6,715 matches
-
inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la ritmul acesteia, notabilitățile domeniului subscriu la constatarea că aceasta declină odată cu trecerea anilor. Pentru a disipa orice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metode de identificare a cunoștințelor anterioare ale participanților, metode de identificare a intereselor de învățare ale participanților, proiectarea situațiilor introductive, însușirea materialelor de predare deja existente sau crearea altora noi, alternarea activităților de grup cu cele frontale sau individuale, planificarea riguroasă a timpului, utilizarea aparaturii, evaluarea progresului în învățare (Siebert, 1997). Demersul de proiectare este complex și tocmai de aceea se recomandă realizarea sa în echipe de experți, în funcție de scopul, formatul, conținutul activităților de formare. Aceste echipe pot fi alcătuite din
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca generalizare a unor experiențe practice, pe baza unor studii empirice. Cu toate acestea, multe astfel de studii au fost realizate fără un cadru (referențial) teoretic, după cum multe teoretizări au fost făcute fără un suport empiric; or, realizarea de cercetări riguroase care să ducă la construcții teoretice presupune simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită problemă identificată. Așadar, cunoașterea este obiectivă, poate fi verificată empiric, în realitatea concretă. Aplicată în educația adulților, această abordare a dus, de exemplu, la elaborarea de „reguli” asupra predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la ritmul acesteia, notabilitățile domeniului subscriu la constatarea că aceasta declină odată cu trecerea anilor. Pentru a disipa orice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metode de identificare a cunoștințelor anterioare ale participanților, metode de identificare a intereselor de învățare ale participanților, proiectarea situațiilor introductive, însușirea materialelor de predare deja existente sau crearea altora noi, alternarea activităților de grup cu cele frontale sau individuale, planificarea riguroasă a timpului, utilizarea aparaturii, evaluarea progresului în învățare (Siebert, 1997). Demersul de proiectare este complex și tocmai de aceea se recomandă realizarea sa în echipe de experți, în funcție de scopul, formatul, conținutul activităților de formare. Aceste echipe pot fi alcătuite din
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sistemul activităților didactice și care prezintă importante valențe formative și informative. Cu ajutorul programului PowerPoint am posibilitatea să creeze și să editeze prezentări eficiente într-o varietate de activități curriculare și extracurriculare. Reușita acestei activități a fost posibilă printr-o proiectare riguroasă, prin stabilirea obiectivelor, modalităților și mijloacelor de realizare, a finalităților. Atmosfera destinsă, climatul deschis au favorizat realizarea unei comunicări intrapersonale și interpersonale eficiente. S-a promovat respectul față de diferențele, particularitățile, abilitățile și valorile individuale ale fiecărui participant în cadrul grupului. Activitatea
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
Nu mai este demult un secret faptul că În România comunistă scrierea istoriei a fost În permanență supusă unui control riguros de către organele de cenzură create special În acest sens . În perioada despre care discutăm, de „bunul” mers al lucrurilor se ocupa Comitetul pentru Presă și Tipărituri, continuatorul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, multă vreme principala instituție a cenzurii comuniste
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
contactului interdisciplinar cu psihologia socială. Se remarcă utilizarea de către imagologi a unor noțiuni din sfera psihologiei („auto-” și „hetero-imagine”, ideea relaționării și a interacțiunii existente Între aceste două concepte etc.), sesizarea faptului că psihologia socială oferă o serie de teorii riguroase cu privire la gândirea În stereotipuri, de neocolit pentru cel care studiază acest fenomen, fie chiar și În spațiul literaturii. 4. Psihologia socială Creionarea unui bilanț coerent al studiilor de imagologie aparținând psihologiei sociale, fie În forma istoricului cercetărilor, fie În cea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
numărul și de soarta maghiarilor de acolo. Structura cărții, În cele zece capitole, urmează În general firul călătoriei, dar fiecare popas poate oferi prilej atât pentru observații și descrieri locale, cât și pentru considerații de natură generală, fără un plan riguros. Cea mai mare parte a relatării sale, Într-o proporție covârșitoare, este dedicată maghiarilor din Țara Românească - scopul propriu-zis al călătoriei și al cărții. În fiecare localitate În care intră, el se referă mai Întâi la numărul maghiarilor stabiliți aici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dispunerea În pagină a acestei notițe, „Înghesuită” În spațiul rămas liber dedesubtul „Cuprinsului”, dar Înainte de lista deținuților de la Josephstadt, care continuă (cu cerneala inițială) textul anterior al lucrării. În concluzie, elementele de mai sus ne permit să afirmăm, În mod riguros, că manuscrisul a fost conceput după anul 1850, dar nu mai târziu de 1867. Mergând mai departe, ne putem opri fie asupra perioadei de detenție de la Sibiu, adică a anilor 1850-1852, În conformitate cu versiunea autorului; fie, dacă nu dăm crezare relatării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Semnificația documentelor sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pp. 78-113, de unde am preluat ideea alegerii temei ca unitate de Înregistrare. Elaborarea modelului de cercetare și delimitarea indicatorilor propuși Îmi aparține. Studiul de față nu are În vedere o aplicare riguroasă a metodelor de analiză a conținutului, ci doar asocierea unor sugestii venite din această direcție la o analiză de text de tip tradițional. Vezi Gazeta Transilvaniei, I, 1838, sem. I, nr. 8, 30 apr., p. 31: „Geografie politică”; nr. 12
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
