112,413 matches
-
1924, când a luat... drumul muzeului. Era toată ciuruită de gloanțe. „Căruța“ cu aburi Ne vine poate greu să credem că înainte de a ajunge în epoca benzinei omul a avut de susținut o îndelungată luptă cu... șoselele, datorită cărora în secolul al XIX-lea, bătălia a fost câștigată de... drumul de fier. Dar, iată povestea: inginerul Nicolas Joseph Cugnot a construit în anul 1760 o diligență cu aburi, recunoscută (în literatura de specialitate) ca fiind primul vehicul-automobil, care dezvolta, însă, doar
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
înfioare, fie că e vorba despre un tip foarte dur, fie de-o persoană romantică. Dar, pentru vremurile de demult apuse, asemenea procedee nu atât pentru pedepsirea condamnaților, cât pentru a-i speria pe ceilalți erau absolut normale. Judecăți În secolul al XII-lea, în registrul de la Oradea sunt consemnate mai multe judecăți ale unor locuitori din Banat și proba fierului înroșit purtat de unii împricinați, spune istoricul Ioan Hațegan, doctor în istorie. Pe 12 mai 1370, în Banat se va
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
Milioane de turiști rămân îndragostiți de Roma Este extrem de dificil să descrii Roma în câteva cuvinte, un oraș atât de mare, bogat în monumente și panorame superbe, un oraș istoric, care și-a păstrat șarmul și independența de-a lungul secolelor. Istoria Romei poate fi „citită” în fiecare monument sau palat, chiar și pietrele au fost martorele splendorii, ale decăderii, au trecut prin războaie și prin numeroase stiluri arhitecturale. Metropola italiană este un gigantic muzeu în aer liber, vizitat în fiecare
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]
-
între 18-24 de ani - 2,50 euro. Un alt obiectiv important care nu trebuie ratat este Pantheon-ul, ridicat de Marcus Agrippa, restaurat de Domitian, apoi reconstruit de Hadrian, care a adăugat Domul, înainte de a fi transformat în biserică la începutul secolului al VII-lea de Papa Boniface IV. Deosebit la acest complex arhitectural este că singura sursă de lumină este deschiderea vârfului Domului (oculus). Multe personalități marcante ale istoriei și culturii italiene sunt înmormântate aici; îi amintim doar pe pictorul renascentist
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]
-
stâng o monedă în Fontana di Trevi te vei întoarce în cel mai scurt timp în acest superb oraș. Grandioasa fântână a fost proiectată de Nicola Salvi pentru Papa Clemente XII și a fost terminată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Statuia din mijloc îl reprezintă pe Neptun, înconjurat de fiecare parte de Tritoni, iar stilul rococo al Palatului Poli din fundal conferă o imagine de ansamblu perfectă. Un alt loc faimos în Roma este Piazza di Spagna
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]
-
fațade scorojite, care dădeau la iveală un alt soi de graffiti: cel politic. Era vorba de îndemnul „Votați soarele”, însoțit de un soare stilizat, aplicat de partizanii Partidului Comunist Român înainte de alegerile așa-zis libere organizate în deceniul cinci al secolului al XX-lea. În ultimii ani de dictatură comunistă, umbla prin Timișoara zvonul că, pe unele drumuri naționale din Ardeal ar fi apărut pe șosele lozincile „Jos Ceaușescu” și „Jos dictatura”. În cauză ar fi fost autoturisme care se deplasau
Agenda2005-04-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283315_a_284644]
-
măsurilor ce se preconizează pentru o dezvoltare armonioasă, încercăm să facem o expunere a principalelor obiective de interes. Centuri rutiere În prezent, Timișoara, spre deosebire de alte orașe construite pe sistem radial-inelar de străzi, are avantajul existenței câtorva bulevarde largi proiectate la mijlocul secolului trecut, care permit „respirații” pentru circulația auto. Totuși, devierea traficului greu și a circulației de tranzit în afara orașului este necesară, motiv pentru care s-au inițiat proiecte de realizare a centurilor rutiere. Un prim astfel de tronson de centură, dinspre
Agenda2005-04-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283312_a_284641]
-
persoane, ceea ce a dus la unificarea cartierelor periferice cu centrul. O altă perioadă în care populația se dublează este între 1965-1980, când crește de la 151 995 la 312 720 locuitori. Dublarea suprafeței orașului s-a făcut în jurul anilor '50 ai secolului trecut, apoi prin industrializarea forțată din regimul ceaușist s-au construit circa 60 000 de apartamente. Însă, noile zone rezidențiale nu asigurau necesitățile de calitate a vieții populației. Fiecare zonă de locuire trebuie să întrunească anumite funcțiuni pentru ca rezidenții săi
Agenda2005-04-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283312_a_284641]
-
1956), „La Dolce Vita“ (1959) - o piatră de hotar în istoria filmului -, „8 1/2“ (1963), „Satyricon“ (1970), „Roma” (1972), „Amarcord“ (1974), la multe scriind și scenariul. A murit în 1993. VINERI, 21 IANUARIE AARON FLORIAN În urmă cu două secole s-a născut Aaron Florian. A absolvit cursurile Universității din Budapesta și a fost profesor de istorie. A redactat manuale de istorie, a fost redactor la revista „Muzeul Național“, a colaborat constant la „Foaie pentru minte, inimă și literatură“ și
