4,646 matches
-
perioada 1960-1995 și semnate de către critici de artă și critici literari" (p. 52) și la "studii ale unor critici literari, apărute în aceeași perioadă și dedicate aceleiași problematici a influențele reciproce dintre discursul literar și cel plastic" (p. 52). Ea schițează o panoramă cuprinzătoare a acestor cercetări, pe care le prezintă critic și observă că există trei centre de interes ale acestor articole: "ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură și arta vizuală, în linia doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a doctorului, descoperi iarăși coloana de orbi. Căutând să-și învingă reținerea și spaima de altădată, le cercetă cu atenție fețele. Toți se miră și așteaptă, nici unul nu încearcă să iasă din rând. Nimeni nu strigă, nu se opune, nu schițează vreo urmă de revoltă. Orbul din frunte a căzut, următorul se prăbușește, al treilea își îndreaptă spre cer orbitele goale, dar nu strigă, nu imploră, așteaptă doar... Au o credință atât de puternică, sau și-au pierdut încrederea în vorbe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Ioanei. Personajul feminin, prezentat de același autor heterodiegetic, depășește frica și degustul de la prima întâlnire, pentru a privi cu interes tabloul. Întrebarea esențială nu mai este încotro merg, ci ce spun acești orbi (" Nimeni nu strigă, nu se opune, nu schițează vreo urmă de revoltă. Orbul din frunte a căzut, următorul se prăbușește, al treilea și-a îndreptat spre cer orbitele goale, dar nu strigă, nu imploră, așteaptă doar... Au o credință atât de puternică, sau și-au pierdut încrederea în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară până la noi. Se cunoaște importanța pe care o au puterile și energiile de care vorbesc Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa în teologia bizantină propriu-zisă, după
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
despre educație și învățământ. Antologie, București, Editura Academiei, 1992. Mehedinți, Simion, Creștinismul românesc, București, Editura Anastasia, 1996. Mehedinți, Simion, Discursuri, conferințe, 2 vol., Focșani, Editura Terra, 2000-2001. Mehedinți, Simion, Parabole și învățături din Evanghelie, București, Editura Sofia, 2002. Noica, Constantin, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou, Iași, Editura Moldova, 1940. Noica, Constantin, Pagini despre sufletul românesc, București, Editura Humanitas, 1991. Noica, Constantin, Mathesis sau bucuriile simple, București, Editura Humanitas, 1992. Noica, Constantin, Modelul cultural european, București, Editura
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lor și țelurile societății căreia U aparțin. Artiștii trebuie să fie foarte ostili societății lor și trebuie să nu aibă nici o speranță de a o schimba. *16 În Die Soziologie der literarischen Geschmacksbildung (Sociologia gustului literar), Levin L. Schücking a schițat câteva dintre aceste probleme ; în altă parte, el a studiat în detaliu rolul familiei și al femeilor ca public în secolul al XVIII-lea. *17 142 Deși s-a strâns mult material asupra acestei probleme, rareori s-au tras concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
cât despre cititorii moderni, mulți dintre ei datoresc principalele impresii ce le au ou privire la unele țări străine citirii unor romane, romanelor lui Sinclair Lewis, lui Galsworthy, lui Balzac și lui Turgheniev. Folosită ca document social, literatura ne poate schița conturul istoriei sociale. Chaucer și Langland ne-au păstrat două imagini ale societății secolului al XIV-lea. S-a constatat de timpuriu că prologul la Povestirile din Canterbury oferă o prezentare aproape completă a tipurilor sociale din epoca respectivă. Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
există și profesori universitari, istorici literari de 165 profesie, care au aplicat această metodă mai ales în studiul materialelor literare. Metoda a fost folosită în lucrări foarte variate, de la operele unor dialecticieni foarte serioși, cum ar fi Korff (care a schițat istoria literaturii germane între 1750 și 1830 prezentând-o ca pe o mișcare dialectică de la rațional la irațional până la sinteza hegeliană), până la producțiile fantastice, confuze, pseudomistice, verbaliste ale unor Cysarz, Deutschbein, Stefansky și Meissner. *29 Această metodă se bazează în
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și obiective cu semenii” (Rudică, 2006, pag.28). V. Pavelcu folosește termenul de frustrare când se referă la „condițiile deposedării, la starea organismului sau la formele de reacție. În fața unei piedici, a unei bariere, elevul trăiește un sentiment de deposedare, schițând o reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției sale, se desprind următoarele elemente ale frustrării: 1. necesitatea 2. contrarierea trebuinței 3. caracterul aproape de neînvins al obstacolului 4. două forme de obstacol: extern sau intern 5
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
