20,441 matches
-
în formarea cuplurilor conjugale (Pickford et al., 1966). R. Winch (1958) a supus atenției teza că indivizii se selectează reciproc în funcție de nevoile complementare. Complementaritatea implică fie diferite niveluri ale aceleiași nevoi, fie niveluri înalte ale unor nevoi ce pot fi satisfăcute doar împreună. În primul caz, un bărbat cu o puternică nevoie de dominare, de exemplu, va selecta ca parteneră o femeie cu un nivel mult mai scăzut al respectivei nevoi. În cel de-al doilea caz, o femeie cu o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
factorii de stimuli continuă să fie prezenți, în acest stadiu ei și-au pierdut din semnificație. În etapa a treia, focalizarea este pe compatibilitatea nevoilor de rol, adică fiecare individ se întreabă și încearcă să testeze în ce măsură celălalt îi poate satisface nevoia și aspirația de a avea în el un iubit, un prieten, un bun tată de familie etc. Cu toate că și în această fază compatibilitatea de stimuli și cea valorică sunt influente, ele au trecut pe planul doi, atenția cuplului fiind
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor sunt principial diferite. Dar urmând strategii individuale optime, nu se obține optimul social - acea combinație între opțiunile personale care să asigure bunăstarea pentru toți. În familie e nevoie așadar de negocierea preferințelor și de găsirea modalităților de a le satisface la un nivel maxim posibil. Familiile adoptă strategii spontane de acest gen pe baza unui contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe sau al găsirii unei preferințe medii- care s-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
posibil. Familiile adoptă strategii spontane de acest gen pe baza unui contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe sau al găsirii unei preferințe medii- care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii familiei -, partenerii se înțeleg tacit și spontan asupra unor reguli de a obține și păstra maximul de beneficiu posibil, micșorând cât mai mult conflictele de decizii implicate în preferințele divergente. Foarte important este acordul tacit între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interese comune, atitudinea față de lume și de viață etc.). Foarte probabil că și în cazul familiei funcționează un model asemănător celui al cunoscutei teorii a ierarhiei motivelor lui Maslow, adică faptul că intră în acțiune condiții de reușită pe măsură ce sunt satisfăcute cele de bază (sex, confort etc.). Desigur, ar fi vorba doar de o analogie sugestivă, pentru că dacă Maslow se referă la motivația individuală, în familie avem de-a face cu interacțiunea (conviețuirea) a cel puțin doi membri. Iar dacă teoria
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
implică o serie de sarcini, la care tânăra soție face față cu mai mult sau mai puțin succes, în funcție și de socializarea din familia de proveniență. Rolul de tată nu este nici el simplu. Aducerea pe lume a copilului satisface orgoliul parental și patronimic, dar în același timp acum are în copil un concurent la timpul și afecțiunea soției. Copilul în cuplul conjugal produce o nouă situație. De aceea, putem înțelege transformările radicale care survin de foarte multe ori în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un stil confuz, contradictoriu și derutant (ambivalent/anxios) în raporturile cu copiii lor, au așteptări nerealiste de la ei (de exemplu, să fie primii la școală, să muncească în casă și să nu se joace); folosesc copiii mai degrabă să-și satisfacă propriile nevoi (să se mândrească cu ei, să fie cuminți în orice împrejurare, astfel încât părinții să nu aibă nici o problemă). e) Părinții abuzivi nu sunt prea îngrijorați de rănile fizice și psihice pe care le pot provoca, mergând pe ideea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
potențialele surse de conflict. Așteptările pe care ceilalți le au de la mamele vitrege și pe care, așa cum s-a văzut, și le asumă ele însele, produc nu doar dezamăgiri, ci și alte costuri importante, printre care acela că încercând să satisfacă nevoile tuturor din familie, să facă pe plac la toată lumea, se epuizează psihic și fizic. Dificultățile mamelor vitrege sunt, desigur, mai mari când copiii bărbatului căsătorit nu numai că îl vizitează sau stau temporar, ci locuiesc permanent cu el. Aceasta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ori pe Dimitrie Cantemir, pe scriitorii pașoptiști de la care se revendica, cel puțin în parte, „Viața românească”, pe B. P. Hasdeu, și mai ales pe Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale (invocat o dată). Deși cele două condiții nu ar fi satisfăcute, el se încumetă totuși să întreprindă o „încercare de caracterizare psihologică”, folosind observațiile proprii, dar și istoria (adică tot o sursă culturală). După opinia lui, psihologia poporului român se situează echidistant „între voluntarismul activist al Apusului și pasivitatea fatalistă a
