3,395 matches
-
verificarea... Costache: ...Și eu... am venit să te întreb de ce marfă mai ai nevoie... să... Voi vă certați... voi vă-mpăcați... Știu eu... Matei: Scormonești, scormonești, doar ai să descoperi în mine un securist! Ei, află că n-am fost securist! Și asta nu pentru că am avut mai multă conștiință ca alții! Aiurea! N-am vrut să fiu. Și-am plătit chestia asta cu bani, cadouri, temeneli, cuvinte în doi peri... Și m-au lăsat în pace... ca pe-un neserios
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Împotriva etnicilor sîrbi și germani (p. 109), ci Împotriva tuturor celor considerați nesiguri, În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți În confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), În noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. CÎt despre Ion Marinescu și Titi Mămăligă, doi membri ai rezistenței
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fiind prima investigație făcută de un istoric În arhivele structurilor poliției politice comuniste[...]. Prin volumul lui Marius Oprea este cîștigată prima luptă din bătălia cu adevărul” despre o instituție-cheie a regimului represiv. Prima secțiune a volumului, intitulată lapidar și sugestiv „Securiștii”, cuprinde 40 de documente, de Întinderi diferite. Din primele aflăm că „Sabia ascuțită a Partidului”, cum se autodefinea Înlocuitoarea vechii Siguranțe În 1951, avea niște efective tot mai mari (pp. 63-67), plătite cu salarii astronomice (pp. 80-82). Astfel, spre comparație
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Toată această „zarvă de detalii”, cum ar spune Baudelaire, abia invocat, conturează un tablou al unor oameni care trebuie să săvîrșească orori, dar nu uită să-și trăiască, cu o intensitate sporită, propria existență. Viața boemă nu le era iertată securiștilor, aproape toți (cu unele excepții spre vîrful ierarhiei) fiind epurați din cadrul aparatului. Există o adevărată competiție cu... milițienii: cine prinde mai repede „bandiții”, dar, mai ales, cine Îi raportează, fiind situații cînd „captura” unora trece În contul celorlalți (pp. 85
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
spre vîrful ierarhiei) fiind epurați din cadrul aparatului. Există o adevărată competiție cu... milițienii: cine prinde mai repede „bandiții”, dar, mai ales, cine Îi raportează, fiind situații cînd „captura” unora trece În contul celorlalți (pp. 85, 272). Un milițian și un securist din Șoarș ajung să se Încaiere (p. 302), acest „sport”, evident extraprofesional, fiind practicat și Între angajații aceleiași instituții. Într-un alt caz un plutonier-major, protejat de șeful direct, Îl Înjură pe un colonel (p. 135), agresiunile verbale fiind de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe un colonel (p. 135), agresiunile verbale fiind de altfel frecvente. Cei mai bine pregătiți cred că ceilalți sînt buni de vînzători „la Aprozar” (p. 72). Cetățenii obișnuiți au parte și ei de violențe, chiar În afara orelor de program: un securist bate un șef de tren, fiindcă refuză să Îi transporte niște saci cu ovăz pentru care nu avea documente (p. 136); mai mulți „gradați” fură lucruri din casele celor fugiți peste graniță (p. 144); un lăutar a fost bătut pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sfîrșit, Într-un plan de măsuri generale pentru anul 1989 (pp. 497-523), apare angajamentul că vor fi reduse cheltuielile materiale și consumurile energetice, iar componentele electronice vor fi produse În țară. Paranoia dictatorului ajunsese și aici. Lipsiți de mijloace adecvate, securiștii nu mai puteau afla cine sînt autorii lozincilor scrise pe asfaltul șoselelor, În closetele publice, În gări și pe trenuri. PÎnă și Încă puținii cîini comunitari deveneau incontrolabili, unii purtînd inscripția ce conținea o cacofonie („Epoca Ceaușescu”). O mașină de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a se constitui, mai Întîi, Într-un obiect de cercetare care să răspundă la o Întrebare simplă: cum a fost posibil ca Într-o comună de munte, Ministerul de Interne să trimită În perioada 1949-1958 cel mai mare număr de securiști pe cap de locuitor” (p. 12). Este o Întrebare la care cartea Aurorei Liiceanu Își propune să răspundă. Lucrarea este structurată În trei capitole care abordează fenomenul rezistenței și consecințele acestuia pornind de la un caz particular, Nucșoara (În primele două
