3,775 matches
-
-o să-mi povestească anume cum plecase din România, prin 1946. După ce flăcăruile începură a străluci pe masa înstelată, Ioana se întoarse spre mine. Veselia dispăruse de pe chipul ei, care se întuneca treptat. Am avut viziunea clară a situației fără scăpare în care urma să ne găsim curând. Îi citisem pe Dostoievski, pe Tolstoi, în ale căror cărți se prefigura teroarea viitorului. Se instala infernul. Nu aveam decât o singură idee: să fug din țara unde dezastrul avansa cu pași uriași
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
să prevadă un prăpăd. Mai sigure erau semnele: animalele agitate, porcii mai ales; luna plină mâncată jur-împrejur de vârcolaci; peștii care sar pe mal; laptele care brânzește de cum e muls. Dacă pisicile albe fătau pisoi negri, nu mai era nici o scăpare. Târgoveții, aproape toți, știau ceva prevestitor, descifrau alfabete inexistente, percepeau inefabilul: o luau înaintea naturii și a lui Dumnezeu; trăiau cutremurul de când se pornise zvonul. De când fusese oprit orologiul. Dintodeauna, dar nu-l simțiseră: vibrația Cuvântului dintâi îi atingea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
întărit nădejdea în inimi încercate de valurile vieții. Câte ar putea povesti o astfel de icoană !? Câte rugăciuni fierbinți au fost așezate în fața ei, câte lacrimi au udat-o și câte suflete i-au îngenuncheat înainte ca la o ultima scăpare, numai Dumnezeu știe, căci El le-a și primit. A ascultat nenumărate șoapte, a văzut credința arzătoare a închinătorilor și ar putea depăna întâmplări ce le știm, poate, doar din paginile istoriei sau din experiența vieții fiecăruia. E drept că
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
iconostase o rugăciune sau un suspin adânc adus de departe ... Întregul complex monahal din chinovia mai sus amintită are aspectul unei cetăți medievale. Cronicarii spun că aceste ziduri au adăpostit în vremuri de restriște mulțime de oameni ce găseau aici scăpare de iataganul cel rece și greu al cotropitorilor. Multe lacrimi, multe taine ar șopti aceste ziduri pentru inimile aplecate să le asculte. Locul are o frumusețe aparte prezentând în orice anotimp aceeași atracție, atât pentru cei ce iubesc frumosul, cât
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
rictus de om care s-a lovit la genunchi și nu vrea să arate că Îl doare, a schițat un gro hăit reprobator și a șters-o În atelier fără să zică nimic. Cum avea el să raporteze Întâmplarea asta, scăparea tovarășilor de la Scânteia, calamburul ingenios al scri itorului cu pricina, inocența sau perfidia elevului Vasile Moare? Nu știa ce să creadă, nu va nota nimic În carnețelul lui de turnător; dacă i-l va găsi cineva și Îl va lua
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Dar trebuie să fie liber de-a merge în direcția ei. Rău și fără cale s-amestecă statul în sfera de conștiință, căci conștiința este tocmai punctul de gravitație al individului, care, mișcat de puteri enorme, sare în unghiul de scăpare, eșapează într-o tangentă, în realitate proporțională, dar în iluzie infinită. Tendența spre infinit: Instinctul metafizic. Tangenta cercului = Religia Infinitul Progresul = zvârcolirea tangentei în spirală, spre un punct oarecare; scopul, ținta, meta; ajungerea țintei: lumină eternă, atotștiință, atotputernicie. {EminescuOpXV 280
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mișcare - linie dreaptă, linie rotatorie, linie ondolantă. rotatorie (5 x 3) = 15 lungime 295 {EminescuOpXV 296-299} {EminescuOpXV 300} sau elasticității ei, ea va cerca a merge înainte, neputând însă rezultanta tangentelor ei în infinit va fi rotațiunea. ["EXPLOZIUNEA... "] 2267 Exploziunea: - Scăparea mișcării moleculare rotatorii în tangența liniei drepte. ["TOT SE REFRACTEAZĂ"] 2255 Soarele trimite raza a Raza a pe-un pământ neted s-ar refracta pur și simplu în senz contrariu deci - a [plus] a - a = 0 ecuație Dar el nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
familii de senatori, cu toții populares, prieteni de-ai noștri. Atunci ne-am adus aminte de cuvintele pe care Maștera le rostise în grădină, și casa noastră a fost cuprinsă de spaimă. Biata mama a înțeles că începuse o persecuție fără scăpare. A fost condusă pe Palatinus. N-am mai văzut-o niciodată. Pentru prima oară în scurta lui viață, Gajus avu senzația fizică a unei primejdii de moarte. Agrippina spuse că, pentru a evita riscul și scandalul unui proces public, juriștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