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
garanție a unei vieți mai bune pentru populație. Comisia Europeană analizează un număr de alți indicatori pentru a măsură fericirea, incluzând măsura În care coeziunea socială este adâncită, excluderea socială micșorată și capitalul social mărit. Vrem o economie sustenabilă, „care satisface nevoile prezentului, fără Însă a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile personale” 91. Europa nu este Încă pregătită să abandoneze vechea scală a PIB-ului. Totuși, Însăși faptul că o superputere mondială este angajată În mod serios
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de alți indicatori pentru a măsură fericirea, incluzând măsura În care coeziunea socială este adâncită, excluderea socială micșorată și capitalul social mărit. Vrem o economie sustenabilă, „care satisface nevoile prezentului, fără Însă a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile personale” 91. Europa nu este Încă pregătită să abandoneze vechea scală a PIB-ului. Totuși, Însăși faptul că o superputere mondială este angajată În mod serios În procesul regândirii criteriilor pentru măsurarea creșterii economice și pentru determinarea bazelor pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu poate să le schimbe soarta. Întrebarea care rămânea, pentru fiecare creștin, era cum vom ști dacă am fost salvați prin grația lui Dumnezeu. În timp ce nimeni nu poate să știe vreodată, Calvin credea că cei care au fost mântuiți vor satisface toate poruncile Domnului cu zel, nu pentru că le va asigura mântuirea, ci pentru că aceasta este dorința Sa. În plus, fiecare dintre noi are obligația să creadă că am fost aleși și să se comporte În mod corespunzător. O Îndeplinire constantă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
stăpânește, proprietatea devine o prelungire a personalității. Alții, la rândul lor, pot să Înțeleagă și să recunoască personalitatea cuiva prin obiectele pe care acesta le are. Așadar, Hegel a văzut proprietatea ca mai mult decât un mod de a-și satisface nevoile. La un nivel mai profund, proprietatea este o expresie a libertății personale. Înconjurându-se cu proprietăți, o persoană Își extinde personalitatea În spațiu și timp, creînd o sferă de influență personală. Pe scurt, această persoană Își crează o prezență
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru titlul final și un comision de doi dolari pentru agentul imobiliar. Pentru a obține posesie definitivă, colonistul trebuia să construiască o casă și să cultive terenul În interval de cel mult cinci ani de la revendicare. Dacă aceste cerințe erau satisfăcute, titlul asupra pământului era transferat de la guvern către colonist 37. Milioane de americani au devenit În felul acesta proprietari. În 1873, guvernul a promulgat Timber Culture Act, În 1877 - Desert Land Act, iar În 1916 - Grazing Homestead Act38. În 1890
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
săi au un pașaport comun. Are un parlament propriu, care emite legi și o curte de justiție europeană, ale cărei decizii sunt obligatorii pentru țările membre și cetățenii Uniunii Europene. Are de asemenea un președinte și o forță armată. Uniunea Europeană satisface multe dintre caracteristicile cele mai importante ale unui stat. Totuși nu Își poate taxa cetățenii, iar statele membre au Încă drept de veto asupra oricărei decizii privitoare la folosirea trupelor lor. Cel mai important, Uniunea Europeană nu este o entitate teritorială
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Uniunea Europeană Însăși nu este limitată de constrângeri teritoriale, ea poate continuă să admită noi membrii. Apartenența la uniune se bazează pe criterii de valoare și nu este condiționată geografic. Teoretic, orice țară poate să ceară să devină membră și, dacă satisface criteriile, să fie admisă În Uniune. Natura deschisă și inclusivă a acestei noi instituții de guvernământ a cauzat neliniște În rândul membrilor și tensiuni Între țările candidate. Unii argumentează că, cu toate că apartenența se bazează pe criterii de valoare, ea trebuie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca pe un Întreg. Nu există un sens al „eului” și al lui „celălalt”, ci numai ceea ce Freud a numit sentimentul „oceanic” de unitate. Unitatea se rupe, atunci când copilul realizează că fiecare impuls și dorință a sa nu poate fi satisfăcută imediat. Sânul mamei nu este Întotdeauna disponibil. Copilul Începe să distingă Între dorințele sale și obiectele dorințelor sale care Îi sunt negate. Sentimentul de omnipotență, potrivit căruia „el este lumea”, este subminat de limitele impuse asupra sa de lumea exterioară
