4,151 matches
-
lui Johann Sebastian Bach. Pe când le ascultam pe bancă, fără ca cineva să-mi ceară cineva un ban, am devenit alt om, semnificațiile decantate în acele sunete erau "altceva". Puteau să însemne oricând monadă, dualism cartezian, lucru în sine, transcendență etc. Sinele meu găsea în ele trăiri aparte, de care sufletul meu avea nevoie. A doua zi, acasă sau la serviciu, "eu"-l meu era altul, fruntea îmi era senină, eram acea persoană plină de energie și elan pe care o doream
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
postură ingrată, pe de o parte am pretenția de a-i convinge pe studenți la curs că vraja muzicii unuia ca J.S. Bach, a unuia ca Ciprian Porumbescu au o valoare penetrantă și transformatoare profundă asupra sufletului meu și asupra sinelui oamenilor din jur. Pe de altă parte, sunt îngrijorat și nu știu câți studenți auditori voi mai avea în amfiteatru până la sfârșitul cursului, când voi merge cu adevărul până la capăt și le voi spune că, în același oraș Leipzig, declarat ca loc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
orice adevărat artist, ca și de la orice adevărat psiholog. Ajungând aici, mă îngrijorează cauza profesională a psihologilor și psihoterapeuților de astăzi, a capacității lor de a crea și de a inventa "vraja" adecvată cu care să se poată apropia de sinele oamenilor, de al meu și al acelora ca mine, al elevilor sau bunicilor, oameni totuși încă "normali". Între aceste limite "normale" s-a aflat alienarea oamenilor, în marea lor majoritate, de peste două milenii încoace. Deși, mai recent, am avut ocazia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
GINGIVALA.......................................................138 CÂȘTIGUL DE ATAȘAMENT.....................................................139 Capitolul 8............................................................................142 COMPATIBILITATEA ELECTROCHIMICA ȘI MECANICĂ A UNOR MATERIALE DENTARE UTILIZATE ÎN REALIZAREA APARATELOR DE IMOBILIZARE CONSIDERAȚII TEORETICE................................................142 VITEZA DE COROZIUNE...........................................................146 Capitolul 9............................................................................157 OZONOTERAPIA ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Capitolul 10..........................................................................165 SINELE DE IMBILIZARE ADEZIVE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Capitolul 11..............................................................................182 CONDIȚIA PARODONTALA LA PACIENȚII CU APARATE DE IMOBILIZARE Bibliografie .............................................................................194 </conents> Introducere Afecțiunile parodontale inflamatorii induse de placă sunt probabil cele mai răspândite afecțiuni inflamatorii la oameni, afectând în mod virtual
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
efecte adverse și majoritatea pacienților mărturisesc o stare de bine. Eficacitatea în cadrul altor patologii rămâne încă incertă, experiența clinică fiind fragmentatăși neconcretizată. Cu toate acestea, medicină ortodoxă rămâne sceptică pentru că testele clinice controlate sunt puține, fiind considerate nesatisfăcătoare. Capitolul 10 SINELE DE IMOBILIZARE ADEZIVE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Materialele disponibile actual în aplicarea șinelor de imobilizare pentru zona frontală trebuie să îndeplinească cerințe legate de durabilitate, comportament și estetică cerute de o imobilizare performanța, de aceea s-au căutat și pus la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a unui ansamblu de tipul generalului, obiect printre obiectele din care se compune lumea. Persoana, omul interior omul nobil al lui Eckhart , omul în dimensiunea lui transcendentă sau seniorială, despre care vorbește Henry Corbin pe urmele unor vizionari ai islamului, sinele în distincție față de eu, acesta e capabil de universal, el are un conținut universal pe care omul îl poate actualiza. Modernitatea pornește de la starea de fapt a omului, pentru a-l defini prin instalarea în această stare de fapt, pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