glumi fără să se teamă că va avea probleme cu disciplina școlarilor. Zâmbetul binevoitor al institutorului/profesorului, răbdarea, omenia sa, creează un climat pozitiv la lecție, favorabil desfășurării muncii sale didactice, respingând sentimentul de frustrare în fața unor piedici sau bariere, schițat prin reacții de apărare sau agresiune. „Tonalitatea afectiv-motivaț ională a relaț iei educative este tot atât de importantă, dacă nu chiar mai importantă decât aspectul ei cognitiv. Prin urmare, este necesar să acordăm o egală (și justificată) atenț ie atât universului afectiv-
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
perioada actuală se caracterizează prin coexistența unor demersuri multiple și prin proliferarea obiectelor de cercetare. Marea majoritate a producției rămâne "clasică", în sensul de "empirică", dar curente critice domină dezbaterile și ocupă partea din față a scenei. Într-un portret schițat din trăsături largi de penel, putem afirma că empiriștii continuă să creadă în valoarea observațiilor, refuză rejudecarea "achizițiilor disciplinei" și se mențin, cel mai adesea, la distanță de discuțiile epistemologice. Dacă am citi dezbaterile din revistele cele mai de vârf
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și divergențele dintre norma academică ideală, literară 4, a limbii române contemporane și norma lingvistică actuală, adică tendințele uzului, punânduse în evidență raporturile dintre ele; c) prin interpretarea datelor rezultate din analiza discursului în sistemul parametrilor de variație culturală se schițează câteva particularități ale "stilului cultural de a vorbi"5 al românilor. Integrarea celor trei perspective de analiză pune în evidență interacțiunile dintre specificul structural și specificul pragmatic al limbii române. Analizând, în acest cadru teoretic, uzurile pronominale actuale într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
stilului cultural de a vorbi"5 al românilor. Integrarea celor trei perspective de analiză pune în evidență interacțiunile dintre specificul structural și specificul pragmatic al limbii române. Analizând, în acest cadru teoretic, uzurile pronominale actuale într-un corpus semnificativ, voi schița câteva elemente de gramatică discursivă a pronumelui românesc în limba română actuală. 1. EVOLUȚIA PRONUMELOR SPRE ANAFORICITATE/DEICTICITATE DIFUZĂ La nivelul sistemului, pronumele sunt pro-forme care funcționează ca deictice/anafore discursive, luându-și referința din contextul situațional, respectiv de la un
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
unui aparat gipsat. Luxațiile sunt tot boli frecvente și extrem de dureroase, la nivelul articulațiilor oaselor, când acestea deviază de la așezarea lor din capsula articulară. Semnele caracteristice sunt: durerea, tumefierea (umflarea) anormală a regiunii, temperatura locală ridicată și neputința de a schița vreo mișcare controlată de la acel nivel. Primul ajutor constă În mișcarea oaselor cu atenție, astfel Încât aceasta să ducă la repunerea oaselor În cavitatea articulară. Se procedează astfel: În timp ce este ținut bine câinele, se Întind oasele În cauză În sens contrar
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Întrecând cu mult pe cea a omului, ceea ce Îi permite, așa cum s-a mai spus, să localizeze de la mare distanță orice sursă sonoră, față de care reacționează diferit, deși, aparent se pare că uneori nu reacționează și rămâne impasibil, fără să schițeze cel mai neînsemnat gest. În realitate s-a dovedit că percepe toți stimulii sonori, doar că unii nu prezintă nici cel mai mic interes pentru el, În acel moment, nu-l mișcă și nu-l alertează, doar că aceștia sunt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
în condiții tragice. S-a folosit expresia " argumentele nu pot fi reconstituite total" deoarece s-a reușit să se regăsească o parte a schițelor hărților demografice folosite la Viena, la executantul lor, geograful - cartograf Nicolae Economu. Realitățile etno-demografice au fost schițate de cei care au prezentat noua hartă a Ungariei, la Viena, făcându-l pe Mihail Manoilescu să leșine când a văzut-o și pe Anton Galopentia să-i declare lui Mircea Eliade la întoarcerea la București, "dacă nu aș avea
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Cambridge, cu difuziunea și absorbția razelor gamma. Continuă studiile începute aici și ajunge la descoperirea efectului care-i poartă numele. Demonstrează natura corpusculară a radiațiilor electromagnetice, descoperire revoluționară. Participă la construirea primului reactor nuclear, la separarea plutoniului de uranium și schițează primul exemplu de bombă atomică. Laureat al Premiului Nobel pentru fizică 1927. Este unul din importanții participanți la Proiectul Manhatan. Ca astronom, fotografiază cometa Halley în 1910. 200 George Eugene Uhlenbeck (1900-1988), fizician danezo-american. În 1925, împreună cu Goudsmit, descoperă "spinul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pure. Modalități și procedee folosite în cercetare:analogia - observarea de asemănări între problema de rezolvat și o altă problemă a cărei soluționare este cunoscută. - alegere de soluții la întâmplare - Thomas Alva Edison - generalizarea - când o problemă este stufoasă, se poate schița o versiune simplificată, care să cuprindă datele ei esențiale - împărțirea - spargerea problemei într-o serie de sub-probleme care pot fi mai abordabile - adunarea - o problemă dificilă poate fi ușurată prin adăugarea unei componente (sub-problemă) - scăderea - îndepărtarea unor componente din problema