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre Emil Constantinescu, o dată ajuns președinte, și coaliția aflată la guvernare Între 1996 și 2000. Autorii nu se feresc să intre nici În domeniul serviciilor secrete, studiind - pe cît se poate - modul În care fostul președinte „a fost Învins de securiști”, În măsura În care a dorit cu adevărat să lupte Împotriva lor. De asemenea, sînt binevenite și incursiunile În psihologia unora dintre personaje (din nou, este vorba În principal despre Constantinescu), pentru că, așa cum remarcă autorii la un moment dat, instrumentele analizei politice clasice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de stânga". Comuniștii și anticomuniștii români de după 1990 sunt ultimele rămășițe intelectuale și politice ale unui perfid stalinism în gândire. O societate coruptă nu poate avea o civilitate matură și funcțională, în ciuda stelelor acesteia, aflate mai mult pe umeri. Un securist inteligent, de bun-simț, spunea că și el regretă acapararea României de azi de către securiști și informatori din eșaloanele doi și trei ale fostei Securități comuniste. Să nu ne facem iluzii! Acești securiști români huliți de gloatele media sunt într-un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ale unui perfid stalinism în gândire. O societate coruptă nu poate avea o civilitate matură și funcțională, în ciuda stelelor acesteia, aflate mai mult pe umeri. Un securist inteligent, de bun-simț, spunea că și el regretă acapararea României de azi de către securiști și informatori din eșaloanele doi și trei ale fostei Securități comuniste. Să nu ne facem iluzii! Acești securiști români huliți de gloatele media sunt într-un consens politic și economic de exploatare colectivă cu "alți securiști" din servicii speciale (occidentale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
stelelor acesteia, aflate mai mult pe umeri. Un securist inteligent, de bun-simț, spunea că și el regretă acapararea României de azi de către securiști și informatori din eșaloanele doi și trei ale fostei Securități comuniste. Să nu ne facem iluzii! Acești securiști români huliți de gloatele media sunt într-un consens politic și economic de exploatare colectivă cu "alți securiști" din servicii speciale (occidentale și prooccidentale). Agamben conchidea, referindu-se la prezența televiziunii în societatea de azi: "Timișoara este, în acest sens
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
României de azi de către securiști și informatori din eșaloanele doi și trei ale fostei Securități comuniste. Să nu ne facem iluzii! Acești securiști români huliți de gloatele media sunt într-un consens politic și economic de exploatare colectivă cu "alți securiști" din servicii speciale (occidentale și prooccidentale). Agamben conchidea, referindu-se la prezența televiziunii în societatea de azi: "Timișoara este, în acest sens, Auschwitzul epocii spectacolului, și în același mod în care s-a spus că după Auschwitz este imposibil să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Lupul și chitanța prin convertirea intelectualului "de prisos" la clasa muncitoare, printr-un gest de obediență sfidătoare potențând disidența. La același autor, o compensare prin ficțiune justifică tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul din Frica (titlu semnificativ care-l substituie la reeditare pe cel de Confesiuni paralele) este terorizat realmente de subiectul chestionat, decis să-i completeze oral, telefonic, printr-o avalanșă de scrisori, etc. o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
invadat masiv lumea autohtonă, după 1989" nu? Ieri, Mona Muscă a fost exclusă, împreună cu deputatul I. Ghișe, din P.N.L. Nu contează, pentru mine, dacă premierul Tăriceanu s-a răzbunat astfel, ci că PNL este prima formațiune care-i îndepărtează pe securiști. Volens-nolens, vor urma și celelalte. E un semn benefic, de neimaginat cu ceva vreme în urmă. Astfel, rolul "istoric" al Monei Muscă este uriaș. Bineînțeles că a declarat imediat că nu demisionează din Parlament. Cum altfel? Ce-ți imaginai? Domnii
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vizibile sunt intervențiile prezidențiale în această privință, trebuie să recunoaștem că prioritatea a avut-o PNL. De altfel, cel mai recent sondaj pe care l-am văzut, care arată că PNL a câștigat un procent, iar PD, care-și protejează securiștii din structurile sale și demnitarii cu trecut securist, a pierdut două, ar putea confirma că societatea românească începe să fie interesată de luminarea trecutului său. Sigur, aceste evoluții în sondaje nu sunt foarte spectaculoase, dar suntem de-abia la începutul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să recunoaștem că prioritatea a avut-o PNL. De altfel, cel mai recent sondaj pe care l-am văzut, care arată că PNL a câștigat un procent, iar PD, care-și protejează securiștii din structurile sale și demnitarii cu trecut securist, a pierdut două, ar putea confirma că societatea românească începe să fie interesată de luminarea trecutului său. Sigur, aceste evoluții în sondaje nu sunt foarte spectaculoase, dar suntem de-abia la începutul deconspirării și al măsurilor ce succed acesteia și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mă gândeam la o refacere a CNSAS pe calea apelului la deținuții politici necompromiși, dar nici ceea ce a propus Dinescu nu e rău transparență totală. În opinia mea, plecând de la propunerile lui Dinescu, asta ar însemna: 1. Publicarea listelor cu securiști și a listei celor care au dosare de rețea pe Internet, începând cu politrucii, că ei ne interesează în primul rând. Am înțeles că publicarea tuturor dosarelor nu e posibilă, nu atât din motive tehnico-in-formatice, cât umane ar fi nevoie
