55,533 matches
-
Uite că este. Adică, mai bine zis, a fost. Că imediat ce Tomiță a citit rîndurile lui Nuțu (lucru pe care alții ca el nu l-ar face nici în ruptul capului), s-a făcut la față la început verde, apoi roșu și, în ultimă instanță, negru. De furie. Auzi tu pretenție absurdă la Nuțu!... Auzi tu atitudine total necorespunzătoare!... Să scrii astfel de cuvinte unei fete, care nici măcar nu ți-i colegă și nici din oraș de la tine! Ce, el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pantă mai ușoară, dar toate încercările nu duseră la vreun rezultat mulțumitor. Minute în șir aruncară cu pietre în bulboana de la poalele stîncii, chiuiră și hăuliră pe toate gamele, de răsunară împrejurimile mai ceva ca la un atac al pieilor roșii, spuseră bancuri și chiar îl luară în răspăr pe Bărzăun că-i aiurit și nu visează decît comori, continuînd să fie cu toții foarte bine dispuși. Într-un moment de curaj mai deosebit, după ce mîncase un măr și aruncase cotorul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ecranul: Mercur, mic și aproape de Soare, se rotește în 88 de zile. Pămăntul și Luna, o dată pe an, care ne dă nouă, oamenilor anotimpurile: primăvara, vara, toamna și iarna cu lumina și căldura vitale pentru viața pe Pămănt. Marte, planeta roșie, se învărtește în jurul Soarelui de două ori pe an. Jupiter, la fiecare 12 ani, iar Saturn la fiecare 30 de ani. Animație. Adam intervine: Ca o curiozitate Cosmică, ele se învărtesc în jurul axei lor invers decăt celelalte planete din Sistemul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
care a explodat. După explozie materia s-a pus în mișcare, a prins viteză, s-a răcit formănd galaxii, sori, planete deci Marele Univers. Profesorul: Din observațiile astrologilor noștri, Universul se dilatează continuu și se îndreaptă vertiginos către un punct roșu. Evelin: Care în miliarde de ani lumină poate fi iar atomul atomic care a explodat. Profesorul: Deci, ne naștem prin Marea Implozie, ne adunăm pentru a muri, ca apoi să urmeze o nouă Mare Implozie: materie, energie, galaxii, Sisteme Solare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
să trăiți, să nu îmbătrăniți niciodată să nu muriți! La anu și la mulți ani!”. Evelin: Dar ce ai pe mănă? Ela: M-a ars niște ulei încins. Evelin îi ia măna, o măngăie și spre uimirea celor prezenți rana roșie dispare. Ela: A dispărut arsura și durerea. Da, și durerea, așa cum mi-a dispărut durerea de cap cănd m-au tras pe frunte și tămple Adam și Eva. Am auzit eu de măini care vindecă. Domnule Evelin doar n-oi
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
milioane de galaxii, cu miliarde de Sori și planete. Profesorul: Proiecție: priviți Marea Implozie și apoi micile Big-Banguri cu exploziile de casă sau de zonă, după părerea unora, ne-a stabilizat domiciliul în Galaxia Calea Lacteiei. Stop proiecție! Priviți punctul roșu aprins: acolo, la marginea Galaxiei se află Sistemul nostru Solar cu Pămăntul; un fir de praf între miliardele de stele mari și Sori. Ne aflăm în sala de conferințe, priviți de fapt unde ne aflăm în imensitatea Universului care se
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
poate aduc zeii așteptați, cam pe la jumătatea anului 2120. Repet: OZN-urile, răpirile sunt glumele cele mai reușite ale secolului! Profesorul: O întrebare interesantă... misterioasă: energie întunecată sau neagră... Evelin: Sunt două teorii; una ar fi tendința Universului către punctul roșu, deci către oul atomic primordial; altă teorie este cea a expansiunii accentuate a Universului care a devenit unul din cele mai profunde mistere pentru știința astrologică modernă. Oare energia neagră este cauza pentru care unii astrologi au anunțat că nu
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cu mine am moștenit casa de pe Intrarea Vâlcului. Ne-am dus acolo într-o dimineață, pe la zece. Am deschis poarta mare, de fier și am intrat. Totul era stins. Lea a murit într-un sezon de grădină japoneză, cu pești roșii în geana de lac artificial, orhidee galbene și mov căscându-și gurile lipsite de parfum în firida de lângă scară și o cascadă miniaturală țârâind în fundul curții, dintre pietre cenușii, teșite. Când ne-am dus noi acolo, se veștejiseră toate. Se
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