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestei vieți, a alege Între instinctul morții și instinctul vieții are consecințe profunde și reale pentru individ, familia umană și planetă. Visul american este prins În mare măsură În instinctul morții. Căutăm autonomia cu orice preț. Consumăm prea mult, ne satisfacem orice poftă și risipim bogația Pământului. Punem mare preț pe creșterea economică nelimitată, Îi răsplătim pe cei puternici și Îi marginalizăm pe cei vulnerabili. Suntem preocupați de protejarea interesului nostru personal și am creat cea mai puternică mașină militară din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Astăzi, americanii consumă peste o treime din energia mondială și vaste cantități dintre celelalte resurse ale Terrei, În ciuda faptului că reprezintă mai puțin de 5% din populația mondială. Consumăm rapid ce a mai rămas din zestrea Pământului, pentru a ne satisface poftele insațiabile. Ceea ce se află dincolo de acest comportament obsesiv, dacă nu chiar patologic, este dorința frenetică de a trăi și prospera omorând și consumând totul În jurul nostru. Istoricul culturilor Elias Canetti a observat odată, că „fiecare dintre noi este un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comedii, în glume etc.). Aceasta ar răspunde caracteristicii minții noastre de a opera în conformitate cu modelul bayesian, potrivit căruia există întotdeauna cel puțin două ipoteze concurente cu privire la un fapt, ipoteze cărora li se asociază o anumită probabilitate subiectivă. Prin umor se satisface, de asemenea, trebuința de cooperare și solidaritate socială (vezi Pugh, 1978, p. 330). Cu referire la „adevăr”, autorul declară: „Adevărul este valorizat (prețuit) mai puțin pentru el însuși, cât ca un mijloc de a evita disconfortul ambiguității” (ibidem, p. 331
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reducerea violențeitc " 4. Prevenirea și reducerea violenței" 4.1. Efectul catharsisuluitc "4.1. Efectul catharsisului" Ipoteza catharsisului afirmă că pornirea omului - înnăscută, indusă prin socializare sau provocată de evenimente specifice - de a se comporta agresiv față de semenii săi poate fi satisfăcută prin acțiuni substitutive care să nu facă rău nici altora, nici sieși. Creându-se posibilitatea ca indivizii să-și descarce mânia și ura prin mijloace inofensive, se reduce tensiunea emoțională și, prin urmare, scade și probabilitatea ca ei să săvârșească
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
personalității lor, și nu integral, ca în cazul grupurilor primare; interacțiunile au un caracter mai formal și de multe ori persoanele nu se cunosc nemijlocit. Deși există un interes comun, scopurile personale de bază sunt altele. Prin grupurile secundare se satisfac nevoile specifice, pragmatice, și, de aceea, ele pot fi numite și instrumentale. De exemplu, asociațiile studențești sau de alt gen nu presupun relații „față în față” și nu implică scopuri personale durabile pentru indivizii concreți. Este și cazul marilor întreprinderi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai coezive decât cele mari (apud Baron et al., 1998). În ceea ce privește funcțiile grupurilor, s-ar putea distinge între funcțiile lor pentru indivizi și funcțiile pentru societate. Din perspectiva individului, grupurile sunt importante pentru că (vezi Paulus, 1989): a) prin grupuri ne satisfacem importante nevoi psihosociale, cum sunt aceea de a primi și oferi atenție și afectivitate și aceea de a ne confirma și exercita sentimentul de „a aparține la”. Grupurile constituie într-un fel antidotul la anonimat și singurătate; b) grupurile ne
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
modelul efortului colectiv (Karau și Williams, 1995), bazat pe extinderea teoriei motivației individuale a expectației-valență la performanța colectivă. Sintetic, teoria spune (vezi Baron et al., 1998) că indivizii vor depune un mare efort în realizarea unei sarcini numai dacă se satisfac concomitent trei condiții: 1) sunt convinși că muncind din greu vor obține rezultate mai bune (expectația); 2) rezultatele mai bune vor fi recunoscute și răsplătite (instrumentalitatea); 3) răsplata oferită va fi cea prețuită și dorită de ei (valența). După cum ușor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din cauze „obiective”, ce țin de competiția pentru resurse și beneficii (teritoriu, hrană, locuri de muncă, avantaje politice etc.). Distorsiunea percepțiilor și prejudecăților intergrupale are ca sursă conflictul de interese reale, diminuându-se sau chiar eliminându-se pe măsură ce interesele sunt satisfăcute și, mai pronunțat, atunci când membrii grupurilor adverse sunt implicați în scopuri comune, supraordonate celor de grupuri diferențiate. 4) Teoria învățării sociale mizează foarte mult, în explicarea relațiilor intergrupale, pe socializarea timpurie, atunci când, atât prin observație directă - vezi cum se comportă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]