10,383 matches
-
Bal mascat) Un Ballo în Maschera: opera în trei acte, pe un libret de Antonio Somma, după libretul operei “Gustave III sau Le bal masqué“ de Eugène Scribe. Premieră a avut loc pe 17 Februarie 1859 la Teatro Apollo de la Romă, cu următoarea distribuție: Amelia: Eugenia Julienne-Dejean; Riccardo/Gustavo: Gaetano Fraschini; Renato/ Anckarstroem: Leone Giraldoni; Ulrica/ Mlle. Ardvinson: Zelinda Sbriscia; Oscar: Pamela Scotti Acțiunea Operei Locul acțiunii: Suedia sau Boston, Massachusetts; perioadă: Suedia 1792, Boston: către sfârșitul secolului 17. Personaje: Amelia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că va finaliza o altă opera până la toamnă. Această operă a fost până la urmă versiunea refăcuta a operei Simon Boccanegra. Ricordi a încercat să monteze opera Bal Mascat la Scală din Milano, dar Verdi a încredințat opera Teatrului Apollo din Romă, care fusese gazdă triumfului cu opera Îl Trovatore. Dar nici aici libretul nu s-a bucurat de tihna: scenă acțiunii a trebuit schimbată din Suedia la Boston, iar Regele Gustave a devenit Conte de Warwick, guvernator de Massashusetts, în timp ce conspiratorii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bucurat de tihna: scenă acțiunii a trebuit schimbată din Suedia la Boston, iar Regele Gustave a devenit Conte de Warwick, guvernator de Massashusetts, în timp ce conspiratorii Tom și Samuel au devenit negrii, iar prezicătoarea, o negresa. Ca să pună capac la toate, Romă era suficient de apropiată de Neapole pentru că Verdi să și poată permite să-și bage nasul în afacerile Teatrului Sân Carlo și ale cenzurii napolitane. A existat un numar de dispute cu cenzură din Romă, dar în final Verdi a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ca să pună capac la toate, Romă era suficient de apropiată de Neapole pentru că Verdi să și poată permite să-și bage nasul în afacerile Teatrului Sân Carlo și ale cenzurii napolitane. A existat un numar de dispute cu cenzură din Romă, dar în final Verdi a simțit că libretul, nu numai că n-a pierdut mare lucru prin noua relocație, dar chiar a câștigat prin caracterul exotic pe care il exercita Nouă Anglie coloniala în Italia mijlocului de secol 19. În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de întuneric și lumina, de tragic și comic. Este una din cele mai tensionate și fascinante lucrări ale perioadei de mijloc a creației lui Verdi, cu idei mărețe și inovații care poartă o tentă personală de neconfundat. După premieră de la Romă, operă Un ballo în maschera a fost reprezentată la Lisabona în 1860, la Paris (o producție care a revenit la mult disputată montare de la Florența) în 13 Ianuarie 1861, la New York în 11 Februarie 1861, la Londra în 15 Iunie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ei. Din istoria operei Opera La Forza del Destino se situează cronologic între operele Un Ballo în Maschera (1859) și Don Carlos (1867). De fapt, la scurt timp după premieră operei Un Ballo în Maschera, cu ocazia unui dineu la Romă, Verdi și-a anunțat retragerea. El a preferat să-și facă de lucru la proprietatea lui de la Șanț„Agață, punând lucrurile în ordine și plănuind extinderea acesteia. Într-un final Verdi s-a căsătorit cu Giuseppina, după ce trăiseră împreună aproape
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Destino a fost compusă după o perioadă de doi ani în care viața lui Verdi a fost dominată în principal mai mult de politică decât de muncă de creație. Două luni după premieră cu opera Un Ballo în Maschera de la Romă, Austria a invadat Italia și Regele Vittorio Emmanuel chemase poporul italian să lupte pentru independența țării. Sprijinul a venit din partea lui Napoleon al III-lea prin Tratatul de la Plombières. Cel de al doilea Război de Independență a început în primăvara