îl mângâie ea cu vocea caldă rezervată lui și puilor de găină. — ...poate-o glazură de muștar. Cu marțipan în centru și... și... și mușețel pe deasupra! Asta e! Mușețel! Triumfător, Ivan întinse o față de masă nouă, cu dungi albe și roșii, ca de braserie. Degetul lui Alioșa alunecă dintre buze și ochii i se deschi seră într-un alt ochi, de apă clară, estuar al nuanței lui Dominique. — Rusule, să mânânci tu asta! Îți spun că e genial! Dă-mi creta
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
după ce pleoapele i se dezlipiseră dureros despărțite de vis de sforăitul lui François. Se întorsese după două zile, parcă întinerit, cu un apetit sănătos și câteva idei bune de desert. O găsise pe Dominique în bucătărie. Cocea cartofi. Avea ochii roșii de plâns și chipul subțiat ca de boală. Îi zâmbise ca-n alte anotimpuri, dar refu zase blând să guste din vinul adus de el. Seara, când creta galbenă se terminase pentru prima oară după mult timp, Ivan își stâlcise
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
migdale, coșuri cu prune și râsete și alte degete îm pletite, vacanțe în Provence, vara în care se născuse Alioșa, sezonul tartelor cu mure, seri cu mesele pline de clienți, de cidru și de vocalele lui Dominique, mirosul de cretă roșie, barba de trei zile a lui Ivan, poveștile cu zăpadă rusească, să cu leții cu lavandă dintre rufe, gleznele ei, incredibil de fine, prânzul pe iarbă, cu picioa rele goale, nopțile fără somn, alte nopți fără somn, cu dinți abia
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nu o aud pe mama, care e încă mama mea și a lui David, plângând, așezată la biroul Leei, cu fruntea sprijinită în palme. Dau so norul la minimum. De ce? Pentru că sunt laș. Îmi îngrop frun tea în iarba cea roșie care nu mai e de mult un covor, ci o întreagă prerie roasă de rugina asfințitului. Durerea mea bubuie undeva, într-un difuzor interior. E atât de puternică, încât nu mai suport să-i aud pe ceilalți, nu mai am
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în brațe, cu mânuța lui mică, pe care tot nu a atins-o nimeni, strânsă în jurul unei șuvițe din părul ei. Eu, brusc transformat în spectator, în Alex Hriavu, care păstrează imaginea unui băiețel cu tricou în dungi și ochii roșii de plâns cuibărit între cearceafuri undeva, pe un memory stick abandonat (și el?) deocamdată. Deocamdată, am spus. Și ce se întâmplă mai departe? Ei, uite, asta e o întrebare bună. Idioată, în esența ei, dar bună la suprafață. Întotdeauna am
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dați peste cap pentru Lea, sprân ceana ridicată îi aparținea lui David. A mea fusese spe cială - nări umflate, pereche unei cute pe-atunci încă abia perceptibile între sprâncene. Când enervarea lui creștea, tot din cauza mea, creștea și o spuzeală roșie pe vârfurile urechi lor, care mi s-ar fi părut caraghioasă dacă nu ar fi anunțat, întotdeauna, o epocă de glaciațiune extinsă în timp și aplica bilă, prin recul, și celorlalți membri ai familiei. Tata nu a fost niciodată un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cele din urmă, să-l scrie pe rusul din poveste în marele roman francez care i va purta semnătura. Și poate că va fi chiar în seara aceasta. Poate. — Mai explică-mi o dată. — Ți-am explicat... — Mai explică-mi. Ochii roșii, umflați de plâns. — Ne-am întâlnit acolo... — ...în Maroc? — În Maroc. Eu m-am dus la el, în holul hotelului, l-am văzut, m-am dus la el și am zis: „Sunteți Alex Hriavu, vă citesc de mult timp, îmi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
aleg de numele meu. Copilul primește o palmă încărcată de inele peste obraz. Buza despicată sângerează. Inima mea plânge. Râd cu ei. Râd mai departe. Metrou. Soundtrack cu „Urmează stația...“ și „Atenție, se închid ușile“. Cu nasul în eșarfă, ochii roșii ca de alcool și iPOD-ul dat la maximum, David e identic altor sutezecimii de călători cu destinație matinală precisă. A lui e incertă. Așa cum pare a fi totul în ultima vreme. Mai puțin geanta de pe umăr. Maro închis. Fermoar