soarta oamenilor. Se spunea că asupra lui avea o mare influență astrologul Thrasyllus, pe care-l cunoscuse în exil și care îi stătea alături pentru consultații zilnice. Între timp, Elius Sejanus, devenit praefectus al cohortelor, fusese vrăjit fără putință de scăpare de măreția puterii. Se născuse pe colinele sărace de lângă Volsinii, luptase din greu să se ridice, iar mintea lui necultivată, dar foarte vioaie începu să elaboreze planuri legate de apropiata dispariție a împăratului. De multă vreme observase că cetățenii Romei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai bun caz eu ajung într-o legiune la granița cu parții, dacă voi mai fi în viață“. Callistus era însă mai șiret decât el, și Sabinus, trădat de propriile-i cuvinte, se trezi legat de el, fără putință de scăpare. Blând, Callistus îi făgădui că omul care urma să ajungă la putere avea să-i fie recunoscător. Callistus îl identifică pe acest om recunoscător în persoana bătrânului Claudius, unchiul Împăratului, un latinist și etruscolog care stătuse toată viața îngropat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de Terasa Oteteleșanu, peste drum de redacția noastră, - ușor de identificat după anume stigmate caracteristice: lenea și oboseala congenitală a omului, inaplicația lui la muncă și exhibiționismul rhetorului căutînd succese de «galerie» (...) Nae Ionescu făcea totuși față oricărei situații, cu scăpările și piruetele proprii ratatului, unii i-au zis: superior, dar, mai sigur, cu o inteligență asimilatoare, ingenioasă și de aceea cuceritoare (...) întrecînd inteligențele noastre medii, ale celor din «galerie»” (op. cit., p. 162). Cele mai radical demitizante sînt, la A. Maniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Geo Bogza care-l compara direct cu Iisus: „Umorul lui Urmuz este inexistent sau este o mască asemeni acelor hidoase măști totemice ale genialelor tragedii ioniene, ascunzînd totuși cu iscusință tragicul. Rîsul lui Urmuz, pantomimele și marionetele lui, rînjet fără scăpare ca tîlharul din stînga, care și răstignit, mai ricanează”. Ar fi de notat faptul că un „urmuzian” paradoxal precum Ionathan X. Uranus (Marcel Avramescu) va urma un itinerar excentric, redimensionîndu-și urmuzismul prin intermediul ezoterismului tradiționalist al lui René Guénon spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca proștii, că suntem un popor liber. Poate liber să crape! Asta da, o cred! Doamne și câtă dreptate a avut gânditorul acela american, când a spus: „De abia când tu crezi că ești liber, atunci nu mai ai nici o scăpare”. Parcă au fost spuse special pentru români. Cine mai știe... Europa văzută prin paharul de whisky De abia am așteptat să apară presa de azi. Am stat cu sufletul la gură, ca să văd ce s-a întâmplat cu procleții ceia
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să nu mai sari că s-ar putea să te lovești! Râd cu toții și Tănase continuă, se încălzise băiatul: - La geografie ne-a venit una tânără, bună ce să vă spun, însă a dracului. Aveam numai 3 și 4, singura scăpare era teza. Am niște pantaloni cărora li s-a rupt pânza de la un buzunar. La teză vreau să mă așez în spate dar scorpia mă urmărea și mă aduce în banca întâi. Ne dă subiectele< încep să mă foiesc, îmi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
incrustate cu sclipiri frânte, roșii, verzi, galbene și albastre. Bijuterii. În mâinile lui Helen se desfășoară un colier lung cu pietre galbene și roșii, mai mari decât unghiile ei roz și lustruite. — La briliante, zice, te uiti să nu existe scăpări de lumină prin fețele de sub centura pietrei. Lasă colierul în mâinile femeii, zicând: La rubine - oxid de aluminiu -, micile impurități, numite intruziuni de rutiliu, pot da pietrei un aspect rozaliu dacă bijutierul nu o arde în cuptor la o temperatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
o doară. Greu de spus dacă întotdeauna iubirea dă naștere la iubire; ceea ce-i însă sigur e că ura naște mai mereu ură. În plasa păcatelor te prinzi lesne, dar scapi foarte anevoie; nici nu se știe dacă mai există scăpare. Limba Română („fagurele” nostru de „miere”...) carte de învățătură, purure povață pentru a reuși în viață! Cartea frumoasă, cartea adevărată, cartea curată este pentru cititor împotriva multor rătăciri, de mare ajutor. Călătorind la pas prin lumea largă vei trăi nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