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cel de al patrulea dintre ele bucurându se și de participarea Tarului. Acesta fusese absent la premiera din motive de boală. Verdi a fost decorat de către Tarul Rusiei cu Crucea Ordinului Regal și 375 Imperial al Sfanțului Stanislas. Premierele de la Romă (sub denumirea Don Alvaro) și de la Madrid (cu prezența în sala de operă a autorului piesei, Ducele de Rivas) au constituit succese uriașe. Opera a traversat oceanul la New York în 1865, si la Buenos Aires în 1866, iar în Europa a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la New York în 1865, si la Buenos Aires în 1866, iar în Europa a mai fost prezentată la Viena (1863) și la Londra (1867). Oricum Verdi nu a fost în întregime mulțumit de operă să, astfel că după premieră italiană de la Romă din Aprilie 1863, compozitorul a retras lucrarea din teatrele italiene. “Trebuie să găsim o soluție să evităm toate aceste cadavre“ - îi scria Verdi lui Piave - “așa că vreau să modificăm finalul“ (în versiunea originală, ca și în piesa, Alvaro înnebunește și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Fedora Bărbieri, Robert Merrill, Cesare Sieppi, Jerome Hines MET Opera House NY West Hill Radio 1950 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Fernando Previtali Mirto Picchi, Maria Caniglia, Ebe Stignani, Paolo Silveri, Nicola Rossi-Lemeni, Giulio Neri Orchestră Sinfonica e Coro di Romă della RĂI Warner Fonit 1951 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Gabriele Santini Mario Filipeschi, Antonietta Stella, Elenă Nicolai, Tito Gobbi, Boris Christoff, Giulio Neri Orchestră și corul Operei din Romă EMI Classics 1954 379 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Kurt
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Silveri, Nicola Rossi-Lemeni, Giulio Neri Orchestră Sinfonica e Coro di Romă della RĂI Warner Fonit 1951 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Gabriele Santini Mario Filipeschi, Antonietta Stella, Elenă Nicolai, Tito Gobbi, Boris Christoff, Giulio Neri Orchestră și corul Operei din Romă EMI Classics 1954 379 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Kurt Adler Richard Tucker, Eleanor Steber, Blanche Thebom, Ettore Bastianini, Jerome Hines, Nicola Moscona MET Opera House Myto 1955 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Eugenio Fernandi, Sena Jurinac
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Dusolina Giannini, Irene Minghini-Cattaneo, Aureliano Pertile, Giovanni Inghilleri, Luigi Manfrini Orchestră și corul operei La Scală Romophone 1928 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Tullio Serafin Maria Caniglia, Ebe Stignani, Beniamino Gigli, Gino Bechi, Tancredi Pasero Orchestră și corul Operei din Romă EMI Classics 1946 Dirijor: Soliști: Orchestră: Arturo Toscanini Herva Nelli, Eva Gustavson, Richard Tucker, Giuseppe Valdengo, Norman Scott 402 Casă: Anul: NBC Symphony Orchestră și Robert Shaw Chorale RCA 1949 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Oliviero de Fabritiis Maria Callas
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Oralia Dominguez, Giuseppe Taddei, Roberto Silva. Teatro Bellas Artes de México MELODRAM 1951 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Alberto Erede Renata Tebaldi, Ebe Stignani, Mario del Monaco, Aldo Protti, Dario Caselli Orchestră și corul Academia Nazionale di Santa Cecilia din Romă Decca / Naxos Historical 1952 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Tulio Serafin Maria Callas, Fedora Bărbieri, Richard Tucker, Tito Gobbi,Giuseppe Modești Orchestră și corul operei La Scală EMI Classics 1955 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Ionel Perlea Zinka Milanov, Fedora
