9,763 matches
-
pe alocuri, urme de unghii grosolan înfipte în carnea fragedă ori mușcături pe pielea atât de fină și curată... - Sărut mâinile, domnișoară! Lacrimile provoacă riduri... Nu ați știut? S-a oprit speriată și l-a privit pe tânărul ce o salutase atât de respectos. Nu-l văzuse și nici nu-i venea să creadă că mai sunt și băieți manierați. După câteva clipe și-a revenit și se întreba nedumerită de ce-i vorbea el despre lacrimi și riduri. A ridicat mâna
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
vorbind despre familia dumneavoastră și vă lăuda că sunteți o studentă foarte bună... - De unde să știe tatăl tău despre mine? - De la tatăl dumneavoastră, cum v-am mai spus... Iar la serviciu vă vedeam des, dar... nu am îndrăznit să vă salut ori să vă vorbesc... - De ce să nu îndrăznești? Nu ai venit să-ți dau cursurile de care ai nevoie. Nu ai îndrăznit? - Domnișoară, eu nu am terminat studiile superiore și nu cred că ați fi acceptat să... - Să ce și
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
-si poarta crucea, nu merita coroana (Francis Quarles) Nu l-am văzut când și-a dat sufletul, în mână cu două lumânări ale singurei cărări ce duce la Bunul meu Iisus. S-a trezit cu noaptea-n cap, când zorii salută dimineața, la răscruce de drumuri. De atunci, ochii mei cât doua boabe de mărgăritar, sunt triști la fel ca ochii Maicii Domnului. Mi-am luat crucea și o voi duce ca o martiră. Atât mi-a mai rămas! Craiova D
MI-AM LUAT CRUCEA! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340848_a_342177]
-
Ruth Stapleton, le punea în dreptul oricărui creștin autentic: „Born to serve, born to love“ (Născut pentru a sluji, născut pentru a iubi). Înainte de a pleca la spital pentru ultima oară, l-am vizitat acasă. Cu chipul lui senin m-a salutat. Era asemenea unui copil. Lângă patul în care stătea, cineva citea cu glas lin psalmii lui David. Cuvintele lui au fost puține. Mi-a spus: „Să nu uiți: Iisus Hristos, Dumnezeu și Om este taina tainelor - Acest Iisus Hristos ... “ Aceștia
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
nici un Antonio.Era un în trockener Patron.Așa îl vedeam purtându-se cu femeile,măi târziu.Un curtenitor ... Am ascultat lucrarea rezemat de țocul ușii de la intrarea în balcon.Când a terminat,s-a întors spre mine și m-a salutat discret. -Ce zici,Florine? -Superb! De la această lucrare începe crearea liedului german. -Nu mă măguli... -Acesta este purul adevăr!Muzică împlinește poemul,fără a-l împovăra.Mai târziu,îți spun să știi,ca Nietzche a spus despre acest eveniment,”La
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Nu o să moară, ai să vezi! - i-am șoptit nepoatei. În timp ce numărul se desfășura pe scenă, lângă mine se așeza un domn, având o pălărie cu boruri mari, îmbrăcat retro, amintind de îmbrăcămintea americanilor de prin anii 1920. După ce ma salută cu o înclinație a capului, discretă și elegantă, îmi șopti la ureche cu o voce gravă, într-o perfectă limba românească: - Această secvență o știu de la iluzionistul Harry Houdini, de acum aproape un secol, când, într-un spectacol din Manhattan
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
numai că, într-o zi, chiar mult mai devreme de apusul soarelui, înainte de a se închide bazarul și să plece slujitorii acasă, negustorul Noam se trezi cu un oaspete de seamă în preajma tarabelor sale. - Buna ziua, cinstite negustor Noam! Te salut din toată inima, ca vechi și bun prieten ce îmi ești! Ce bine că încă te găsesc în bazar, îi zise oaspetele, venit în șareta lui scumpă, înveșmântat, ca și Noam, în haine grele, deosebit de scumpe. - Te salut, înțeleptule și
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
Noam! Te salut din toată inima, ca vechi și bun prieten ce îmi ești! Ce bine că încă te găsesc în bazar, îi zise oaspetele, venit în șareta lui scumpă, înveșmântat, ca și Noam, în haine grele, deosebit de scumpe. - Te salut, înțeleptule și prea respectatul Dagan, prietenul meu cel mai bun! Ce onoare că mă pot bucura azi de vizita ta! După saluturile de protocol, cei doi prieteni trecură la treburi de negoț serioase. - Știi de ce am venit la tine, scumpule
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
sa, și să spună că de a doua zi totul va fi vândut, că vor rămâne fără palat, săraci cât se poate. Plecă foarte abătut către casă. Cu strângere de inimă intră pe poarta casei sale arătoase, de-abia îi salută pe ai săi, și mâncarea nu-i prea tihnea. Mâncă, totuși, cu noduri, din bucatele oferite pe masă de soția sa. Tăcea. Cum să înceapă trista poveste? Dar îl ajută soția, Hannah. Văzând pe bărbatul ei că nu scoate o