Agenda2005-03-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283291_a_284620]
-
împreună cu G. Hill primul cotidian românesc, „România“, în 1837. A fost unul din participanții marcanți la Revoluția română de la 1848 din Țara Românească. În 1872 a fost ales membru al Academiei Române. A decedat în 1887. CHRISTIAN DIOR Se împlinește un secol de la nașterea lui Christian Dior, celebru stilist francez. Și-a început cariera ca desenator, având succes inițial cu modele de pălării. În 1946 și-a deschis propria casă de modă și a impus un stil aparte, opulent, în contrast cu austeritatea vieții
Agenda2005-03-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283291_a_284620]
-
noapte, acompaniați de foarte mulți decibeli, în restaurante, discoteci sau tascas. Un punct important pe agenda culturală a capitalei îl reprezintă Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía, unde puteți admira lucrări ale unora dintre cei mai importanți artiști ai secolului XX: Picasso, Dalí, Tapies, Chillida, Miró, Gris, Bacon și alții la fel de importanți. În incinta muzeului mai există o bibliotecă impresionantă, un centru de cercetare, iar intrarea este 3 euro de persoană. Considerată una dintre cele mai importante galerii de artă
Agenda2005-04-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283320_a_284649]
-
admira opere de artă ale unor pictori precum Goya, Velázquez, Murillo, Zurbarán, El Greco, Ribera, Tizian, Boticelli, El Bosco, Rubens, Van Dyck și mulți alții. Cu siguranță cele mai vechi și cele mai impresionante opere de artă din Spania, cele din secolul XVII, sunt găzduite de Real Academia de Bellas Artes de San Fernando. Aici se găsesc și două autoportrete ale lui Goya, o sală este dedicată în întregime marelui Picasso, însă accesul la bibliotecă, care este folosită în domeniul cercetării, este
Agenda2005-04-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283320_a_284649]
-
Iarna - anotimpul în care ursul ne „spune“ timpul probabil Evoluția climei pe glob cuprinde încă o serie de necunoscute care sunt în curs de studiere Se schimbă clima? Această întrebare nu se pune de ieri sau de azi, ci de secole. Însuși Ștefan Hepites, cel care a înființat primul Serviciu Român de Meteorologie, analiza într-o lucrare de referință („Schimbatu-s-a clima? ”,1898) modul în care fenomenele atmosferice ieșite din comun, excepțiile de la regulă, se oglindesc în atitudinea populației. La mai puțin
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
Hepites, cel care a înființat primul Serviciu Român de Meteorologie, analiza într-o lucrare de referință („Schimbatu-s-a clima? ”,1898) modul în care fenomenele atmosferice ieșite din comun, excepțiile de la regulă, se oglindesc în atitudinea populației. La mai puțin de-un secol de la constatările făcute de românul Ștefan Hepites, care a deschis noi căi de observații și determinări meteorologice, meteorologul german von Dudolf ajungea, în 1966, la concluzia că „anotimpurile au fost complet răsturnate”, situație cauzată de „creșterea curenților nordici de aer
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
de când există înregistrări obiective ale „mersului vremii”. Perioadele toride sunt cel mai adesea precedate sau urmate de ploi devastatoare. Acum câțiva ani (în august 2002), unele regiuni din Europa au fost cuprinse de ceea ce mai târziu s-au numit „Inundațiile secolului“. Timp de aproape trei săptămâni, ploi torențiale s-au abătut asupra unor regiuni din nordul Italiei distrugând viile și plantațiile de măslini, la Londra sistemul de metrou a fost inundat, în multe localități din Germania și Olanda unele străzi s-
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
este cea mai mică dintre cele aparținând Academiei Române și are, preponderent, reprezentanți în zona științelor exacte. Cu toate acestea, viața academică din Banat este una spectaculoasă, cu șanse de a aborda, interdisciplinar, provocările progresului tehnico-științific de la începutul nostru furtunos de secol. Dintru început, de la 1866, Academia noastră s-a dorit a fi a românilor, reunind sub cupola celui mai înalt for științific național, care purta numele de Societatea Academică Română, reprezentanți din toate provinciile românești. Așa se face că între fondatori
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
pierdut funcționalitatea de prim for științific național, fiind subordonată Consiliului Național pentru Știință și Tehnică. În pofida perioadelor dificile pe care le-a traversat, Academia Română a avut puterea să-și reafirme identitatea în spiritul în care fusese creată cu aproape un secol și jumătate în urmă, după Revoluția din Decembrie 1989. Chiar din 5 ianuarie 1990, Academia Română și-a reluat numele, autonomia funcțională și aria de cuprindere, asumându-și misiunea de a reprezenta spiritualitatea creativă a națiunii noastre. De atunci încoace a
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