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Callas, Fedora Bărbieri, Richard Tucker, Tito Gobbi,Giuseppe Modești Orchestră și corul operei La Scală EMI Classics 1955 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Ionel Perlea Zinka Milanov, Fedora Bărbieri, Jussi Björling, Leonard Warren, Boris Christoff Orchestră și corul Operei din Romă RCA/Naxos 1955 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Antonino Votto Antonietta Stella, Giulietta Simionato, Giuseppe Di Stefano, Giangiacomo Guelfi, Nicola Zaccaria Orchestră și corul operei La Scală Great Opera Performance 1956 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Renata
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Simionato, Carlo Bergonzi, Cornell MacNeil, Arnold van Mill Vienna Philarmonic și Corul Friends of Music Society Decca 1959 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Georg Solti Leontyne Price, Rita Gorr, Jon Vickers, Robert Merril, Giorgio Tozzi Orchestră și corul Operei din Romă Decca 1962 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Franco Capuana Leyla Gencer, Fiorenza Cossotto,Carlo Bergonzi, Anselmo Colzani, Bonaldo Giaiotti Orchestră și corul Arenei din Verona GDS 1966 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Zubin Mehta Birgit Nilsson, Grace Bumbry, Franco Corelli
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Leyla Gencer, Fiorenza Cossotto,Carlo Bergonzi, Anselmo Colzani, Bonaldo Giaiotti Orchestră și corul Arenei din Verona GDS 1966 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Zubin Mehta Birgit Nilsson, Grace Bumbry, Franco Corelli, Mario Sereni, Bonaldo Giaiotti Orchestră și orul Operei din Romă EMI Classics 1967 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Erich Leinsdorf Leontyne Price, Grace Bumbry, Plácido Domingo,Sherrill Milnes, Ruggero Raimondi London Symphony Orchestră și Corul Alldis Choir RCA 1970 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Claudio Abado Mărțina Arroyo, Fiorenza Cossotto
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Arkadia, Grammofono 12 Feb.1938 (L) Panizza Metropolitan Opera of New York Martinelli, Rethberg, Tibbett Music and Arts 645 3. Dec. 1938 Panizza Metropolitan Opera of New York Martinelli, 432 (L) Caniglia, Tibbett Golden Age 15 Aug. 1939 (L) Serafin Opera di Romă Merli, Sanzio, di Franceschi UORC 24 Feb. 1940 (L) Panizza Metropolitan Opera of New York Martinelli, Rethberg, Tibbett Golden Age 18 Ian. 1941 (L) Panizza Metropolitan Opera of New York Martinelli, Român, Tibbett Arkadia , Pearl GEMM Aug. 1944 (L) Böhm Wiener Phil
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Giuseppe di Stefano; Records 6,13 Dec. 1947 (L) Toscanini NBC Sym. Vinay, Nelli, Valdengo RCA (Gold Seal) 18 Dec.1948 (L) Busch Metropolitan Opera of New York Vinay, Albanese, Warren Preiser, Melodram Connaisseur 1951 (S) Paoletti Teatro dell'Opera di Romă Sarri, La Pollo, Mânca Serra Urania 7 Aug. 1951 (L) Furtwängler Wiener Phil. Vinay, Martinis, Schöffler Foyer FOY 2002, Arkadia, Foyer 2CF 2002, Rodolphe RPC 1954 (S) Erede Accademia di Santa Cecilia di Romă del Monaco, Tebaldi, Protti Theorema TH
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
S) Paoletti Teatro dell'Opera di Romă Sarri, La Pollo, Mânca Serra Urania 7 Aug. 1951 (L) Furtwängler Wiener Phil. Vinay, Martinis, Schöffler Foyer FOY 2002, Arkadia, Foyer 2CF 2002, Rodolphe RPC 1954 (S) Erede Accademia di Santa Cecilia di Romă del Monaco, Tebaldi, Protti Theorema TH, London/Decca 7 Ian.1954 (L) Votto Teatro alla Scală di Milano del Monaco, Tebaldi, Warren Melodram MLO 1955 (S) Capuana RĂI di Torino Guichandut, Broggini, Taddei Fonit Cetra CDON 45 8 Martie 1958
