3,661 matches
-
respecta acest cuvânt în căsnicie. Atunci. . ? Tocmai aceasta este durerea mea cea mare! Dacă și eu și Marta ne-am lua un angajament solemn în faț a lui Dumnezeu și în fața unor martori ca să trăim despărțiți, dar să păstrăm cu sfințenie castitatea? N-ar fi aceasta cea mai bună soluție ? Eu nu pot să fiu cast atâta vreme cât sunt lângă Marta. Iar Marta, așa slabă și bolnăvicioasă cum este, s-ar distruge dacă ar mai purta una sau două sarcini. Conștiința mea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sub numele de „Calendarul lui Franklin”. Cei care făceam parte din „prietenii frățiilor de cruce” trebuia să fim cei mai disciplinați elevi. Ora deșteptării, dimineața la internat ne sculam la ora 5, orele de meditație, programul școlii, trebuiau respectate cu sfințenie. Noi, cei încadrați în „prietenii f.d.c.” trebuia să fim cei mai corecți și cei mai muncitori. Nu ne era permis să mințim sau „să fugim” de la ore. Îmi amintesc cu multă plăcere că vinerea făceam post negru, iar pâinea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
11 și Deuteronom 14. „Mielul, vita și puiul se numără printre cele permise; porcul și scoicile sunt interzise.” ritualul pregătirii mesei și justificarea religioasă a alimentației sunt elemente specifice stilului de viață al evreilor ortodocși și necesare în vederea definirii identitare. Sfințenia mesei și sacralitatea spațiului personal din fiecare locuință amintesc de mentalitățile tradiționale, arhaice, în care fiecare practică socială avea un model divin, iar acțiunile umane reprezentative imitau modelele arhe tipale revelate de o divinitate și transmise intergenerațional. Păstrarea lor în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
extinse la toți credincioșii în Noul Testament. Astfel, taina mirungerii este taina preoției universale. Tradiția preoției este strâns legată de Biserică și de VIețile sfinților. „Părinții deșertului” au fost specialiști ai trăirii religioase foarte charismatici. Unii aveau daruri personale, legate de sfințenia lor proprie, cunoșteau inimile, discernământul minților și pe cel al gândurilor. Ei sunt numiți părinți sau avve. Spusele/faptele lor sunt cuprinse în Pateric; f) taina cununiei. În ortodoxie, clerul bisericesc este obligat la căsătorie înainte de hirotonisire. În Rusia, preoții
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de cultul morților, nici de solidaritate... Nu mai dispunem nici de cultul muncii, nu mai avem demnitate. Dacă e grăitoare o Sorbonă, noi legionarii avem Sorbona noastră: diploma pătimirii, diploma temniței prin care mulți s-au înălțat până la starea de sfințenie... Nu e deajuns să constați răul care ne doboară pe toți! Trebuie să strigi și să lupți, glasul tău să fie tulnic, dangăt de clopot, chemare și îndemn la luptă! O țară și un neam nu piere din lipsă de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
arma în mână și fața la dușman, de la soldații lui Decebal căzuți pe ruinele Sarmisegetuzei și până la cei de ieri, sfărâmați de obuzele de la Mărășești și Turtucaia. Când doi legionari s-au apropiat apoi și au început să amestece cu sfințenie această țărână în timp ce ceilalți, salutând tot timpul cu brațul întins, cântam din toate puterile inimii imnul Legiunii „Sculați români la luptă, bate ora/ Din urmă pentru neamul românesc etc.” Momentul a fost atât de înălțător și atât de mișcător, încât
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
critica literară tradițională. El este de părere că opera de artă adevărată este, în chip fatal, morală. Morală, nu moralizatoare. Respectă tradițiile spiritualității românești și face o listă a miturilor esențiale, printre care figurează ospitalitatea, casa (vatra, căminul, loc de sfințenie), cinstea casei (cu „păzitoarea” ei, femeia), concepția netragică a vieții etc. Nu îi place structuralismul și, în genere, e sceptic față de școlile formaliste în critică. Este un tradiționalist, însă unul european, disponibil, permisiv față de fenomenele culturii moderne. Câtă vreme nu
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
succesor al său în fruntea comunității pe care o întemeiase. El considera că singura călăuză credibilă pentru discipolii săi era doar învățătura pe care le-o lăsase moștenire. Astfel, datoria fundamentală a oricărui călugăr era aceea de a respecta cu sfințenie tot ceea ce predicase Maestrul pe parcursul vieții sale. Tradiția din Ceylon consemnează că, imediat după decesul lui Buddha, un călugăr pe nume Subhaddha le-a pus tovarășilor săi: „Nu vă mâhniți, nu vă tânguiți! Am scăpat din fericire de Marele Ascet
