4,307 matches
-
trebuie să ne vindecam prin ascultarea de Dumnezeu și prin post, rugăciuni, citirea Psalmilor și speranța în milă Domnului. Atunci cand omul se înfrânează în ceea ce privește mâncarea, el devine stăpânul trupului, nu se mai lăsa ispitit de el și nu mai este robul lui (adică este liber). Virtutea înfrânării, este prima măsură și condiție a însănătoșirii morale. Cei ce se plâng că nu pot posti o fac din două motive: fie că nu înțeleg rostul postului, fie că sunt bolnavi sufletește și nu
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
power solutions to extend battery life in MSP430 applications”, 4Q2009 Analog Applications Journal, Texas Instruments, 2009. [30] Peter Marwedel, ”Embedded system design”, Springer, Dordrecht, The Netherlands, 2006. [31] Jack Ganssle, “The firmware handbook”, Newnes, Burlington, USA, 2004. [32] Brian Kernighan, Rob Pike, ”The practice of programming”, Addison Wesley Longman, Reading, USA, 1999. [33] William Ribbens, “Understanding automotive electronics”, Butterworth- Heinemann, Woburn, USA, 1998. [34] Atsushi Inoue, Doug Wong, “NAND Flash applications design guide”, Construcția și tehnologia sistemelor embedded 214 Toshiba America
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
a fost pe vremea prealuminaților mei străbuni. V-am eliberat de tiranul cel mare și de domnul de neam prost, care nu se sătur a să verse sângele și să și însușească averile voastre, să vă fa că pe toți robii lui. Sunt departe de gândul de a stăpâni astfel... Nu vreau să plătiți bir nimănui, nici nu voi îngădui să fiți vreodată apăsați cu angarii de cineva” Despot a avut chiar în vedere unirea celor trei provincii românești: Moldova, Ardealul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și legendă, preluate sau folosite de toți cei care și-au încercat pana pe faima vinului domnesc de la Cotnari. „Via lui conu Manole Arcașu, așezată pe cea m ai înalt ă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean.” Eroul comentator din carte, adjutant de judecător, descalecă la crâșma lui moș Anghel, unde va cunoaște clienții, printre care și pe primar și unde va
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mirosul viilor în floare. Când da întramurg, tălăncile de la gâtul vitelor sunau mistic în depărtare, ca și cum procesiuni invizibile de clopotnițe mânăstirești ar fi coborât în vale, printre dealurile Cotnarilor. Și de pretutindeni, pe to ate potecile care duceau la Fântâna Robilor, pâlcuri de fete cu cobilițele pe umăr, treceau vesele și gureșe ca stolurile de vrăbii.” Conu Manole îl duce pe ajutorul de judecător la vie. „... Era o vie, ca toate viile. Nici mai frumoa să, nici mai urâtă. Coardele întinse
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a purces să se lămurească cu boi erul Iri mia de care îl lega o adâncă și veche prietenie, din vremuri trecute, când slugerul l-a scos, într o anume împrejurare, din tabu nul tătărăsc de peste Nistru, unde era prins rob, făcând, totodată , păgânilor și o grozavă pagubă de cai, pe care i-au luat cu ei, de i-au vândut împreună mai apoi, în ținutul Galațiului. Atunci s-a pricopsit Petre cu o adâncă tăietură la umăr, care și acum
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
melodie care nu fermecă deloc urechile abatelui; totuși, întovărășind-o cu vinul neprețuit, o găsi acceptabilă și în armonie cu pădurile și sălbăticiile săracei Moldove. Mai mult decât suspinurile și plângerile instrumentelor îl interesau chipurile negre cu ochii scăpărători ale robilor și zdrențele lor peti cite și felurit colorate și gurile lacome cu dinți albi de fiară tânără. „De ce-or fi suspinând așa acești țigani, se întreba într-una, fără să afle răspuns, abatele; și de ce s au întristat tovarășii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tare frumoase, către crama de la Cotnari, proprietate a unui producător de vinuri, în cartea sa Vinul de viață lungă: “Via lui conu Manole A rcașu, a șezată pe cea mai înaltă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la Fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean”. Acolo era „masa întinsă tot anul . Chefur i la toartă. Femei ! ...femei goale, așa cum le-a lăsat dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înmormântare? Eu nu spun că nu există explicații pentru toate, dar mă întreb, oare explicațiile și tradiția trebuie să existe cu prețul sărăcirii dramatice de iubirea și de demnitatea dăruite de către Iisus nouă tuturor femeilor și bărbaților, iudeilor și elinilor, „robilor și stăpânilor”? Ceea ce le provoacă danciachirilor oroarea supremă este însă mai mult decât atât: anume tentativă de a zdruncina nucleul dur al ordinii rigid-patriarhale. De aici furia nedisimulată: „De peste o sută de ani, în țările și în mediile sărăcite duhovnicește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