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
își arată chipul În „Albastrul de Danub” Și în violet se-mbracă, În lalea și-n buganvil. Nuferii se scaldă-n crucea Ce răsare din pământ. Turcul își fumează pipa Din terase răsărind. Cactușii măreți se-nalță Pe nisipul auriu, Salutând Marea ce Mare, Intangibili ca un spin. ALEEA SECOLELOR Sub piatra de pe Aleea Secolelor Zace comoara gândurilor. Pe aripile morilor Timpul trece mai ușor În suprapuneri perfecte De cercuri săpate-n pietre Rămase la douăzeci De veacuri înscrise-n veci
ULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341109_a_342438]
-
la struguri. - Uneori, rangul oricât de înalt ar fi, nu este suficient pentru a ajunge la struguri! Reverența ei nu ștergea efectul replicii. - Îmi cer scuze, trebuie să ne retragem! Copiii au nevoie de odihnă. Bună seară. Cei trei frați salutară invitații și o urmară pe guvernantă. Lady Morgan tremura, roșie la față. - Nu cred că ai de gând să o ții pe această persoană obraznică în preajma copiilor tăi, nu-i așa? Nu e benefică pentru ei. Lordul se abținea, să
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
se gândea nicio clipă la satul lui atunci când era în Iași, dar când se afla în sat dorința lui continuă era să evadeze cât mai curând posibil și să se piardă în tumultul Iașiului. Îl enerva faptul că trebuia să salute pe toți cei pe care îi întâlnea pe ulițele satului, pe când la oraș era o "piesă" ce putea "activa" fără să depindă de altele. Asta iubea el și nu numai. Avea o plăcere nebună să privească la produsele de obicei
MOŞTENIREA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341371_a_342700]
-
stea la mila străinilor. Pe Florin nu-l vedeai niciodată în compania vreunei fete. Le evita chiar și la cursuri, iar atunci când Andrei sau altcineva se afla cu vreo fată, evita să intre în vorbă cu ei. Nici măcar nu-i saluta. Se prefăcea că nu-i vede chiar dacă ar fi trecut la o jumătate de metru de ei. Prin această manifestare fățișă, aș zice, declanșa o formă de protest împotriva femeilor și chiar o discriminare d e care dealtfel nu-l
MOŞTENIREA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341371_a_342700]
-
locatarii ei serveau masă în mod obișnuit, surprinzând-o pe doamna Milea strângând împreună cu servitoarea veselă și tacâmurile folosite, a căror varietate și număr mă impresionase. Sosirea mea chiar în acel moment nu cred că îi convenise și, deși o salutasem respectuos, scuzându-mă pentru vizita la o oră nepotrivită, ea își abandonase brusc îndeletnicirea, apoi, cu o mână în șold, mă întrebase cu un aer ironic: Ce mai faci, boierule? Cuvintele ei mă ofensaseră, în mintea mea noțiunea de boier
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
pregătise un plan de discuții și material didactic, hotărâtă să facă exact cum o învățase profesorul de metodică: „să lase problemele personale la ușă.” Îi era atât de greu când omul cel mai drag ei era sub pământ. După ce își salută studenții, stinse, spre surprinderea lor, brusc lumina. Pe întuneric, își scoase din geantă, cu derutantă încetineală, pastilele de ceară. Le puse în formă de cerc pe catedră și le aprinse pe rând, concentrându-se asupra fiecărei mișcări. Apoi, înfipse în
DE LUMINAŢIE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342015_a_343344]
-
te-am atins de două ori la fel. De fiecare dată mă apropiam de tine cu altă emoție, de fiecare dată mă încredințam ție altfel și altceva îți șopteam, bucurându-mă întotdeauna de tine, oricum te manifestai. Nu te-am salutat și nu te-am sărutat de două ori la fel... Și... tu numești asta rutină? Lacrimile mi se amestecau cu silabele. Și se împiedicau unele pe altele. De parcă nu-mi veneau din ochi, ci direct din inimă, inundându-mi tot
RUTINA de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342014_a_343343]
-
ei, studenți în ultimul an, că nu și-a luat gradul? Haideți să stăm măcar până la pauză... În pauză Doamna Bărbat l-a sunat pe inspectorul de specialitate din Hunedoara, care-i fusese student și care a învățat-o formula salutară prin care putea să-i dea profesoarei inspectate o notă foarte mică, sub cinci, și în condițiile în care metodista și cu mine îi dădeam nota maximă, profesoarei în cauză să-i iasă media de promovare. - Vedeți cum se uită
RÂSU -PLÂNSU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342019_a_343348]