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ei, să vezi cum ar veni și frica de rușine! Eram, poate, obosit și n-am sesizat acel pasaj din intervenția lui Radu Filipescu, dar lucrurile mi se par destul de clare. Din moment ce SRI a fost creat prin apelul la foștii securiști, e limpede că aceștia au lucrat, o bună bucată de vreme, cu fostele lor legături din societate. Poate nu toți, dar majoritatea colaboratorilor a fost recuperată de SRI ori de alte servicii "surori", că Securitatea s-a spart în mai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
descărcarea proprie, acea mărturisire trebuia făcută, iată că a slujit drept pildă! Poate mai sunt asemenea cazuri și în alte părți. Dincolo de faptul că informatorii nu sunt principalii vinovați pentru dezastrul României comuniste și imediat postcomuniste că doar existau și securiștii, care îi racolau, și înalții activiști, care dirijau și controlau Securitatea! Cred că trebuie să practicăm o anumită îngăduință față de cei nu foarte păcătoși, pentru a încuraja astfel autodeconspirările, care mi se par mai eficiente pentru spiritul public decât deconspirările
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
operativă, interceptarea telefoanelor și a corespondenței private etc. Or, la noi nu exista înainte de 1989 ceea ce numim presă, prin urmare rețelele de informatori erau hipertrofiate în raport cu serviciile din țările normale, supravegherea telefoanelor și interceptarea corespondenței se puteau face la discreția securiștilor, fără opreliști legale reale și sfidând Constituția, iar tehnica operativă, deși mai modestă decât în lumea dezvoltată, era exploatată la sânge. Între timp, am citit și eu interviul acela și, am impresia că, pentru situația de dinainte de 1989, cifrele și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru că nici un serviciu de informații din lume nu-și deconspiră agenții sau colaboratorii activi decât punctual, când nu au încotro ori au nevoie, în interes propriu, de o asemenea deconspirare. Cei 70-80% nu pot fi deconspirați doar pentru trecutul lor securist, pentru că le afectăm statutul lor actual sereist! Se sparie gândul, dragul bunicului... Înseamnă că, de fapt, noi deconspirăm acum doar pe cei care, într-un fel ori altul, s-au "eliberat" după 1990, s-a renunțat la ei din varii
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
an condamnarea oficială a comunismului, transferul tuturor arhivelor, deconspirarea activimo-securimii începând cu vârfurile -, pe mine nu mă mai interesează existența sau inexistența unui dosar al D-Sale. Dacă toate cele amintite se întâmplă, înseamnă că D-Sa nu mai este securist, chiar dacă va fi fost vreodată. Mai mult, dacă se și civilizează puțin să renunțe măcar la companiile dubioase prin cârciumi și la condusul automobilului după consumul de alcool aș fi în stare să-l mai votez o dată, de data aceasta
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să mai stopezi procesul după ce, slavă Cerului!, cea mai mare parte a dosarelor a ajuns la CNSAS. Sper că se va ajunge la peștii mari. Chiar ieri au fost declarați drept autori de acte de poliție politică un număr de securiști în frunte cu generalul Pleșiță și de informatori. O să-mi spui că, în cazul Pleșiță, lucrurile sunt clare, că sunt deja procese penale deschise împotriva lui. Așa este, doar că acum avem confirmarea oficială a instituției abilitate prin lege să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lui Băsescu și victimă a lui Tăriceanu, e mai puternică decât turnătoarea Dana. Domnul profesor Dan Voiculescu, contestatar vehement al lui Traian Băsescu și al puterii portocalii în spațiul lăsat liber de un PSD blegit de tot, îl călărește pe securistul Felix. (s.n.) Ca să existe în conștiința publică imaginea răului pricinuit de Securitate, ar trebui să iasă la iveală un număr suficient de victime și mărturii." (7 octombrie 2006, "Gândul", Cristian Tudor Popescu, Securitatea agent electoral) Liviu Antonesei: Eu înțeleg ce
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]