guvernare bazată pe libertatea omului și pe subordonarea intereselor individuale celor generale. Fiecare cetățean al unei republici democratice este liber. În consecință, și copiii trebuie să beneficieze de acest drept în procesul educațional. Elevii nu trebuie să "învețe ca niște robi [...] Fiindcă omul liber nu trebuie să învețe nimic cu de-a sila"92. Numai atunci cînd copiii beneficiază de libertate deplină în procesul educațional percep învățătura ca pe ceva plăcut. În același timp, numai în aceste condiții ei se comportă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în mințile individuale este concentrat tot ce reprezintă valoare în întregul univers. Și-și va da seama că omul a cărui minte oglindește lumea devine, într-un anumit sens, la fel de măreț ca lumea. Emanciparea de spaimele de care e bântuit robul împrejurărilor îl va face să simtă o bucurie profundă, și oricare ar fi vicisitudinile vieții sale exterioare, el va rămâne statornic în adâncul ființei sale de om fericit". Capitolul I Începuturile. Schimbul preeconomic 1. Întunericul. Economia naturală În tot ceea ce
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lor cel rânduit de Cel de Sus în largurile zării În sufletu-mi mă simt un răstignit creastă de munte-ngenunchiat La țărmul mării. Pe drumuri de Golgote plin de spini mă simt la fel din clipa desțărării Tot ca un rob încătușat între străini creastă de munte-ngenunchiat La țărmul mării. De mila noastră-n ceruri Dumnezeu visând și El la clipa reîntrupării Ne tot salvează de la ce-i mai greu creasta de munte-ngenunchiat La țărmul mării. UN BOCET NESFÂRȘIT NI-I
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nu putea decât să câștige deoarece merita acest lucru. Astfel încât, cu surle și trâmbițe, expediția a demarat. Când au ajuns în Sicilia, liderii au declarat populației locale că ,,nu venim să vă înrobim, ci să vă ferim de a deveni robi"7. Sicilienii nu s-au lăsat convinși. Deși anterior divizați, ei s-au unit pentru a-i înfrânge pe atenieni, care s-au plâns: ,, Deși noi ar trebui să fim asediatorii, suntem în mare măsură cei asaltați"8. Încercând să
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
mare încercare. Era puternică, bogată, stăpânea o avere de la soțul ei, era respectată pentru pioșenia față de amintirea soțului ei. Se spune în Cartea Iudithei: Și era frumoasă la stat și fermecătoare la chip. Și Manase îi lăsase aur și argint, robi și roabe, vite și țarini, pe care ea acum le stăpânea. Și nu ar fi îndrăznit nimeni să-i spună vreo vorbă rea, fiindcă ea se temea de Dumnezeu foarte. (8: 7,8). Evenimentele s-au petrecut în timpul lui Nabucodonosor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lor. Se spune în Cartea Judithei: Caută în jos la trufia lor și trimite mânia Ta peste capetele lor și dă în mâna mea, celei văduve, putere pentru ceea ce mi-am pus în gând! Izbește cu buzele mele cele viclene rob și stăpân, stăpân și rob. Nimicește semeția lor prin mâna unei femei! (9: 9,11). Frumoasa văduvă s-a hotărât să-l seducă pe generalul Holofern: Și scoțând sacul, s-a dezbrăcat de veșmintele ei de văduvă, s-a îmbăiat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Judithei: Caută în jos la trufia lor și trimite mânia Ta peste capetele lor și dă în mâna mea, celei văduve, putere pentru ceea ce mi-am pus în gând! Izbește cu buzele mele cele viclene rob și stăpân, stăpân și rob. Nimicește semeția lor prin mâna unei femei! (9: 9,11). Frumoasa văduvă s-a hotărât să-l seducă pe generalul Holofern: Și scoțând sacul, s-a dezbrăcat de veșmintele ei de văduvă, s-a îmbăiat și s-a uns cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iar cu îngăduința lui Baiazid al II-lea (1481-1512) și sultanii își puteau desemna favoritele sau soțiile și din rândurile sclavelor frumoase și inteligente. Ajungeau în harem, pe lângă localnice, tinere ce proveneau din prada de război sau din târgurile de robi unde erau cumpărate. Erau instruite sub supravegherea lui kahya kadân. Învățau principiile Islamului, erau, evident, convertite la islam, învățau să brodeze, să cânte