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Monaco, de los Angeles, Warren Myto MCD 107 Iulie 1958 (L) Beecham Teatro Colón de Buenos Aires Vinay, Stella, Taddei Stradivarius 4 Feb.1959 (L) Erede NHK Sym. del Monaco, Tucci, Gobbi Memories HR 1960 (S) Serafin Teatro dell'Opera di Romă Vickers, Rysanek, Gobbi RCA RCAV 1961 (S) Karajan Wiener Phil. del Monaco, Tebaldi, Protti Decca 1962 (L) Rescigno Teatro Massimo di Palermo del Monaco, Ligabue, 433 Gobbi Melodram 30 Iunie 1962 (L) Solti Royal Opera House Covent Garden del Monaco
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Gobbi Memories HR, Pantheon 6608, Nuova Era 30 Nov. 1962 (L) Sanzogno Dallas Opera del Monaco, Ligabue, Vinay Melodram 30 Nov. 1962 (L) Rescigno Wiener Stattsoper del Monaco, Ligabue, Vinay Cin-Cin 15 Dec. 1962 (L) Serafin Teatro dell'Opera di Romă McCraken, Zeani, Gobbi Legendary Recordings Martie 1963 (L) Klobucar Teatro Colón de Buenos Aires Vickers, Kabaivanska, Mastromei Atrium Records ATR 005-6 31 Martie 1966 (L) Jensen Pasadena Orch. di Stefano, Pobbe, Gobbi Voce 11 Martie 1967 (L) Mehta Metropolitan Opera of
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ricordi dorind să intre în posesia partiturii pentru a o putea reprezenta cât mai curând în teatrele lor. Teatro alla Scală a prezentat spectacolul cu opera Otello de un numar de 24 de ori în primul an după premieră iar Romă, Veneția, Brescia, Parma i-au urmat exemplul la puține luni dela premieră milaneza. Peste hotare primele reprezentații ale operei Otello au avut loc în 1887 la Mexico City, Sankt Petersburg și Budapesta. În 1888 au avut loc reprezentații cu opera
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
măsurăm empiric existența unei asemenea influențe. Ceea ce m-a șocat este un tip al influenței ipotetice: experiența cu Occidentul are ca efect creșterea toleranței. Cele mai importante componente ale acestei influențe considerate în lucrare sunt: crește acceptarea evreilor și a romilor. Față de o asemenea ipoteză mi s-a părut un lirism tipic. Ideea este frumoasă, autorul o iubește, dar dacă nu reușește să ofere argumente credibile, nici teoretice, nici empirice? Apoi, influența Occidentului nu este numai prin experiența personală, dar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Prin intermediul experienței personale însă cu greu ne-am imagina cum ea ar avea efecte asupra toleranței față de diferite grupuri. Nu ne putem imagina cum contactul personal, de „călător”, cu Occidentul este de natură a scădea semnificativ antisemitismul, va crește acceptarea romilor și a diferitelor culte religioase. Gândind mai bine nu cred că o asemenea ipoteză poate fi susținută teoretic. Este mai mult o idee vagă, frumoasă, dar mai degrabă naivă. Mi-a venit în minte previziunile făcute de Saint Simon pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
puțin cunoscuți de public. Din această carte am aflat numele lui Verlaine, al lui Mallarmé, al lui Odilon Redon și al altor câțiva, atunci aproape necunoscuți”1. Să revenim Însă la magnetul numit Mallarmé. În apartamentul lui din Rue de Rome sau la Valvins mai pot fi văzuți Pierre Louÿs, Edouard Dujardin sau André Gide. Li se adaugă elita dandy-lor englezi de la finele veacului, care, În buna tradiție a du-te-vino-ului Londra-Paris, fac călătorii aproape ritualice În Franța: Whistler, Symons, Merrill și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]