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sunt stimulate de joc și fabulație, de povestire și compunere, de activitățile practice și muzicale, de contactul cu natura și da activitățile de muncă. Caracteristicile personalității la vârsta școlară mică Personalitatea copilului se dezvoltă încă de la vârsta preșcolară, când se schițează unele trăsături mai stabile de temperament și caracter. În școală, elevul trece la o nouă formă de activitate și la un nou mod de viață, care vor influența într-un mod determinant formarea în continuare a personalității. Începând cu aspectul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a duce la bun sfârșit o sarcină cu caracter creativ. - Enumerați cel puțin 6 aptitudini speciale (pentru literatură, pictură, matematică, muzică, dans, învățătură, oratorie, artizanat). - Ce probleme demne de soluționări creative s-ar putea pune în legătură cu realizarea unei reviste proprii? - Schițați portretul formatorului “de creativitate”. k) Exerciții de antrenament Găsiți 5 anunțuri publicitare de efect, eventual în versuri, pentru revista “Școala părinților creativi”(individual, 15 min.); Găsiți cât mai multe teme originale pentru Educația adulților (individual, colectiv, 9 min.). Explicați proverbul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
poate fi observat în pictura Cuplu cu o oglindă de Hans von Aachen: bărbatul care ține în mână o oglindă privește cu pasiune femeia în timp ce ea se admiră în oglindă. Aceste perspective ale picturii sunt posibile prin intermediul tropilor ontologici care schițează un spațiu în cadrul spațiului. Oglinda devine un obiect tehnic ajutător la constituirea tropului oferind, prin antiteză, o nouă dimensiune picturii. Totodată, prin intermediul oglinzii se lasă descoperit secretul obiectului de artă: cu cât există mai multe perspective cu atât mai mule
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în joc a acțiunilor de mișcare în grup a jucătorilor aflați în atac sau apărare oglindesc maturitatea tactică a unei echipe. 4.3.4. Caracterul creator sau inițiativa în joc Fiecare echipă își întocmește înainte de meci un plan tactic. Antrenorul schițează planul jocului în general și sarcinile individuale, jucătorii făcând, la rândul lor, propuneri concrete de îmbunătățire. In funcție de acestea și de cele stabilite se modifică sau se completează, dacă este cazul, planul tactic inițial stabilit. Planul va fi alcătuit astfel
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
studiu, copiii au fost puși să deseneze un utilizator de computer, așa cum și-l imaginează ei. Școlarii, mai ales cei mici, de până la 11 ani, au desenat utilizatorul ca pe unul dintre personajele din jocurile lor 82 preferate. „Copiii au schițat mai degrabă personaje din jocuri violente de calculator, decât imaginile unor persoane care folosesc calculatorul”, au declarat coordonatorii proiectului. Joc de cunoaștere personală care pot fi aplicate la preșcolari dar și la școlari Joc de rol:”Cine sunt eu?” Scopul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
universală, a poeziei. Eminescu, Brâncuși sau „Nichita prietenul” devin repere esențiale pentru cel ce a adoptat altă cultură și speră să descopere specificitatea unei civilizații de care se simțea apropiat încă din tinerețe. Mergând pe urmele „etalonului de aur”, isi schițează un autoportret înrudit cu „pată de sânge care vorbește”, încercând a „traduce întunericul”, adică să recupereze logosul. Pentru că misiunea poetului e simultan cuvântare și tăcere, isi articulează lirica pe metaforă dezrădăcinării, a dezagregării spațiului balcanic, în care, el a ales
VUKADINOVIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290662_a_291991]
-
Casa șchiopului), a alegoriei privind creatorul și creația (Capcana albă). V. se situează astfel evident pe direcția scrisului artist al prozei contemporane: povestitor înclinat către „pitoresc și culoare delirantă în linia prozei lui Fănuș Neagu”, el „nu construiește psihologii, ci schițează tipuri și situații de natură să introducă într-o lume ale cărei resurse imaginative sunt într-o continuă metamorfoză” (Mircea Iorgulescu). Insula (1984) este un roman de dragoste complicat până la absurd de boala misterioasă a protagonistei, ca și de biografia
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]