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fără faimă, își scoate foile nelipsite, deja, de câteva luni, din geanta ușoară, dintr-odată umflată ca un pântece îngreunat de foșnetul unei poveri plăcute, și își reia lucrul la roman. Merge greu. Sub privirea placidă a paharului de vin roșu, aproape neatins, și-n aroma iute a platoului cu Brie și Bleu de Bresse, cuvintele lâncezesc a mucegai lipsit de noblețe. După două ceasuri, și tavanul acestei încăperi păru să coboare amenințător, luându-i aerul și strivind gândurile la jumătate
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
O frustrată. — Bine, atunci. Să... să-mi zici dacă mai e ceva. Nu o condusese. Ușa se închisese aproape fără zgomot în urma ei, dar pașii care fugiseră pe scări îi sunaseră cunoscuți. Nervoși. Rapizi. Pașii unui om cu obraji foarte roșii, căruia-i zvâcnește capul și-i ard vârfurile urechilor. Opțiunea de a alerga pe scări după ea. Ridicolă. De domeniul unui trecut bărbierit și cu cămăși curate. Post it-ul abandonat pe covor. Amintirea turmalinei. Alex, Alex depevremeacânderaufrați. Gândul că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
spui, dacă o să mă apuc să-ți scriu despre grădina Leei de pe vremea copilăriei mele, cea cu o mie de fețe, în funcție de anotimpuri și de fantezia unei femei cu inele enorme pe degete. E Léa lui Alexandre! Fata cu păr roșu și accent estic! Un ușor accent estic - ea e Lea/Léa/Delia Hriavu, mătușa fantastică, hoașca havishamică, iubita enigmatică, dotată cu abilități botanice peste medie, femeia imposibil de ținut minte, studenta pariziană, stăpâna casei din Intrarea Vâlcului, fata din poză
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
zi. Aceeași liniște răcoroasă, aceleași planuri ale lui Juan de Herrera, aceeași Andaluzie întinsă până în Lumea Nouă, aceiași cai care se ridică pe două pici oare și pe țărmul năpădit de conchistadori, și în arena unde taurul cade pe nisipul roșu de sânge. Și același parfum. În exact același loc. Un trup de mireasmă sumețit spre ea din răcoarea unei săli de piatră. Douăsprezece zile mai târziu, don Álvaro De La Mota, directorul Consiliului de Conducere al Arhivei, a primit o ce
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care directorul nu auzise niciodată, a unui anonim de secol IX. Au urmat telefoane de la Sorbona și chiar și o intervenție directă din partea șefului Institutului de Cercetări Botanice din Sevilla, asediat, se pare, și el, de o tânără cu părul roșu, care ținea în mod deosebit să aibă acces la documentul în cauză. Don Álvaro mai avea doi ani până la pensie și era sătul până peste cap de încurcături. În toamnă abia se terminaseră lucrările de restaurare a clădirii și existau
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
struguri, cantitățile se revărsaseră, curcubeic, în recipiente ale căror contururi se topiseră de mult și alunecaseră în dâre luminoase pe nervurile de lemn ale pereților. Pic, făcuse tavanul, îngăduindu-și un strop de apă colorată în roz și mov și roșu și gri și toate nuanțele piperului. Pic pic pic pic, plânsese el, din nou, gălbui, drept peste genele care hibernau, lăsând lacrimi colorate să alunece pe aripile nasului care-și mijise nările ca pe niște ochi neobișnuiți cu întunericul. Hapciu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
zona Piața Unirii - Teatrul Național - Palatul Culturii - Hala Centrală. Văile afluenților de pe stânga - Valea Lupului, Rediu, Cârlig, Ciric - sunt mai lungi (3-16 kilometri) și au șesuri cu lățimi ce ating 500 metri. Văile de pe dreapta - Ștefan Vodă, Galata, Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia - sunt mai scurte (1-5 kilometri), lipsite de șesuri sau cu șesuri foarte înguste (50-150 metri). Înclinarea terenului pe care s-a format și dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții acestuia - Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia (din S), Rediu, Podgoria Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
largă și viu colorată. În locul fustei de postav, peste cămașă, se poate purta o rochie asemănătoare cu sarafanul, lungă până la glezne și cu partea de sus mult răscroită, cu bretele; - pois )cordon sau brâu), din lână sau mătase, de obicei roșu și cu ciucuri la capete. La sărbători femeile mai poartă mărgele )manistî), din chihlimbar sau sidef, iar la biserică mătănii )lestocica), confecționate din piele. În zilele de lucru femeile purtau fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare fuste din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]