regula utilizării prepozițiilor "simetrice" este formulată strict de către lingviști, alteori, explicațiile suplimentare care o însoțesc lasă loc unei anumite permisivități. De exemplu, Ciompec (1974: 302-304), referindu-se la unele aspecte ale întrebuințării prepozițiilor în limba actuală, atrage atenția asupra utilizării riguroase a prepozițiilor dintre și între: "[...] în construcțiile nominale, introducând un atribut, cele două prepoziții sunt aproximativ sinonime (ambele exprimă o corelație, un raport de reciprocitate), dar au regim diferit, prima folosindu-se după un substantiv articulat hotărât (de exemplu, raportul
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
dacă ea alimentează și consumatori industriali importanți. - Se vor utiliza de regulă transformatoare cu bobinaje din aluminiu. - Se consideră o creștere a sarcinii pe maxim 10 ani. Criteriul de alegere a puterii transformatoarelor este cel al CTA. Pentru un calcul riguros, se poate efectua calculul CTA pentru fiecare situație în parte. În ceea ce privește numărul de transformatoare, în normativ se precizează următoarele: a) Pentru stațiile de transformare care alimentează consumatorii industriali sau similari se prevăd de regulă 2 transformatoare. Un singur transformator poate
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
un prim ministru. Însă chiar și cei mai cinici detractori ai săi au avut surpriza să constate că Ludovic și-a îndeplinit misiunea cu sfințenie, zi de zi, vreme de cincizeci și cinci de ani, urmând un program strict și riguros. Moștenirea rămasă după cei doi cardinali, Richelieu și Mazarin, nu era deloc ușoară. Nu putem să negăm meritele acestor doi mari politicieni: crearea condițiilor favorabile pentru instaurarea monarhului absolut. Dar cu ce preț? în 1661, Franța și cei aproximativ douăzeci
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
relații amiabile?? (=reciproc) cu toți curtenii, Ludovic ținea la unicitatea imaginii sale. Mesajul subliminal transmis tuturor era: curtea sunteți voi, iar voi sunteți supușii mei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că Ludovic al XIV-lea a instaurat o etichetă riguroasă, tocmai pentru a se distanța de masa amorfă de nobili. Cu greu permitea o serie de familiarități, iar dacă acest lucru se întâmpla, nu dura mult. Din Olimpul său, Ludovic Soare știa foarte bine cum să manipuleze restul zeilor și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
categorii, exprimând două maniere de realizare artistică, posibil două etape în evoluția unui desenator și machetator pe care-l foloseau în conceperea proiectelor medaliilor. Prima grupare cuprinde medaliile concepute în viziune clasică, cu planuri puțin reliefate, abundență a inscripțiilor, respectarea riguroasă a proporțiilor. Cea de a doua grupare cuprinde medalii cu forme greoaie, dimensiuni mari, încărcate, debordând pe revers cu detalii simbolice. Maniera de concepere și realizare a unora dintre medaliile editate de Șaraga este asemănătoare sau se apropie de cea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
destul de precis conceptul de atitudine de alte formațiuni psihosociale apropiate. In lucrările de specialitate Întâlnim mai multe definiții ale atitudinilor, majoritatea evidențiind caracterul lor complex, fiecare definiție incluzând, Într-un anume fel, o teorie a conceptului de atitudine. Prima definiție riguroasă a conceptului de atitudine a fost propusă de Allport În 1935: „O atitudine este o stare mentală și neuropsihologică de pregătire a răspunsului, organizată prin experiență de către subiect, exercitând o influență directivă sau dinamică asupra răspunsului său față de toate obiectele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vine după opinia lui Nicolas Guequen din capacitatea lor de a trezi În consumator emoții pozitive, de a induce evaluări favorabile sau de a distorsiona perceprea informațiilor. Studiul efectelor a făcut și trebuie să facă obiectul unor cercetări și analize riguroase și pertinente, impunându-se ca tendință cu impact În controlul stabilității piețelor. 3.3.4. Tehnici de stimulare a asertivității Tehnicile de stimulare a asertivității se axează pe atenuarea manifestărilor anxioase și pe Însușirea comportamentelor de comunicare și punere În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o parte, ele nu permit delimitarea schizofreniei de farmacopsihoză la consumatorii rutinieri nesevrați, pe de altă parte, un număr de cazuri de farmacopsihoze au trebuit să fie acceptate În această viziune nosoologică, În ciuda unui sevraj prelungit, ceea ce ar contraveni criteriilor riguroase ale clasificării DSM IV. Boutros și Bowers (1996) consideră că majoritatea surselor de informație au tendința de a pune granițe de ordin cronologic diagnosticului de farmacopsihoză, În sensul că persistența simptomelor care depășesc 6 săptămâni de la instalarea sevrajului trebuie reconsiderate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cât și prin cenzura totală sau parțială aplicată filmelor de import. Procedeul a fost aplicat încă de la începuturile controlului politic comunist asupra rețelei de difu zare. În anii ’50, soluțiile erau simple și brutale. În cinematografe se face un control riguros al filmelor. Rulează filme sovietice și puține filme progresiste din Apus. Așa cum am arătat, în ședința Comisiei Ideologice a CC al PCR din 23 mai 1968 s- a ajuns la concluzia că importul de filme străine este prea puțin controlat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
0% grăsime) și tipul III (0,1% grăsime). Laptele acidofil. Acest produs se obține în urma fermentației laptelui cu ajutorul unei culturi starter de producție care conține numai Lactobacillus acidophilus; acesta este foarte sensibil la bacteriile de infecție, ceea ce impune o pasteurizare riguroasă a laptelui folosit. Laptele acidofil trebuie să aibă min. 2% grăsime, aciditatea de max. 140 0T și, după agitare, o consistență asemănătoare smântânii. Chefirul. Este un produs cu un coagul fin și omogen, cu consistența de smântână proaspătă și cu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]