-
locul unui predicat, ca să nu mai vorbim de alta care avea planurile de lecție făcute de un coleg de prin târg, ce le semnase cu numele lui..., dând-o de gol. Eram prodecan și mă trezesc că în Secretariat mă salută o doamnă roșcată, rujată, foarte emancipată: - Vai, doamna Mirela, m-ați uitat... De la Ghelar... - Oh, nu.... Cum puteam să vă uit? Pe dumneavoastră?! Referință Bibliografică: Râsu -plânsu / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie
RÂSU -PLÂNSU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342019_a_343348]
-
mai aveam ore împreună, dar văzându-mă pe culoar a început să strige la studenți: - Dați-vă la o parte să treacă Doamna Profesoară Mirela Borchin!!! Politicos cum era, a coborât o dată din tramvaiul 6 în Piața Libertății, ca să mă salute, fiind că mă văzuse așteptând în stație!!! - Să nu vă speriați dacă vedeți pe cineva care arată fix ca mine și nu vă salută. Că ăla nu sunt eu. E fratele meu geamăn, care-i gardian la Penitenciar. Spre sfârșitul
DOMNUL MARINCAŞ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342027_a_343356]
-
Mirela Borchin!!! Politicos cum era, a coborât o dată din tramvaiul 6 în Piața Libertății, ca să mă salute, fiind că mă văzuse așteptând în stație!!! - Să nu vă speriați dacă vedeți pe cineva care arată fix ca mine și nu vă salută. Că ăla nu sunt eu. E fratele meu geamăn, care-i gardian la Penitenciar. Spre sfârșitul anului al III-lea, mă pomenesc cu el că mă întreabă dacă n-am un post liber la Catedra de limba română, căci tare
DOMNUL MARINCAŞ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342027_a_343356]
-
fiecare an, în a opta zi a lui Brumar bucuria se cerne din belșug peste școala movileană. Programul special pregătit pentru această zi a fost atractiv prin diversitatea activităților. Amfitrionul evenimentului a fost directorul școlii, prof. Mirela Brezuică, care a salutat prezența în sală a invitaților de onoare. Din partea Primăriei locale, domnul viceprimar Vasile Bădără, al doamnei contabil Nela Datcu, a părintelui paroh Stelian Hornea și al doamnei Gabriela Popa - reprezentantul publicației Infozone . S-au alăturat, pentru a sărbători alături de școala
EMOŢII ANIVERSARE LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342053_a_343382]
-
și cu unii care disprețuiau legile, un amestec ciudat de candoare, violență și demnitate, unde vocea mahalalei se făcea auzită și chiar ascultată ca o instanță morală, la fel cum la țară, sfatul bătrânilor hotărăște soarta obștii. Unde oamenii se salutau și se respectau, dar și când intrau în gurile mahalagioaicelor care forfecau totul, era vai și amar... O lume apusă, păstrătoare de frumuseți lăuntrice și de lumină de sine, ale cărei urme încă se mai zăresc pe ici pe colo
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
cum de i-a reușit. Împăratul și vistiernicul nici nu au băgat de seamă. Ochii lor erau ațintiți la intrare. Vistiernicul își revenea. Încăperea era plină de lumină și crescu în intensitate când în pragul ușii apăru Luceafărul. -Măria Ta! - salută cu o plecăciune Luceafărul. Sărut mâna, tată! -Fiule!... -Bine ai venit, voinice!... Ce vânt te aduce la împărăție și unde ai călătorit până acuma?...Hai, povestește, povestește!... -Vântstelar, căluțul meu năzdrăvan, m-a adus Măria Ta...și tot el m-
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
ocrotitor: - Mark, să ai grijă de tine în expediția ta, cam prea aventuroasă și plină de neprevăzut!... N-am reușit să mai spun măcar o vorbă. Katy a plecat spre echipaje. De cum ajunsese în dreptul navelor, comandanții chinezi ai expediției o salutară cu căldură, părintește. Katy era simbolul cel nobil al eforturilor lor. Ea le-a creat un scop nemuritor! Pregătirile pentru decolare s-au încheiat. Toți membrii expediției s-au aliniat pe platoul de decolare. A răsunat un imn melodios, emoționant
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
descoperi orice nuanță comportamentală, care s-o edifice asupra prieteniei dintre ei. După discuția din bar cu Minodora, Sebastian își schimbă și el atitudinea față de tânăra profesoară. Acum, când o întâlnea, fie că era singură sau împreună cu alți colegi, o saluta și o întreba de vorbă, ceea ce era o noutate pentru fată. Nu-i vorbă, se salutau și înainte, dar atunci nu se prea întâmpla să schimbe și câteva fraze, cu toate că tânăra ar fi avut disponibilitatea s-o facă. Îi lipsea
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]