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu vechile culte închinate zeilor. Existau de asemenea în simbolismul solar influențe iraniene și centro-asiatice. Școala din Mathură a impus anumite reguli iconografice în ceea ce privește reprezentarea lui Buddha: umărul drept descoperit, pliurile abia vizibile ale mantiei monahale și principalele semne ale sfințeniei: protuberanța craniană (ushnīsha), excrescența acoperită cu păr între ochi (ūrna) și roata sacră (ćakra) gravată în palmă. Iluminatul este reprezentat în poziția „lotus”, iar gesturile sale (mudră ) inspiră absența fricii, bunăvoința, meditația și dorința de a-și transmite altora învățătura
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
prin culoare, se manifesta luându-ne jalea și ducând-o mai departe... Eu atunci mă gândeam acasă, pentru că era Sfântul Nicolae. Și poate că nici o sărbătoare nu avea atâta fast cât avea ziua de Sfântul Nicolae. Tata Își serba cu sfințenie ziua. Cât eram la țară, veneau din Împrejurimi, protipendada localităților, pentru că la tata se tăiau purcei, se tăiau miei, se bea țuică de Pitești... După ce am pierdut tot de acolo și am ajuns În Constanța, săraci ca toți ceilalți, ziua
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
târziu.251 Dacă nu erau cabareturile de noapte, erau grădinile de vară.* Incontestabil că bucureșteanul jertfește prea mult pe altarul mâncării, bău turii și petrecerilor, iată de ce viața de noapte cu vin bun și cu lăutari a cultivat-o cu sfințenie. Herăstrăul vechi era grădina de predilecție a bucureștenilor. Mai târziu s-a deschis și Herăstrăul nou, dar fără prea mare succes. Și mai era și Teiul 252, unde se făceau petrecerile ziua și unde chefliii se scăldau când se încălzeau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
recent, e Faillité de l’Université? (Gallimard, collection „Idées”, 1972), un eseu sociologic de Jean Fourastié. Autorul se îndoiește că dincolo de realizările tehnice putem vorbi de „progres”. Nu există - susține el - decît „erori, cruzimi, orori, eșecuri, reușite, sacrificii, devotamente, eroisme, sfințenii, care au constituit dintotdeauna condiția umană”. Mărturisesc faptul că, obișnuit cu teoria despre „progresul adevărului” și cu cea despre „progresul conștiinței”, afirmația sa m-a frapat. Nu spun că omul de azi e mai bun decît cel de acum un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am trecut încet către cealaltă parte de ogradă. Am observat că fîntîna are ghizdelele năruite și că teiul de la poartă a rămas necules. Teiul, în care cu greu s-ar mai putea sui cineva, are în mintea mătușii o anume sfințenie. Coroana lui a oprit cîndva scînteile unui mare incendiu, salvîndu-i gospodăria. Despre fîntînă a spus că va veni un om s-o curețe și să-i pună ghizdele noi. Spre seară, împreună cu Ducu, am fost la mătușa Aneta. Noua ei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
universitar, geograf și geolog, cu mare patos relieful Bucovinei, al Sucevei, al Moldovei de Sus, Încât cred că va place. Este un mic cadou ce pot să vi-l fac. Micul volum de scrisori, pe cari le-am păstrat cu sfințenie și cu admirație, scrise de Dvs., l-am expediat pe adresa Dvs., cu rugămintea să nu vă supere dorința mea. Dacă Dvs. vă este greu sau delicat a preda Muzeului, personal, eu vă rog să folosiți scrisoarea mea către Muzeu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
atmosfera de la lansarea de la Fălticeni. Ce n-ai făcut tu pentru ei, cei adevărați, care poate nu-și dădeau prea bine seama ce realizaseră și-a trebuit să vină altcineva să le-o spună. și le-ai spus-o cu sfințenia spiritului care nu se lasă Învinsă, le dă 701 doar Îmbătaților de glorie iluzia că-s mai puternici și mai adevărați decât ea. Faci bine că dai zor „Cazabanilor”, mă gândesc la noblețea lui Jules, și-apoi un interviu, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
facă se poate aștepta la o percheziție și la un control al averii. Plăcută libertate. După 39 de ani, dintre care ultimii 18 sunt cei mai luminoși din întreaga existență a poporului nostru! Puritatea noastră socialistă se cere apărată cu sfințenie. Ce ne așteaptă de aici înainte? Ce alte libertăți ne pregătește magul de la Scornicești în lungile lui visări de la masa sa de lucru? Poate cineva răspunde? O ființă umană, [septembrie] 1983, difuzată la 18 septembrie 1983 Domnule Vlad Georgescu, Sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
viitoare despre gradul de decădere la care poate ajunge un popor ale cărui destine au încăput pe mâna unor oameni lipsiți de cultură, de simțul realității, de patriotism și de sensul adevărat al istoriei. Peliculele acelei zile trebuie păstrate cu sfințenie. Un român care vă arată adevărul, [septembrie] 1983, difuzată 25 septembrie 1983 Stimate domnule Vlad Georgescu, Vin cu rugămintea să-mi difuzați această scrisoare în cadrul emisiunilor postului de radio Europa Liberă și să o trimiteți la următoarele destinații: Congresului SUA