vezi dacă nu mai poți s-aduci de pe-acasă câte ceva din ce-ți lipsește... În următoarele zile Stelian continuă cu inventarul, luând fiecare lucru la verificat, spre deznădejdea lui Ghiță Marangoci, care se vedea înfundat fără nici o portiță de scăpare. În cele din urmă, când inventarul fu isprăvit, lui Stelian îi veni să se ia cu mâinile de cap. O asemenea situație încă nu-i mai fusese dat sa vadă. În gestiunea lui Ghiță Marangoci era o gaură atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe ei, pe colegi. Orele de curs au trecut rapid, iar bârfe și despărțiri umpleau liceul. Ca o altă zi normală de clasa a XII-a. Ultimul an. Ultimele momente de chin, de falsitate și urma facultatea, portița mea de scăpare. Vezi pe unde mergi! Strigă la mine un băiat de vreo doi metri, brunet, cu ochii căprui, cu fața plină de acnee și părul nespălat. Scuze, am icnit și mi-am continuat drumul spre copacul din curtea școlii. Era în
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
tumulus, unde se chirci În poziție fetală. - Marie! Marie, deschide ochii! Uită-te la mine! Nu răspundea comenzilor lui. Un val amestecat cu sînge tocmai o Înghițise În abisul coșmarului. Cu capul răsunînd de bătăi surde, tîrÎtă fără putință de scăpare În vîrtejuri Învolburate, simțea că se sufocă. Izbitura valurilor, urlete omenești sfîșietoare, o mînă care se Întinde și caută cu disperare s-o prindă, imagini și zgomote terifiante amestecate o luară pe sus, ducînd-o către un hău negru În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nu judecase greșit Lupino. Cît de departe de puiul ei poate să stea o mamă îndurerată? Speriate de apariția lupului, căprioarele alergaseră care încotro. Mai tinere sau mai bătrîne, dar zvelte deopotrivă, ele știau că fuga era singura șansă de scăpare în cazul unui atac. Și mama nou-născutului știa asta, și inima i se frînsese în două cînd trebuise să-l lase în urmă. Puiul ei nu putea încă să alerge, și, dacă ar fi rămas cu el, ar fi căzut
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nu-i oferă nici o singură șansă unui nou-născut! Cînd se găsiseră la o distanță considerabilă de lup, căprioarele se opriseră. Se regrupaseră, își analizaseră situația. Vreuna rănită? Nu. Vreuna capturată? Nu. Pierderi? Da! Puiul nou-născut rămăsese acolo. Vreo speranță de scăpare? Niciodată... Să ne continuăm drumul, suratelor. Destulă suferință astăzi. Să ne ținem cît mai departe de lup. Dar copilul meu? Puiul meu frumos și cuminte, lumina ochilor mei? întrebă cu glas pierit mama căprioară. Trebuie să-l uiți. El a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
distanță, astfel încît flăcările se strînseseră ca un laț în jurul nefericitului animal. Era atît de aproape de el! Prin ochiurile vîlvătăii, Lupino îi vedea neputința. Spre deosebire de toți ceilalți, vietatea nu se lăsase pradă disperării. Părea a încerca metodic toate posibilitățile de scăpare. Posibilități de scăpare? Era un fel de a spune. Pentru că, judecînd atît de lucid cît îi permitea situația, Lupino fu nevoit să remarce lipsa de șansă a captivului. Orice tentativă de rupere a barierei de foc ar fi însemnat sfîrșitul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
flăcările se strînseseră ca un laț în jurul nefericitului animal. Era atît de aproape de el! Prin ochiurile vîlvătăii, Lupino îi vedea neputința. Spre deosebire de toți ceilalți, vietatea nu se lăsase pradă disperării. Părea a încerca metodic toate posibilitățile de scăpare. Posibilități de scăpare? Era un fel de a spune. Pentru că, judecînd atît de lucid cît îi permitea situația, Lupino fu nevoit să remarce lipsa de șansă a captivului. Orice tentativă de rupere a barierei de foc ar fi însemnat sfîrșitul bietului animal. Era
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fumul dens nu reuși să i le dibuiască. O apucă cu colții de-o labă și-o scutură cu putere. Era ultima ei șansă. Dacă nu-și revenea în simțiri și nu ieșea atunci, focul nu i-ar fi lăsat scăpare. Dar vietatea se mișcă. Se ridică pe picioare și, clătinîndu-se, îl urmă, ținîndu-și fața lipită de șoldul lui Lupino, pînă cînd se strecurară afară. În urma lor, cercul de foc se închise, cu furie, la loc. Reușiseră să se îndepărteze binișor
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pași în fața lor. Nu-i știa. Nu-i întîlnise niciodată pînă atunci. Dar poveștile cutremurătoare despre lupii care încăpuseră pe mîinile lor, auzite de-a lungul drumurilor lor nesfîrșite, îi rămăseseră adînc întipărite în minte. Știa că nu mai are scăpare. Ar fi trebuit, poate, să se opună. Un lup adevărat nu s-ar fi lăsat capturat fără să lupte pînă la ultima picătură de energie. Dar ea nu mai avea de mult așa ceva. O consumase în timpul căutării puiului dispărut. O
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]