la instrumente, să mânuiască marionete pentru teatrul de păpuși. Cele mai inteligente primeau o educație aleasă dintre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei și n-a fost vorbă adâncă pe care să n-o cunoască regele și să nu i-o dezlege. Văzând deci regina din Saba toată înțelepciunea lui Solomon, casa care a zidit-o el, bucatele de la masa lui, locuința robilor lui, rânduiala slugilor lui, îmbrăcămintea lor, paharnicii lui și arderile de tot ale lui care le aducea în Templul Domnului, nu a putut să se stăpânească. Și a zis regelui: "Adevărat este ce am auzit eu în țara mea de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu numai. Manipulator feroce al opiniei publice prin mass-media controlate. Și multe altele. De ce ne sfidează? De ce sfidează tot mapamondul? E atât de importantă pentru el această funcție? Sau i-ar face o plăcere sadică să ne aibă pe toți robi, cu acte în regulă?! De ce dorește neapărat război acest om? E nebun, Doamne ferește?! Unicul om care rămâne să ne răspundă la aceste întrebări este președintele Nicolae Timofti.” Și domnul Timofti a răspuns: a respins candidatura lui Vladimir Plahotniuk la funcția
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a avut timp sau «n-a vrut nevastă-mea, ce să zic...» Blestemul - Ai ținut morțiș să pleci la oraș. De ce te-ai mai întors? - Greu de spus... Am muncit și-n combinat, da’ parcă aici e altceva. Ca un rob am muncit. Până cădeam din picioare. Săracu’ tata... Spunea că să te-ngrijești de suflet în fiecare zi, de parcă ai muri mâine, da’ să muncești ca și cum ai ști că nu vei mai muri niciodată. Io... n-am mai avut timp
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
distinsă de conte ne întâmpină poftindu-ne în casă. Intrăm și ochii ne sunt atrași de tablourile dintre care unele încă miros a ulei proaspăt...Când atmosfera s-a mai încălzit, maestrul ne spune că „Arta n-are nevoie de robi. O domini sau nu exiști”. Mai aflăm că Arghezi a spus că pictura intransigentului Pallady este „culoare oftată sau suspin perceptibil cu ochii”, iar George Călinescu a afirmat că „Pallady este un poet de mare rafinament...un poet care scrie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cât e cald să-i spun că sunt ovrei și că doresc a mă boteza, că se și arată de acord"3. Arhimandritul Mina Dobzeu confirmă: ,,La dorința lui, fără zăbavă i-am administrat botezul cu formula rostită: "Se botează robul lui Dumnezeu Nicolae în numele Tatălui-Amin, și al Fiului-Amin, și al Sfântului Duh-Amin"4". De remarcat faptul că alături de preotul-călugăr ortodox (Mina Dobzeu), în celula în care Steinhardt urma să se boteze se aflau și doi preoți greco-catolici: părintele Nicolae (N.
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ușoară nepăsare, de politeță lesnicioasă și slobodă și gustul sociabilității, care e necunoscut în ținuturile mai apropiate de Orient. Părinții noștri însă au fost crescuți în maximele turcești, adică: fiul nu e prieten al tatălui său, ci i-i primul rob, pe care trebuie să-l strunească cu atât mai tare cu cât într-o zi trebuie să-i scape.“ (Iașii și locuitorii lui în 1840). Un echivalent epic al acestor propoziții ne oferă nuvela Amelia Stefanesco de Marie Boucher (Steaua
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și 2 (tineri). Condiției sociale - trei: 1 (inferioară: boiernași, negustori, meseriași), 2 (medie: boieri de rangul doi și trei), 3 (superioară: membrii protipendadei). Se observă că ne-am restrâns clasificarea la păturile sociale înlesnite, omițându-i pe țărani, slujitori și robi. Produsul celor trei coeficienți (sexul × vârsta × condiția socială) dă indicele de receptivitate al „clasei“, conform tabelului de mai jos: Observații: 1. Între bărbați și femei dezacordul e tranșant, femeile având indicele de receptivitate dublu față de acela al bărbaților de aceeași
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Zeu, pe care nu-1 cunosc, mari sunt păcatele mele! O! Zeiță, pe care n-o cunosc, mari sunt păcatele mele! Omul nu știe nimic; nu știe măcar când păcătuiește sau când face binele. O! Doamne al meu, nu-1 alunga pe robul tău! Păcatele mele sunt de șapte ori câte șapte. Îndepărtează păcatele mele"26. În psalmii de penitență orantul se recunoaște vinovat și își mărturisește cu voce tare păcatele. Mărturisirea este însoțită de gesturi liturgice precise; îngenuncherea, prosternarea și "turtirea nasului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]