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
interese, pierderea credinței în biruința legionară, neputințele vârstei, revenirea lor să nu mai aibă loc sau să vină prea târziu. Oricum, bilanțul vieții unui legionar se face în ultima clipă a existenței sale, când se poate ridica chiar până la treapta sfințeniei, sau să cadă. Ce rămâne după el? Viața lui de luptă, cantitatea de jertfă adusă în slujba Neamului și a Legiunii pentru a le asigura perenitatea. Cantitatea de jertfă globală, rezultat al însumării jertfei fiecăruia în parte, depusă la picioarele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
volumul, apărut postum, Descântece din Cornova - Basarabia (1984), C.-G. a adus substanțiale contribuții la cunoașterea mitologiei populare, a descântecului ca formă de expresie și a semnelor și gesturilor agentului magic, al cărui limbaj „are pentru țăranul basarabean ceva din sfințenia slujbei religioase din biserică”. SCRIERI: Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), București, 1940; ed. 2, îngr. și pref. Sanda Golopenția, București, 2002; Credințe și rituri magice, București, 1944; Descântece din Cornova - Basarabia, Providence (SUA), 1984
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
îmbărbătare pentru miile Dvs. de elevi știuți și anonimi, într-o continuare a drumului netezit și trasat de Dvs. Domnule profesor, dar nu trebuie să ascundem că pe lângă lucruri emoționante, ce ne umplu sufletul de mândrie, lucruri duioase păstrate cu sfințenie de la străbuni - ați întâmpinat și găsit în calea Dvs. și unele lucruri trăite și îngrijorătoare, ceva așa, ca să mă exprim în mod simbolic - precum ar fi rugina pe moneda circulatorie a limbii, precum și pe strunele de harfă ale sufletului nostru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Riturile de descolindare, Reflexul riturilor negative în formulele-amenințări la români, ca și la alte popoare și Substratul mistic al descolindatului. În esență, descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, „care au încălcat o tradiție, pe care colectivitatea rustică o respecta cu sfințenie: buna primire a colindătorilor”. Cu obiectivitate, examinează - extrem de minuțios - faptele descolindatului, unele benigne, umoristice (autorul știa bine că realiza, totodată, un studiu al satirei populare), altele reprobabile, „ignobile răzbunări”, venind „în conflict cu cea mai elementară etică”. C. a vădit
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
în măsura în care sunt afectate de trecerea timpului. O putem constata și în cazul lui Odobescu. Studiul de tinerețe din 1861 dedicat folclorului extrăgea din Mickiewicz un citat referitor la raportul dintre poeziile populare și forțele destructive ale timpului: "Sicriu plin de sfințenie! Pe tine nu te atinge, nici nu te sfarmă vreo lovire, precât poporul tău chiar nu te-a profanat [...]. Flacăra mistuiește lucrările pensulei, tâlhari jăfuiesc comorile, dar cântecul scapă în veci cu viață și se strecoară printre oameni"99. Câțiva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui („Opinia" - Iași, 17 aprilie 1912) punându-le în valoare personalitatea: „...Nu cred să fie român, cât de înstrăinat cu gândul, care intrând în Mănăstirea Putna și dând cu ochii de mormântul lui Ștefan să nu lăcrămeze îngenunchind. E atâta sfințenie în acel ungher de biserică; e atâta suflet strâns de veacuri acolo; e atâta îndumnezeire în acel binecuvântat colțișor de biserică, că te uiți pe tine, stai pironit uitându-te și-ți trece pe dinainte, ca năluci, file-file, toată povestea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
operă ale literaturii noastre, sau cheltuia mii de galbeni în străinătate, trimis în serviciul țării, și mai ales la 1859, când Cuza îl făcu să călătorească pentru recunoașterea Unirii, fără plată din partea Statului. Această bătrână venerabilă, care păstrează cu atâta sfințenie amintirea scumpului dispărut, este torturată cu groază, și se întreabă cu gândul: „Ce va deveni mormântul marelui Alecsandri după trecerea ei din viață?" Moșia aceasta va trece cu siguranță în cine știe ce mâini străine, și mormântul aceluia care a închinat activitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și înainte de a trage sorții, Alecsandri se ducea în mijlocul lor și le vorbea de datoria ostășească, de dragostea de neam, de țară, de Rege și de pământul strămoșesc. Flăcăii ca și bătrânii din sat, nevestele și surorile, îl ascultau cu sfințenie; apoi băiețanii intrau la recrutare cu fețele voioase, chiuind de bucurie după ce trăgeau sorții. Alecsandri ținea mult să stee în mijlocul recruților și să-i îndemne să-și iubească țara. După ce se isprăvea recrutarea, din îndemnul lui Alecsandri, flăcăii încingeau o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]