variantă unică, personală de univers inteligibil 4. Pierre Hadot insistă pe faptul că grija de sine a filozofului antic nu viza, așa cum interpretează Michel Foucault, construirea sinelui individual, ci, dimpotrivă, transformarea, depășirea, universalizarea lui, realizarea părții celei mai bune a sinelui, care e, în fond, un sine transcendent. Tema însoțitorului ceresc, a îngerului călăuzitor și proteguitor pe care doar cei ce și-au limpezit ochiul interior sînt în stare să îl vadă1, dar pe care toți oamenii îl știu prezent deasupra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în stare să îl vadă1, dar pe care toți oamenii îl știu prezent deasupra lor traversează culturile premoderne. îngerul de lîngă om, căruia Andrei Pleșu îi desfășoară splendid tematica și jerba ipostazelor, nu este în fond o instanță distinctă de sinele profund, nu e doar un sfătuitor avizat, un coleg superior alături de care îți parcurgi drumul existenței. în termenii lui Andrei Pleșu, el reprezintă partea de posibil a propriului nostru portret, e tocmai aspectul universal al persoanei noastre, cel care ni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rămîne, oricît de prețios, numai un auxiliar și că a-l monumentaliza ca pe un absolut ar însemna pînă la urmă să confunzi ascensiunea cu ascensorul, să consideri religia obiectivată în social mai importantă decît evenimentul interior, întîlnirea Celuilalt, lucrarea sinelui. René Guénon, critic radical al modernității, nu atrăgea mai puțin atenția asupra acestei posibile confuzii, utilizînd o analogie vedică : a condiționa realizarea spirituală de instrumentarul ei (unde e cuprinsă chiar doctrina metafizică, în calitate de teorie de transformat în experiență personală) se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îndrepte spre contemplare, dar în așa fel încît să scape de afundare, căci aceasta din urmă ar nimici ființa omenească. Iar terenul cel mai bogat și mai direct accesibil pe care gîndirea paradoxală se aplică dintotdeauna este, desigur, persoana umană. Sinele propriu constituie un domeniu unde contrastele, tendințele contradictorii, tensiunile au o stringență de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
concluzii înalte. Această schemă a inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării Ch‡ndogya-UpaniÌad : Căci ‡tma, care rezidă în inimă (‡tma, sinele, fiind echivalent cu Tema analogiei inverse a fost reamintită publicului român de Andrei Pleșu în cartea Despre îngeri cu capitolele Lumea în oglindă, Nicăieri, peste tot, înăuntru, în afară, legate de mundus imaginalis. De asemenea, a fost reamintită de H.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
țimțum, potrivit căreia Dumnezeu creează lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se . Doctrinele creației prin retragere tematizează spațiul lumii ca fenomen al transcendenței divine în chiar actul autotranscenderii sale. Peisajul lumii are ca substrat mișcarea divinului care se depășește pe Sine spre Sinele lui misterios. Abia în spațiul făcut posibil prin această mișcare de transcendere lucrează Creatorul, stabilind principiile creației, manifestîndu-se în mod afirmativ, instaurator. Dumnezeu creator apare ca un atribut al lui Dumnezeu în actul transcenderii sale. întregul existenței universale capătă loc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adoptând ca simboluri ale „primelor iubiri” marile elemente cosmice. În „Lupta cu inerția” scrisul lui Labiș face loc îngândurării și tristeții. Multe dintre poemele de aici vorbesc despre o stare de inerție a ființei, o stare de revelație melancolică a sinelui, pe care doar tendința spre confesiune și patetismul ei o lăsau să se întrevadă. „Patima detractorilor, a „reevaluărilor”, a creării unei adevărate brambureli din care cititorul obișnuit nu mai înțelege nimic, patimă a cărei aripă a lovit după 1989 fără
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Copilul, care-și manifestă permanent mirarea și surpriza, Încercând să surprindă ineditul lumii, neinfluențat Încă de educația rutinieră, este considerat prototipul creativității. Mai trebuie precizat că, strâns legată de mediul socio-cultural, această tendință naturală, firească a omului, de realizare a sinelui, presupune condiții favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborată. Teama față de orice deviere de la normă (convenție, tradiție) sau conformismul social are ca efect dispariția oricărei urme de originalitate, fiind capcana În care eșuează creativitatea multor indivizi. Inteligența creatoare se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dedicat creativității reprezintă nu doar un imperativ utilitarist (economic) În cadrul societăților industriale aflate În expansiune, unde invenția și inovația sunt cheia succesului pentru Întreprinderi, grupuri și indivizi, ci totodată un adevărat exercițiu spiritual (invitând la conduită etică), exercițiu care promovează sinele (eul ca vocație), capabil să se repună mereu În discuție, punându-se sub semnul Întrebării, autocenzurându-se și autoprimenindu-se ideatic 63. 