriștii, „oameni de ordine”, dădeau târcoale „pentru razii”, ocazie cu care își umpleau sacoșele prin față... Nu aveai nici un motiv să te revolți- oricine dintre cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
La cozile din cartierul Ploiești-Vest se vorbea despre o posibilă înlocuire a lui „Ceașcă” cu Corneliu Mănescu (personal, nu am auzit de „rezerva” Ion Iliescu). Oricum, niciodată nu s-ar fi putut ca de la vreo coadă să se iște o revoltă - politic, situația era bine ținută sub control, oamenii erau deja domesticiți, timorați, dresați, epuizați fizic și psihic, devitaminizați, cu imunitate redusă. Coada era nu numai un reflex al penuriei și al politicii economice falimentare, ci și un instrument de control
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al politicii economice falimentare, ci și un instrument de control al populației, de disciplinare, pasivizare și supunere colectivistă față de autoriatea sistemului, de colonizare a timpului liber și deviere către supraviețuire a energiei populare care ar fi putut fi orientată spre revoltă. Cei mai mulți „grei” nu aveau nevoie să stea deloc la cozi - fie că lucrau în comerț, la șantierul Casei Poporului etc., fie că erau oficiali, gradați (ofițeri secu), artiști-vedetă sau activiști comuniști cu influență în nomenclatură. Aceștia aveau magazine speciale, acces
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dans les prisons Pitești, Gherla), Vremea, București. „Mici defecțiuni”: 1977, 1987tc "„Mici defecțiuni”\: 1977, 1987" Ruxandra Cesereanutc "Ruxandra Cesereanu" Greva minerilor din Valea Jiului, 1977 Începutul În primele zile ale lui august 1977, în Valea Jiului are loc o mișcare spontană de revoltă a minerilor din zonă. Aceștia sunt nemulțumiți de aprovizionarea minimă, de munca prelungită peste program (lucrându-se inclusiv duminicile), de indiferența regimului comunist față de situația de mizerie în care trăiau. Punctul nodal îl reprezenta însă înaintarea limitei de pensionare a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Goma cerând, în principal, respectarea drepturilor omului în România), și mișcarea sindical-revendicativă a minerilor, câteva luni mai târziu, în august 1977. Spălarea creierului Propaganda comunistă a început să acționeze masiv și fățiș în regiune, pentru a contracara orice altă posibilă revoltă. Ideea era să li se inculce minerilor din nou ideea de „clasă muncitoare avansată”, aliată a PCR. Au sporit astfel lecțiile de ideologie obligatorie. În același timp, diverse instituții de psihologie din București, subordonate autorităților și la comanda acestora, au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al personalității). În acest sens, misiunea laboratoarelor de cercetare era aceea de a-l intoxica pe Ceaușescu cu date și informații false legate de starea de spirit a minerilor, astfel încât liderul comunist român să ia măsuri coercitive care să producă revolta minerilor într-o grevă de proporții, ce ar fi putut duce, în caz extrem, chiar la căderea dictatorului român. Nu creditez deloc această interpretare în ultima parte a demonstrației, dar mi se pare elocventă și veridică prima parte, aceea că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român nu funcționa deloc perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă și nici măcar anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua lege a pensionării care îi persecuta pe mineri. Mișcarea nu a avut deci la început un caracter politic, ci unul socioeconomic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român nu funcționa deloc perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă și nici măcar anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua lege a pensionării care îi persecuta pe mineri. Mișcarea nu a avut deci la început un caracter politic, ci unul socioeconomic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
model se prăbușise. Tocmai de aceea greviștii din Valea Jiului au fost timorați și terorizați, pentru că făcuseră să se prăbușească un mit nu doar pentru ei înșiși (și pentru alte incarnări ale omului nou), ci și pentru președintele statului român comunist. Revolta muncitorilor brașoveni din noiembrie 1987 Cauzele și începutul revoltei În luna noiembrie a anului 1987, la Întreprinderea de Autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov (IABv), mizeria socială și financiară impusă de regimul comunist din România îi adusese pe muncitori într-o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au fost timorați și terorizați, pentru că făcuseră să se prăbușească un mit nu doar pentru ei înșiși (și pentru alte incarnări ale omului nou), ci și pentru președintele statului român comunist. Revolta muncitorilor brașoveni din noiembrie 1987 Cauzele și începutul revoltei În luna noiembrie a anului 1987, la Întreprinderea de Autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov (IABv), mizeria socială și financiară impusă de regimul comunist din România îi adusese pe muncitori într-o stare disperată: fondul de salarii era nesatisfăcător, retribuțiile erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
altfel decât simbolică cu mișcarea Solidaritatea din Polonia, care inițiase, în perioada respectivă, proteste vehemente împotriva regimului comunist. De asemenea, probleme legate de revendicările salariale au existat și la alte întreprinderi din județul Brașov, dar ele au coagulat într-o revoltă spontană doar în noiembrie 1987, la IABv. Desfășurarea revoltei În întreprindere, muncitorii nu s-au limitat la un protest pasiv; în urma refuzului autorităților din interior și a aroganței acestora de a negocia cu protestararii și de a le asculta doleanțele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inițiase, în perioada respectivă, proteste vehemente împotriva regimului comunist. De asemenea, probleme legate de revendicările salariale au existat și la alte întreprinderi din județul Brașov, dar ele au coagulat într-o revoltă spontană doar în noiembrie 1987, la IABv. Desfășurarea revoltei În întreprindere, muncitorii nu s-au limitat la un protest pasiv; în urma refuzului autorităților din interior și a aroganței acestora de a negocia cu protestararii și de a le asculta doleanțele, ei au început să distrugă diferite însemne comuniste, panouri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu prisosesc în a aduce acuzații absurde și tendențioase? Pentru că, după cum răspunde un politruc speriat, „această întreprindere poartă pecetea gândirii tovarășului Nicolae Ceaușescu”. IABv este proiectată ca un fief al președintelui României, care l-ar fi trădat pe acesta prin revolta muncitorilor. Drept urmare, rebelii trebuie pedepsiți nu doar cu vârf și îndesat, ci și în chip demonstrativ: revolta lor este proiectată ca o crimă de lezmaiestate! Pentru ca acuzele să pară credibile, „s-au dat ordine clare pentru mărirea substanțială a pagubelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poartă pecetea gândirii tovarășului Nicolae Ceaușescu”. IABv este proiectată ca un fief al președintelui României, care l-ar fi trădat pe acesta prin revolta muncitorilor. Drept urmare, rebelii trebuie pedepsiți nu doar cu vârf și îndesat, ci și în chip demonstrativ: revolta lor este proiectată ca o crimă de lezmaiestate! Pentru ca acuzele să pară credibile, „s-au dat ordine clare pentru mărirea substanțială a pagubelor în raportări, pentru a se da un caracter «huliganic» manifestației” (Oprea și Olaru, 2002, p. 18). Dacă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]