însă, nu există dubiu cu privire la valoarea premiilor Academiei (în prezent, 70 la număr, acordate o dată în viață, ne-membrilor Academiei) sau în ceea ce privește statutul în societate al celor ce au devenit membri ai Academiei Române. Tradiția bănățeană La aproape o jumătate de secol de când au fost create primele unități de cercetare ale Academiei Române la Timișoara (1951) și de la apariția Bazei de Cercetări Științifice din Timișoara a Academiei, membrii actuali au făcut efortul de a recupera istoricul perioadei parcurse. Cu acel prilej, academicianul Ioan
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
său discurs la primirea în comunitatea academică timișoreană, profesorul dr. Ioan Munteanu a evocat două nume luminoase ale școlii medicale de la noi: academicienii Benedict Menkes și Pius Brânzeu. Cel dintâi s-a aflat între fondatorii învățământului superior românesc timișorean, la mijlocul secolului trecut, dar a fost și un deschizător de drum în cercetarea embriologică din partea noastră de Europa. În 1951 a organizat și a condus primul colectiv de cercetări medicale din Timișoara, în rețeaua de cercetare a Academiei Române, iar un an mai
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
Științifice a Academiei Române, al cărei director a și fost până în 1958. A înființat, în 1963, Centrul de Embriologie Normală și Patologică. Cea de a doua personalitate evocată, academicianul Pius Brânzeu, a marcat medicina românească timp de aproape trei sferturi de secol. Format la Facultatea de Medicină din Strasbourg, profesorul, apoi academicianul Pius Brînzeu a revoluționat tehnicile chirurgiei românești, s-a numărat între fondatorii actualei Universități de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” - unde a fost și rector, o lungă perioadă de timp
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
iarnă din București, telefoane 021-315 75 66 și 021-212 60 70. O.N. Seminar l Internațional În zilele de 8-9 februarie 2005, Primăria Karlsruhe în colaborare cu Primăria Timișoara va organiza un seminar cu tema „Scrisoarea europeană” - Orașul european al secolului 21 - problematică, analize și planuri de viitor din perspectiva sud-est europeană. Acțiunea se încadrează în demersurile municipalității timișorene de a sprijini candidatura orașului înfrățit, Karlsruhe, pentru a deveni Capitala Culturală a Europei în 2010. Pe lângă experți din Timișoara și Karlsruhe
Agenda2005-06-05-general 1 () [Corola-journal/Journalistic/283359_a_284688]
-
Anca-Iulia Ciucur și Manuela Popovici; Secția de Artă a BJT: Albume de artă europeană (9-18); Vaporul Pelican: Om la apă dulce, expoziție de portrete-infografii, de Traian Abruda; Aquatim: Cornelia Rusu Lăboșan, expoziție de pictură (9-16). Biblioteca Austria: Imaginea Austriei în secolul al XIX-lea, exponate din colecția istoricului Thomas Remus Mochnacs (9-18); Casa Universitarilor: Umbre trecătoare, expoziție de grafică de Nora Danciu (9-21); British Council: Expoziție de fotografie de Alexe Popescu (9-18); Casa de Cultură a Studenților: Expoziție comemorativă Emmanuel Kant
Agenda2005-05-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283346_a_284675]
-
și om politic, tatăl celei ce avea să devină soția lui George Enescu. Se cuvine să amintim că numele Tescanu este adăugat de boierii Rosettești, după denumirea satului în care se află conacul familiei, stabilită în acest loc de patru secole. Recent, Vasile Parizescu, Președintele Asociației Colecționarilor din România, a clasificat imobilul în categoria "micilor palate", firește, luând în considerare anumite caracteristici ale construcției, amplasarea acesteia precum și gândirea spațiului înconjurător. Dumitru Rosetti Tescanu s-a născut la 5 septembrie 1852, la
Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897) by Elena Bulai () [Corola-journal/Memoirs/14408_a_15733]
-
dată în "Convorbiri literare" nr. 39/1895. A fost membru al Societății Junimea, Președinte al Ligii Culturale, filiala Bacău, membru fondator al Internaționalei I și prieten de o viață cu Vasile Conta, unul dintre cei mai importanți gânditori români ai secolului al XIX-lea, despre care Eminescu spunea că "e din numărul acelor puțini care nu reproduc numai idei nerumegate din cărți străine, ci gândesc mai cu seamă singuri". Cunoscând perfect limba franceză, Dumitru a tradus două lucrări importante ale lui
Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897) by Elena Bulai () [Corola-journal/Memoirs/14408_a_15733]
-
o persoană austeră, cu principii etice respectate strict, un tată iubitor dar cu o afecțiune discretă, zâmbind rar, în fața căruia copii săi se simțeau intimidați. Înclinat în mod deosebit spre arte și literatură, va întreține o uriașă bibliotecă - pentru sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX -, care-l va uimi pe George Enescu, venit în vizită pentru prima oară la Tescani, prin anii 1909-1910 și-i va smulge exclamația: "M-am rătăcit în biblioteca Rosetteștilor!". Într-adevăr, biblioteca număra peste douăsprezece mii
Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897) by Elena Bulai () [Corola-journal/Memoirs/14408_a_15733]