62 Gorodja Rita, Formarea la liceeni a capacităților creative În procesul instruirii problematizate (teză de doctorat), Institutul de Științe ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Copilul, care-și manifestă permanent mirarea și surpriza, Încercând să surprindă ineditul lumii, neinfluențat Încă de educația rutinieră, este considerat prototipul creativității. Mai trebuie precizat că, strâns legată de mediul socio-cultural, această tendință naturală, firească a omului, de realizare a sinelui, presupune condiții favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborată. Teama față de orice deviere de la normă (convenție, tradiție) sau conformismul social are ca efect dispariția oricărei urme de originalitate, fiind capcana În care eșuează creativitatea multor indivizi. Inteligența creatoare se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dedicat creativității reprezintă nu doar un imperativ utilitarist (economic) În cadrul societăților industriale aflate În expansiune, unde invenția și inovația sunt cheia succesului pentru Întreprinderi, grupuri și indivizi, ci totodată un adevărat exercițiu spiritual (invitând la conduită etică), exercițiu care promovează sinele (eul ca vocație), capabil să se repună mereu În discuție, punându-se sub semnul Întrebării, autocenzurându-se și autoprimenindu-se ideatic 63. 62 Gorodja Rita, Formarea la liceeni a capacităților creative În procesul instruirii problematizate (teză de doctorat), Institutul de Științe ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
-l la marile momente religioase, în timp ce în lumea islamică acesta este prohibit. După Himmelstein, J. L., (2002), motivele consumului de droguri au fost foarte diverse cuprinzând: modificarea conștiinței și comportamentului, ușurarea durerilor, optimizarea stării de bine, atingerea unor performanțe, explorarea sinelui, explorarea lumii de dincolo, sau atingerea stării de grație. În America de Sud, indienii foloseau frunze de coca, mărturia acestui fapt constituind-o statui datate 300 î.Hr., reprezentând figuri cu obrajii umflați (Goode, E., 1999, p. 56). În India, China, Grecia, Asiria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
constituie un factor motivator al consumului de droguri(Peluso și Peluso, 1988). Sentimentul de vină față de sine (înainte de consumul de droguri). Goffman(1963) și Anderson (1994) definesc identitatea de sine ca fiind manifestarea sentimentelor față de cea mai sinceră definire a sinelui. Sentimentul de vină față de sine este dat de un nivel înalt de insatisfacție cu care indivizii se confruntă atunci când se definesc ca persoană. Pierderea controlului în definirea identității apare de cele mai multe ori urmare a așteptărilor nerealiste sau a manifestărilor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a caracteristicilor corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia pot fi considerați indicatori ai conturării sinelui social și spiritual. "Narcisismul puberal este alternativ critic și îngăduitor, cu momente devastatoare câteodată” (U. Șchiopu, 1995, p. 216). Procesul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
viață ?”, proces ce implică evaluări calitative ale propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de experimentare a rolului în care tinerii pot
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de experimentare a rolului în care tinerii pot explora conduite, credințe, interese și ideologii alternative, care pot fi modificate sau înlăturate, în încercarea de a modela un concept integrativ al sinelui. Pentru a ajunge la o identitate coerentă, adolescenții "încearcă” diferite roluri fără a se angaja în vreunul. Atitudinile și valorile stabile, alegerea profesiunii și a partenerului de viață, a stilului și drumului de viață se integrează gradual făcând posibilă simțirea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se poate vorbi despre constituirea unei identități care în sens restrâns presupune dobândirea unei identități sexuale, a unei orientări profesionale și a unei perspective ideologice asupra lumii. Până la rezolvarea crizei de identitate, individul nu are încă un sentiment consistent al sinelui sau un set de standarde interne pentru aprecierea propriilor valori și competențe în diferitele domenii ale vieții. Eșecul în dobândirea unei identități sigure, satisfăcătoare și durabile conduce la difuziunea rolului, adică la un sentiment confuz despre ceea ce este și reprezintă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]